1,575 matches
-
exemplificării" (folosind un termen al logicii organon), adică al pierderii de generalitate; ceea ce reprezintă, în primul rând, nu reducție, ci deducție. Acesta este drumul constituirii cunoștinței: de la "forma" apercepție originară transcendentală ("eu gândesc"), prin unitatea sintetică a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde, totuși, nimic din substrat ("subiect"): doar se câștigă în "obiectivitate", potrivit lui Kant. Discuția va fi reluată imediat, pentru a preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
substanța capătă deplin statut categorial numai prin aplicarea sa, prin mijlocirea schemelor imaginației transcendentale, la obiecte sensibile; iar aplicarea presupune determinări generale de timp; de fapt, categoria însăși, în aplicare, este o astfel de determinare. Substanța se leagă de schema imaginativă (schemă temporală) a permanenței timpului. Kant susține că timpului, care nu se schimbă, fiindcă se schimbă, de fapt, existența care se află în el, "îi corespunde în fenomen imuabilul din existență, adică substanța."148 Ens imaginarium este lipsită de substanță
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua sarcină a sa, timpul este legat de o facultate de cunoaștere aflată între sensibilitate și intelect, numită de Kant, cum se știe, "imaginație transcendentală"; în cea de-a treia, de unitatea facultăților de cunoaștere. Doar prin funcția sa "imaginativă", prin schematismul timpului, în termenii lui Kant, conștiința transcendentală, în unitatea sa, asigură constituie cunoașterea.215 Poate nu este deloc întâmplător nici faptul că la începuturile istorice ale filosofiei românești, într-un "poem filosofic" al lui Miron Costin, Viiața lumii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate aceste fenomene corespunde asigurării dominației unei părți a însuși spațiului public, asupra celorlalte părți, și ridicării la nivel de excelență a viețuirii umane în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor, fapt care nu neagă, ci, dimpotrivă, pretinde "imaginarea" (constituirea imaginativă) a unui dincolo de acest orizont. Desigur, în contextul de față trebuie să ne limităm la indicarea formală a acestor fenomene, descinse prin retimporizare judicativă, urmând ca la capitolul despre ideologie ele să fie descrise și puse în sensul propriu. Părtinirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aibă și o susținere a priori. Desigur, în acord cu cele susținute aici, elementul a priori este asigurat de judicativul constitutiv ca unitate a unei gândiri care se gândește pe sine. Toate acestea au fost arătate în lucrare. Exceptând obiectualitatea "imaginativă" a judecății. Dar, strict formal, fiind vorba despre gândirea autonomă, nu se poate vorbi despre ceva aflat "în afara" sa, ci numai despre ea și propriul său "obiect": ea însăși. Numai că odată ea apare ca act (act de judecată), apoi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cuțitoaie ? Și cum îl vom aplica modurilor diferite de a pune ață în ac și de a coase, care țin totuși de același principiu ? Ca să găsim de fiecare dată o explicație particulară, ar trebui să ne dedăm unei adevărate orgii imaginative, din care n-am mai ieși. Ne vine atunci în minte o explicație generală. Dacă japonezii și japonezele efectuează în direcția propriei persoane, spre interior, și nu spre exterior, mișcările pe care le presupune munca, oare acest lucru nu se
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
altă discuție radiodifuzată, cu același redactor, Aurel Brumă, interesat acum de cristale, În accepțiunea lor extracristalografică. Din capul locului reamintesc faptul că li se atribuie cele mai neașteptate și impresionante proprietăți paranormale. Un exemplu de „cine face ca el...“ este imaginativul DaEl; În opinia mea, aceeași care recomandă evitarea exagerărilor, atât cantitative cât și calitative (sau mai ales), ale unei realități, aceea că cristalul manifestă proprietăți bioactive. Fapt firesc, căci dacă am aflat așa ceva deunăzi, În cazul piramidelor, ne putem aștepta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în întreaga viață a lui Eminescu, ca această dragoste ivită dintr-un consens păgân, [...] străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni [...]. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 68. S-au cunoscut primăvara, în luncă. Un pui cu ochi de foc,/ Cu părul negru-n coade, cu fața zâmbitoare/ Își pleacă ochii timizi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
muritorii de rând. Prin urmare, poate fi văzută albind, de la depărtare. Chiar și celui căruia i se oferă acest privilegiu îi aude doar mândra glăsuire. Peste toate acestea nu mai rămâne decât o singură măsură, cea muzicală (înainte de toate) și imaginativă, deci în afara adevărului concret, până când poetul să ajungă la imaginea de mare rafinament: argint e pe ape și aur în aer52. Nu ne putem închipui, desigur, faptul că cineva ar fi văzut cu adevărat vreodată așa ceva. Este vorba de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negre, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea *** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 88. În fiecare zi, copilul, imaginativ prin excelență, urcă în vis la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori este cuprins de melancolia lunii în preajma crucilor văruite ale țintirimului. Deși trăiește frica în toată amplitudinea sa, căci întunericul îl sperie, copilul încearcă totuși un fel eroic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin definiție, își croiește lumi nebănuite de nici o minte matură; poate că și de aceea mamele își înțeleg mai bine copiii, nu numai pentru că sunt făptură din făptura lor, dar și pentru că sensibilitatea lor aduce adesea cu cea a micului imaginativ curat ca lacrima. Era în continuare vremea când făceau, în insula cea verde, imaginare bătălii cu broaștele: Și pe șură ne primblam/ Peste stuf și paie/ Și pe munți ne-nchipuiam/ Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în întreaga viață a lui Eminescu, ca această dragoste ivită dintr-un consens păgân, [...] străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi, prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 137. Tainele firii intime a copilului Eminescu sunt greu descifrabile, dar se pot datora și împrejurărilor în care a căzut, întocmai ca Hyperion, în apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
repaos la febră și de la febră la repaos este o solemnă mișcare de pendul, în umbra căreia, ca un strigăt între țărmuri, răsună plânsul universal 109. Imaginea iubitei este serafică și iluzorie, ca o himeră; e reflectată doar în substanța imaginativă a poetului. În acest fel, ea apare structurată ca un amalgam de realitate topită în vis, dar și invers, ca un vis pătrunzând cu insistență în crudul realității, transformând-o: Răsai din umbra vremilor încoace,/ Ca să te văd venind ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu m-aș mira/ Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura/ Privind lumea cea profană cum se pierde în abis220. Cum trăsătura definitorie a îngerului este zborul, poetul găsește chiar Locul aripelor, numai că tot în stilul imaginativ al picturilor prerafaelite și ale Renașterii. Locul aripelor albe se simte numai în zborul invers al îngerului căzut întâmplător pe pământ: Locul ciunt unde aripa se-nalță albă c-argintul/ Când tu înger încă-n ceruri pluteai dulce, fericit,/ Locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
scrisului și calitatea eseului în general au fost apreciate (M. Lapistsky și C.M. Smith, 1981, 333). De asemenea, rezultatele au relevat că subiecții interesați mai mult de vestimentație tindeau să exprime opinii pozitive cu privire la persoana-stimul, și anume: "inteligent", "talentat", "sincer", "imaginativ" și "cu calități" (ibidem). Etologii austrieci Karl Grammer, LeeAnn Renninger și Bettina Fischer (2004, 66) au verificat acuratețea cu care hainele femeilor sunt indicatori pentru comportamentul sexual în trei condiții de experiment: a) la discotecă, în compania partenerului; b) la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
105] IVĂNUȘ, ZOE VIORICA, Strategii ale dezvoltării vorbirii. Educarea vorbirii corecte și clare, Tribînv, 4, nr. 12, 1993, 6. [106] JĂMNEALĂ, AUREL. Personal, impersonal, nepersonal. în: ConvDid, 4, nr. 11, 1993, p. 55-58. [107] JELA, DOINA, Indeterminările textuale și investirea imaginativă în lectura școlară, BuIIȘD Constanța, 3, 1990, 65-69. [108] JIGĂU, MIHAI, Copiii supradotați și învățarea precoce a lecturii. în: RPed, 42, nr. 47, 1993, p. 53 58. [109] LEUCUȚIA, FLORENTINA, Comentariu pe marginea textelor lirice Revedere de M. Eminescu și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Științele Educației, vol. XIII/2009, pag. 21-32. [163] SÎRGHIE, ANCA, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul preșcolar și primar, Sibiu, Alma Mater, 2009, 379 p. [164] SÎRGHIE, ANCA; STUPARU, ADA, Limba și literatura română: scrierea argumentativă, scrierea reflexivă, scrierea imaginativă: clasele V-VIII, modele, aplicații, exerciții, București, Editura Gabriel, 2009, 143 p. [165] SLĂMNOIU, SORINA, Sintaxa propoziției și a frazei: lucrare științifică, Craiova, Sitech, 2009, 118 p. [166] SOARE, HADRIAN; SOARE, GHEORGHE, Limba și literatura română: noul bacalaureat 2010: eseuri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Narly C., 1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență imaginativă și integrativă și dobândite „ca fruct al străduinței proprii în pregătirea pentru profesia sa”: frumoasă cultură generală „cu un deosebit accent literar, pe de o parte și accent manual pe de alta”, pregătire pedagogică, stil [Narly C., 1996, p. 426-428
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
un statut social, de a obține succesul școlar; ei inspiră elevilor siguranță și le induc certitudinea că au un profesor capabil să-i conducă spre reușita sigură, reduc anxietatea; Profesorii caracterizați prin entuziasm pentru disciplina pe care o predau, firi imaginative, capabili să întrețină la lecțiile lor o atmosferă de „efervescență intelectuală” reușesc să inducă elevilor sentimentul importanței materiei predate, curiozitatea, interesul și, în cele din urmă, să-i motiveze, prin valorificarea maximală a „impulsului cognitiv” existent, în mod normal, în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cum densitatea și luminozitatea sferei crește din ce în ce mai mult. Permanent, tot mai multă lumină alb strălucitoare pătrunde în sferă. În această sferă se echilibrează: energiile negative, obsesiile sexuale, stările mentale și emoționale ce rezonează cu cele ale sexualității degradate, patimile, actele imaginative dezechilibrate ce provoacă stări de agitație și de confuzie mentală, nevoia exagerată de a avea o familie, activitatea organelor genitale, tulburările legate de menopauză și andropauză, problemele legate de percepția gustului, problemele prostatei, rinichilor și ale vezicii urinare. Când considerăm
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
cherestegia, adică să piardă din avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul drept, «de vreo trei zile», alt semn fatidic. Grija ei pentru viața amantului e copleșitoare, un fapt banal capătă proporții catastrofale și Veta construiește imaginativ scenarii, Înzestrată cu simțul dramatizării; așa că, deși În fața ei «juca comèdii», ea nu cunoaște bucuria contemplației artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu...”), refugiată În zona lăuntrică („Nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
complexe pe care i le ridică viata. Cele mai importante atitudini care contribuie la dezvoltarea creativă sunt cele care predispun indivizii la a reacționa favorabil la nou și la idei inovatoare și-i stimulează să se angajeze Într-un comportament imaginativ. Atitudinile creative permit o valorificare optima a aptitudinilor și a cunoștințelor În curs creativ, iar cele opuse blochează uitarea aptitudinilor și a cunoștințelor. Principala reacție ce explica producția este interacțiunea dintre atitudini si aptitudini. Pentru a se angaja În orice
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și nivel creativ bun. Cercetarea aceluiași raport efectuată În țara noastră, pe preșcolari de 5-6 ani a condus la concluzii diferite. Studiul a urmărit abilitați intelectuale (raționamentul perceptiv, judecata de echivalență, sesizarea absurdului, categorizare, definire, combinare de idei noi) și imaginative (fluența ideilor și a imaginilor, asociația combinatorie, abilitatea de proiectare, flexibilitatea și originalitatea). Rezultatele au relevat o dispersie a subiecților, În ceea ce privește Q.I., pe patru niveluri: foarte bun, bun, mediu și slab. Raportul acestor categorii cu abilitați imaginativ-creatoare vizate au
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mai sistematic organizată și cât mai potrivităa cu aptitudinile native specifice fiecărui elev. În acest sens, au fost Încercate modele de Învățare creativă (experimentate În scoala romanească și În alte școli ale lumii), de antrenare și stimulare a funcțiilor intelectuale, imaginative și afective. Aceste modele de Învățare creativă s-au bazat pe activizarea unor capacități, pe problematizarea conținutului didactic și realizarea unei colaborări permanente Între cadrul didactic și elevi, Între elevi și elevi. Învățământul de tip creativ nu se bazează doar
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
numai gata să câștige drepturi, ci și capabilă să-și asume obligații pe plan internațional. C. Abordări noi și un stil nou în politica externă Guvernul va trece de la diplomația defensivă, reactiva, formalista și ineficientă la o politică externă activă, imaginativa, energică și pragmatică. Politică externă nu va mai fi concepută că o scuză pentru o politică internă greșită, sau ca o metodă pentru înfrumusețarea imaginii celor care dețin puterea. Guvernul va promova o politică externă care să sintetizeze și să
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]