1,758 matches
-
că urmărește. Această problemă generală este agravată de două alte probleme deosebite, cel puțin în generalitatea lor, ale politicii internaționale. Una este aceea de a face distincția între trufia sau cacealmaua unei politici de prestigiu și disimularea ideologică a unui imperialism real. A doua este de a descoperi, în spatele unei ideologii a statu-quoului sau a imperialismului localizat, sensul autentic al politicii aplicate. Mai devreme am avut ocazia să ne referim la politica externă a lui Wilhelm al II-lea, care a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
generalitatea lor, ale politicii internaționale. Una este aceea de a face distincția între trufia sau cacealmaua unei politici de prestigiu și disimularea ideologică a unui imperialism real. A doua este de a descoperi, în spatele unei ideologii a statu-quoului sau a imperialismului localizat, sensul autentic al politicii aplicate. Mai devreme am avut ocazia să ne referim la politica externă a lui Wilhelm al II-lea, care a lăsat impresia, prin limbajul și comportamentul său, că era în mod deschis imperialist, când de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Potsdam și prin înțelegerile dintre comandanții militari, la sfârșitul conflictului; că doresc să vadă instalate guverne libere și democrate peste tot; că sunt animate de considerente de securitate și apărare națională, că trebuie să se apere, în ciuda voinței lor, de imperialismul celeilalte părți, capitalist sau comunist. Majoritatea americanilor și a rușilor sunt evident convinși că aceste declarații reprezintă o expresie autentică a caracterului politicii externe urmărite de țările lor. Dar nu pot fi adevărate ambele, în timp ce una dintre ele, sau amândouă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de-al doilea război mondial pare să fi răspuns definitiv la întrebarea dacă și în ce măsură diplomația americană este doritoare și capabilă să-și transforme potențialul puterii naționale în realitate politică. Dar, la începutul acelei perioade, într-un articol semnificativ numit „Imperialism sau indiferență”, ziarul The Economist din Londra încă era nesigur în privința răspunsului. După enumerarea factorilor care, în sine, ar face din Statele Unite cea mai puternică națiune de pe pământ, publicația continua: Dar deși aceste lucruri sunt esențiale, ele nu sunt suficiente
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de-a lungul istoriei Europei Occidentale -, se disting două posibile variații ale modelului. Pentru a utiliza modelul balanței, sistemul poate fi compus din două scale, în fiecare regăsindu-se națiunea sau națiunile identificate cu aceeași politică a statu-quoului sau a imperialismului. De obicei, națiunile continentale ale Europei au folosit balanța puterii în acest fel. Cu toate acestea, sistemul poate consta și din două talere plus un al treilea element, „deținătorul” balanței sau echilibratorul. Acesta nu se identifică întotdeauna cu strategiile unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
noroc să ajungi în fruntea tuturor. Politica internațională a devenit un joc aristocratic, un sport princiar, în care toți urmau aceleași reguli și jucau pentru aceleași poturi limitate. După interludiul reprezentat de războaiele napoleoniene, frica de revoluție și de renașterea imperialismului francez a pus în cauză moralitatea Sfintei Alianțe, care a fost un amestec de principii creștine, monarhice și europene. Concertul European în ultima jumătate a secolului al XIX-lea și Liga Națiunilor după primul război mondial au adăugat acestei moșteniri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și în termeni de acțiune practică. Nimeni nu poate nega faptul că teoriile despre rasă ale național-socialismului sunt în totalitate eronate; însă argumentele avansate de antropologi renumiți ai vremii au fost inutile în combaterea acestor teorii. Interpretarea economică a teoriei imperialismului și războiului este în mod evident în contradicție cu toate datele cunoscute; însă credința populară în această interpretare nu poate fi eradicată. Falsitatea evidentă a acestor teorii a fost irelevantă pentru succesul sau eșecul lor. Decisivă pentru succesul acestora a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperativă pentru poporul german încercarea de a-și demonstra superioritatea în fața minorităților care trăiau între granițele sale, iar succesul inevitabil al acestei încercări a părut că oferă dovada empirică a veridicității teoriilor rasiale. În mod similar, interpretarea economică a teoriei imperialismului și a războiului satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Opinia comună, tulburată de complexitatea amețitoare a relațiilor internaționale din epoca noastră, tânjește după o explicație care să fie atât simplă, cât și plauzibilă. Oferind această explicație, interpretarea economică liniștește
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
accesibile care pot fi folosite în acțiunea politică - cum au și fost - ca teren de antrenament. În conformitate cu teoria, pot fi luate măsuri „pentru a face imposibil profitul de pe urma războiului” sau pentru a restricționa comerțul cu beligeranții. Odată aplicate aceste măsuri, imperialismul și războiul par a-și pierde caracterul amenințător, iar opinia comună este împăcată deoarece a înțeles ce reprezintă politica internațională și totodată este conștientă că a acționat conform acestei înțelegeri. Nu există o corelație clară între veridicitatea unei ideologii politice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au avut un ecou larg. Ceea ce este important în contextul acestei discuții este incapacitatea Statelor Unite de a controla efectul psihologic nociv al intervenției prin măsuri psihologice de ripostă. Efectele psihologice ale intervenției albilor în afacerile Asiei, în maniera tradițională a imperialismului occidental, pot fi contracarate, însă nu prin mijloacele războiului psihologic, ci doar prin măsuri politice, militare și economice. Acestea din urmă vin să contrazică experiențele directe ale Indochinei în ceea ce privește intervenția albilor. În situații ca acestea, răspunsul imediat în fața efectului nociv
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Treia s-a eliberat de sub robia occidentală invocând principiile de autodeterminare și dreptate socială pe care Occidentul le proclamase și le pusese în practică. Era de așteptat ca, în acest proces, principiul autodeterminării naționale să devină ideologia noilor tipuri de imperialism, iar dreptatea socială să devină masca ideologică a unor noi și vechi tipuri de aserviri. Ceea ce denotă cel mai elocvent epuizarea morală a Occidentului este incapacitatea sa de a stipula principii morale prin care să-și justifice pozițiile și interesele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
permis să caute să dețină poziția de lider a așa-numitei Lumi a Treia, a statelor în curs de dezvoltare, în dauna celor două superputeri. Deși, începând cu 1917, Uniunea Sovietică s-a identificat cu „revoluția mondială a sărmanilor” împotriva imperialismului național și a celui de clasă, China plasează cele două superputeri în aceeași barcă imperialistă falimentară și preia poziția tradițională lăsată vacantă (cel puțin conform retoricii chineze) de către Uniunea Sovietică. Mai mult, noua poziție americană referitoare la China a eliberat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apăra țara. Atât Franța din perioada Revoluției, cât și Prusia din perioada războaielor de eliberare au folosit recrutarea ca instrument al spiritului național îndreptat împotriva agresiunii externe, prima împotriva Prusiei ancien régime, cea de-a doua împotriva Franței caracterizate de imperialismul napoleonian. Războiul purtat de întreaga populațietc "Războiul purtat de întreaga populație" Când, în secolul XX, caracterul războiului s-a schimbat din nou, iar scopul său s-a transformat din eliberarea și unificarea națională în universalism naționalist, participarea populației la război
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și a aliaților ei estici și avea ca scop, mai întâi pe ascuns și apoi în mod deschis, sfârșitul dominației acestora pe continentul european. Pe lângă principiul autodeterminării naționale, Germania s-a folosit și de teama de revoluția bolșevică și de imperialismul rus, care obseda puterile occidentale, ca armă cu ajutorul căreia și-a întărit propria poziție. Uneori prezentându-se ca zid de apărare împotriva bolșevismului, alteori amenințând că se aliază cu Uniunea Sovietică, Germania a reușit să smulgă concesii din partea puterilor occidentale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea, un stat riscă să se confrunte cu un război dacă diplomația sa va evalua în mod greșit obiectivele altor state și puterea de care dispun. Deja am indicat eroarea de a confunda o politică de menținere a statu-quoului cu imperialismul și viceversa, precum și de a confunda un tip de imperialism cu altul 1. Un stat care confundă o politică imperialistă cu una a statu-quoului nu va fi pregătit să contracareze amenințarea la adresa propriei existențe venită din partea altui stat. Slăbiciunea sa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dacă diplomația sa va evalua în mod greșit obiectivele altor state și puterea de care dispun. Deja am indicat eroarea de a confunda o politică de menținere a statu-quoului cu imperialismul și viceversa, precum și de a confunda un tip de imperialism cu altul 1. Un stat care confundă o politică imperialistă cu una a statu-quoului nu va fi pregătit să contracareze amenințarea la adresa propriei existențe venită din partea altui stat. Slăbiciunea sa va atrage acțiuni ostile și poate face războiul inevitabil. O
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu una a statu-quoului nu va fi pregătit să contracareze amenințarea la adresa propriei existențe venită din partea altui stat. Slăbiciunea sa va atrage acțiuni ostile și poate face războiul inevitabil. O națiune care confundă o politică de menținere a statu-quoului cu imperialismul va atrage, prin însăși reacția sa disproporționată, pericolul războiului pe care încearcă să-l evite. Deoarece, așa cum A confundă politica lui B cu imperialismul, la fel și B ar putea confunda reacția defensivă a lui A cu imperialismul. Astfel, ambele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și poate face războiul inevitabil. O națiune care confundă o politică de menținere a statu-quoului cu imperialismul va atrage, prin însăși reacția sa disproporționată, pericolul războiului pe care încearcă să-l evite. Deoarece, așa cum A confundă politica lui B cu imperialismul, la fel și B ar putea confunda reacția defensivă a lui A cu imperialismul. Astfel, ambele națiuni, concentrate asupra împiedicării unei agresiuni din partea celeilalte, vor pune mâna pe arme. În mod similar, confundarea unui tip de imperialism cu altul poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statu-quoului cu imperialismul va atrage, prin însăși reacția sa disproporționată, pericolul războiului pe care încearcă să-l evite. Deoarece, așa cum A confundă politica lui B cu imperialismul, la fel și B ar putea confunda reacția defensivă a lui A cu imperialismul. Astfel, ambele națiuni, concentrate asupra împiedicării unei agresiuni din partea celeilalte, vor pune mâna pe arme. În mod similar, confundarea unui tip de imperialism cu altul poate să cauzeze o reacție disproporționată și să ducă la declanșarea războiului. În ceea ce privește evaluarea puterii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui B cu imperialismul, la fel și B ar putea confunda reacția defensivă a lui A cu imperialismul. Astfel, ambele națiuni, concentrate asupra împiedicării unei agresiuni din partea celeilalte, vor pune mâna pe arme. În mod similar, confundarea unui tip de imperialism cu altul poate să cauzeze o reacție disproporționată și să ducă la declanșarea războiului. În ceea ce privește evaluarea puterii celorlalte state, atât subestimarea, cât și supraestimarea ei pot fi fatale pentru cauza păcii. Supraestimând puterea lui B, A poate prefera să cedeze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu logici. Prin urmare, de pildă, stimulentul alegerii unor politici imperiale este oferit fie de „războaiele victorioase”, fie de „înfrângeri” sau de „slăbiciune”, explicații derivate din evenimentele istorice. În mod asemănător, istoria oferă un fundament pentru afirmația că nu toate imperialismele sunt la fel și, în consecință, Morgenthau le distinge după natura scopurilor - „imperiu mondial”, „imperiu continental” și „preponderență locală” - și după caracterul metodelor folosite - „militar”, „economic” și „cultural”. Această analiză a puterii naționale privită prin prisma dovezilor istorice este completată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
europene, nu este sigur nici măcar că - în cuvintele sale - acest concept are vreun sens, deoarece în unele momente statele caută egalitatea puterii, iar în altele superioritatea 30. Din acest motiv, poate, a conchis în altă parte că „trebuie subliniat caracterul imperialismului ca fenomen universal al politicii internaționale”31. Politica între națiuni a lui Morgenthau reprezintă rezumatul construcției inductive a programului realist, deoarece este un inventar foarte detaliat al comportamentelor complexe și deseori divergente care se manifestă în politica internațională. Deși aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Relations”, The Review of Politics, 44, nr. 3 (iulie 1982), pp. 328-341. Wight, Martin, Power Politics, Royal Institute of International Affairs, Londra, 1946 șed. rom.: Politica de putere, traducere de Tudor Florin, Editura Arc, Chișinău, 1998ț. Pentru diferitele aspecte ale imperialismului, vezi: Aaron, Raymond, „The Leninist Myth of Imperialism”, Partisan Review, 18, nr. 6 (noiembrie-decembrie 1951), pp. 646-662. Beard, Charles A., The Devil Theory of War, Vanguard Press, New York, 1936. Buharin, Nikolai I., Imperialism and World Economy, International Publishers, New York, 1929
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
iulie 1982), pp. 328-341. Wight, Martin, Power Politics, Royal Institute of International Affairs, Londra, 1946 șed. rom.: Politica de putere, traducere de Tudor Florin, Editura Arc, Chișinău, 1998ț. Pentru diferitele aspecte ale imperialismului, vezi: Aaron, Raymond, „The Leninist Myth of Imperialism”, Partisan Review, 18, nr. 6 (noiembrie-decembrie 1951), pp. 646-662. Beard, Charles A., The Devil Theory of War, Vanguard Press, New York, 1936. Buharin, Nikolai I., Imperialism and World Economy, International Publishers, New York, 1929. Cohen, Benjamin J., The Question of Imperialism: The
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Arc, Chișinău, 1998ț. Pentru diferitele aspecte ale imperialismului, vezi: Aaron, Raymond, „The Leninist Myth of Imperialism”, Partisan Review, 18, nr. 6 (noiembrie-decembrie 1951), pp. 646-662. Beard, Charles A., The Devil Theory of War, Vanguard Press, New York, 1936. Buharin, Nikolai I., Imperialism and World Economy, International Publishers, New York, 1929. Cohen, Benjamin J., The Question of Imperialism: The Political Economy of Dominance and Dependence, Basic Books, New York, 1973. Delaisi, Francis, Political Myths and Economic Realities, Viking Press, New York, 1927. Einzig, Paul, Bloodless Invasion
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]