3,653 matches
-
vieții (nenorociri, doliu, lovituri ale vieții, decepții). Se știe că orice filosofie pesimistă prin natura și concluziile sale este nocivă pentru starea de sănătate mintală. 4. Eșecul și succesul Viața adultului este o competiție, care se desfășoară permanent sub semnul imperativului luptei și al responsabilității. În această dinamică, viața oscilează între succese și eșecuri, ambele marcând profund viața și activitatea, comportamentul și mentalitatea, existența emoțional-afectivă a adultului. Aceste aspecte sunt direct implicate în starea de sănătate mintală, iar cunoașterea lor este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înseamnă să le cultivăm capacitatea de a fi toleranți. Ceea ce însă îngreunează momentan aplicare acestor metode interactive este structura manualelor și mai ales a programelor la fiecare disciplină. Energizarea elevului prin strategiile folosite de către cadrul didactic se constituie ca un imperativ al orientării viitoare în educație. Activitatea didactică va avea un plus de valoare dacă vom ști cum să motivăm elevii să învețe, cum să utilizeze aceste cunoștințe pentru a se descurca în viață. Activitatea în grup va dezvolta conceptul de
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
alte texte inedite, precum cele ale lui D. Stelaru, documente și corespondență din perioada interbelică. Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum un discurs axat mai puțin pe valoarea în sine, și mai mult pe imperative de ordin moral. Pe de altă parte, necesitatea de a înțelege restructurarea societății românești (implicit restructurarea valorilor), aspirația de a pune ordine într-un univers a cărui formulă încă se aștepta definită configurează și în paginile din T. un peisaj
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese în „Țară” de la Sibiu în perioada imediat anterioară, Victor Iancu încearcă și el să iși spele „păcatele” în noua conjunctură, în articole precum Imperativul ceasului de față, Împotriva violenței de limbaj, Ce trebuie să fie epurația. Pe direcția salvării ideilor democratice se situează publicistica lui Corneliu Coposu (Întoarcerea la noi înșine) și Mihail Fărcășanu. M. Pp.
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
editorialul primului număr relevă faptul că „românii din afară” au făcut acest pas convinși că „ceea ce se întâmplă acum la noi acasă nu se poate și nu poate dăinui”. Se face totodată un apel către oamenii de cultură pentru realizarea imperativelor majore ale națiunii: „Cei ce au privilegiul de a putea scrie și vorbi trebuie ca, fără preget și fără osteneală, să dezvăluie lumii civilizate, precis și documentat, situația reală a țării noastre și să reclame pentru poporul românesc dreptul la
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
pagini memorialistice. Abandonând destul de repede literatura pentru copii - în practicarea căreia se angajase timpuriu și nu fără un oarecare succes -, V. s-a consacrat în special reportajului, unde are realizări notabile, chiar dacă, recitite azi, multe pagini apar puternic marcate de imperativele ideologice din epocă. Asumându-și convențiile genului, impuse sau agreate de oficialitate, el a izbutit să dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
să stabilească unele coordonate de înțelegere în epocă a „cazului Vianu”. Se afirmă că, de fapt, Tudor Vianu face, prin procesul etic al artei suprarealiste, un rechizitoriu la adresa culturii moderne aflate în „disoluție”; arta modernă îi apare „deficitară” din perspectiva imperativului etic, de unde și întoarcerea sa la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de rațional, de normalitate (creația în clasicism), anarhia fenomenului avangardist fiind nu doar o lovitură
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
atât ca personaj, cât și ca narator. Dispărut fără urmă (1973) este cea mai reușită scriere dintr-o serie în care se încadrează și O invitație după miezul nopții (1967), Mapa cenușie G.R. (1977), Toamnă cu frunze negre (1978). Un imperativ al genului, și anume continuitatea serială, este obținut prin inventarea unui personaj-detectiv ce revine în mai multe cărți, mai cunoscuți fiind colonelul Călin Musceleanu, care apare întâi în O crimă aproape perfectă, maiorul de securitate Lucian, prezent în Moartea vine
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
a oferi părinților informațiile necesare în îndeplinirea scopului lor comun. Nu trebuie neglijat nici rolul instituțiilor culturale și al mass-mediei. Între școală și familie trebuie creată o punte de comunicare, o conexiune, astfel încât scopul de a forma personalități adaptate la imperativele lumii actuale să fie atins. Fiecare părinte își dorește ca fiul sau fiica să să ajungă „ceva” în viață. Educatorul trebuie să păstreze mereu deschisă calea de comunicare cu familia, să o informeze cu privire la progresul înregistrat de elev, la frecvența
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
de obicei inspirate din propria experiență de viață a acestora. Astfel, experiențele parentale pozitive, dar și cele negative au tendința să se perpetueze mai multe generații. Educarea părinților după principii științifice de psihopedagogie și pediatrie comportamentală se constituie ca un imperativ. Complexitatea sarcinilor ce revin părinților presupune un program cu obiective educaționale specifice. Nu putem spera să schimbăm comportamentul părinților decât învățându-i ce și cum trebuie să facă. Starea socio-economică nu influențează comportamentul copilului decât prin educația acestuia. De foarte
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cadrul relației politice a triumfat etica samurailor or, tocmai categoriei acesteia a samurailor i se datorează modernizarea Japoniei, ne spune Bellah. Valorile cardinale care au triumfat așadar în relația politică au fost: a) loialitatea samurailor față de stăpân; b) subordonarea față de imperativul creșterii puterii naționale (epoca Restaurației Meiji). În fine, valorile casei samurailor au triumfat în corpusul de reguli ale firmei capitaliste, așa cum ne-o atestă cazul marii corporații Mitsubishi, al cărei fondator a fost unul dintre membrii marcanți ai unei vechi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
veniturilor reale ale populației și a existenței unui sistem de protecție socială subdimensionat în raport cu cererea socială. Argumentele în favoarea programelor de tip workfare și a măsurilor active de combatere a șomajului rezidă în relansarea curentului liberal privind dezvoltarea, dar și în imperativul eficientizării utilizării unor resurse publice insuficiente în raport cu cererea în creștere. Apărută într-un spațiu liberal (SUA, 1963), intervenția socială de tip workfare are deopotrivă susținători și opozanți. În rândul primilor se regăsesc cei care văd în ea o modalitate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Noile tipuri de conținuturi sau noile educații, reprezintă un răspuns util al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. S-au constituit într-un timp foarte scurt datorită faptului că ele corespund unor trebuințe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate.În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
grija pe care i-o acordăm depinde sănătatea acestuia și implicit sănătatea noastră. Informația și educația îmbinate cu practica, reprezintă soluții ideale, la îndemâna dascălilor. Ridicarea nivelului de cultură ecologică care se impune să meargă în paralel cu educația ecologică constituie imperative majore ale libertății noastre și ale dreptului de a trăi într-un mediu sănătos. Trebuie formată convingerea fermă că nu putem trăi și evolua în afara mediului și că orice dereglare în relația cu natura se repercutează negativ asupra sănătății noastre
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
pot fi reprezentate prin căsătorie, divorț, moartea unui părinte etc. Orice individ în decursul vieții sale trebuie să desfășoare un permanent „efort de adaptare” al propriei sale personalități în raport cu cerințele situațiilor vieții. În funcție de modul și capacitatea de a „răspunde” la imperativele adaptării la situațiile vieții avem de-a face cu trei posibilități, susține K. Menninger, și anume: succes, eșec, compromis. Din punct de vedere psihopatologic ceea ce ne interesează, în primul rând, sunt cazurile de eșec, sau de ratare ale procesului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Poezii, volum antologic (1968). De fapt, încă dintr-o etapă anterioară, ilustrată de versificările din volumele De vorbă cu fierul de plug și Pentru dreptatea câștigată, ambele apărute în 1949 și respirând un optimism ostentativ, timbrul devine fals, convențional, în conformitate cu imperativele ideologice ale epocii. SCRIERI: Flori de lut, București, 1920; Râsul apei, București, 1923; Soare, București, 1926; Fântână, București, 1938; De vorbă cu fierul de plug, București, 1949; Pentru dreptatea câștigată, București, 1949; Hai să ne întovărășim, pământul să-l muncim
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
omului complet”, a „omului total”. Fauré rezuma totul tulburător, într-un aforism pe care îl permite numai limba franceză: Tout homme et tout l’homme 13. La începutul secolului XXI constatăm că jocul de cuvinte al lui Fauré conține un imperativ paideutic categoric, o remarcă pentru toate timpurile omenești. Fauré a fost un profet pe care pedagogii moderni l-au lăudat, dar nu l-au înțeles. Iată de ce propunem în paginile următoare o examinare exhaustivă - diacronică și sincronică - a curriculumului. Teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a moșitului: „pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat acum de Platon, a murit fără a putea împlini îndemnul socratic. Dar era oare mort
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenirea și rostul lor în lume (așa cum am arătat în cartea mea Mitul lui Chiron 17). Idealul era, desigur, formarea „omului deplin”, a „omului complet”, pe care îl personifica philosophos. Îndemnul socratic Gnoti seauton lua, în practica educației, forma unui imperativ sever: Meléte thanatou (melevth qanatou = „pregătește-te pentru moarte”)18. Mitul arhaic al androgynului 19, pe care Platon l-a evocat întotdeauna cu evlavie, lămurea problematica paideutică într-o manieră indubitabilă. Platon nu avea în vedere doar nedesăvârșirea provocată, prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în corpul său. Oamenii banali duc o viață somatică; „oamenii mari” se străduiesc de-a lungul întregii vieți să-și cultive sufletul pentru a-și asigura athanasia și veșnica fericire elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este cuprins în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii (vezi ediția românească, pp. 312-316, 514a-518a). 18. Este celebră rostirea acestei expresii de către Cephalos, tatăl lui Polemarches, în Republica (partea I, cartea I, e). Bătrânul metec folosește imperativul în mod greșit și cade pradă ironiei lui Socrate. Cephalos se teme de moarte și se crede „pregătit să moară” pentru că și-a plătit toate datoriile bănești. Altfel, Cephalos pare îngrozit de întâlnirea cu înfiorătoarea imagine a Hades-ului cuprinsă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o „școală bună”. În conformitate cu principiul optimismului, ea nu trebuia „îmbunătățită” pe ici, pe colo și nici chiar „ameliorată” prin asimilarea unor „forme fără fond”, prin împrumuturi grăbite. Școala românească trebuia optimizată! Reforma educațională s-ar fi putut desfășura sub acest imperativ categoric. Inclusiv în ceea ce privește curriculumul. Autorul acestei lucrări consideră, cu părere de rău, că specialiștii din cadrul Consiliului Național pentru Curriculum, diriguitorii învățământului românesc s-au mulțumit doar cu „îmbunătățiri” și „ameliorări” (care sunt, desigur, benigne, dar insuficiente pentru a pune bazele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cea specializată. S-a încercat o depășire a acestei dileme în deceniul șapte. G. Stoddard, de la New York University, a conceput așa-numitul Plan de progres dual (Dual Progress Plan) pentru învățământul primar. O serie de cursuri au fost definite ca „imperative culturale”: științe, matematică, arte, comerț și muzică. „Imperativele culturale” trebuie parcurse de toți elevii în același timp; „opțiunile culturale” puteau fi parcurse în ritm propriu. Modelul lui Stoddard depășește limitele modernismului, fiind unul dintre primele curricula moderne. Rezultatele raportate au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestei dileme în deceniul șapte. G. Stoddard, de la New York University, a conceput așa-numitul Plan de progres dual (Dual Progress Plan) pentru învățământul primar. O serie de cursuri au fost definite ca „imperative culturale”: științe, matematică, arte, comerț și muzică. „Imperativele culturale” trebuie parcurse de toți elevii în același timp; „opțiunile culturale” puteau fi parcurse în ritm propriu. Modelul lui Stoddard depășește limitele modernismului, fiind unul dintre primele curricula moderne. Rezultatele raportate au fost pozitive, dar sistemul lui G. Stoddard nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]