5,387 matches
-
din prezentul ordin. (2) Componența și atribuțiile Comisiei sunt stabilite în regulamentul de organizare și funcționare prevăzut la alin. (1) . Articolul 3 (1) Structurile din cadrul sau din subordinea M.A.I. care au atribuții în implementarea prevederilor Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 560/2022, denumită în continuare Strategie, ori a măsurilor cuprinse în planurile de măsuri sectoriale ale acesteia răspund de realizarea activităților/măsurilor din aria de competență. (2) Se
ORDIN nr. 147 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274687]
-
fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 146 din 5 septembrie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 908 din 9 septembrie 2024 ) Articolul 2 Comisia are ca obiectiv monitorizarea modului de implementare a Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 560/2022 (Strategia) în domeniul de activitate al Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I. Articolul 3 În vederea realizării obiectivului, Comisia îndeplinește următoarele atribuții: a) analizează
REGULAMENT din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274688]
-
deciziilor adoptate de Comitetul interministerial pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei, denumit în continuare CIIMES, prevăzut la pct. 9.2.1 din Strategie și constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 336/2022 privind constituirea Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027; ... d) elaborează propuneri pentru modificarea Strategiei, pe domeniul de competență al M.A.I. ... Articolul 4 (1) Comisia se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie ca urmare a apariției unei
REGULAMENT din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274688]
-
investițiile 1-3 aferente acesteia, destinate educației timpurii din Programul național de redresare și reziliență (PNRR); ... c) prioritatea: 5. Îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară, obiectiv specific: ESO4.6. Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea timpurie, continuând cu educația și formarea generală și profesională până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea
ORDIN nr. 5.407/20.707/2.143/3.488/2.398/2023 () [Corola-llms4eu/Law/277069]
-
sprijine creșterea și dezvoltarea copiilor la nivelul întregului lor potențial, asigurarea unui nivel ridicat de bunăstare și calitate a vieții copiilor, precum și dezvoltarea de servicii de suport proiectate ca o investiție colectivă, nu ca un cost social. ... 2. Asigurarea incluziunii și coeziunii sociale, astfel încât copiii să aibă oportunități egale pentru a-și alege drumul în viață și a-și realiza drepturile, indiferent de mediul de proveniență, nivelul de bunăstare, etnie, naționalitate, prezența unei dizabilități sau a oricărui alt factor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
combate excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la serviciile esențiale. Strategia abordează serviciile esențiale propuse de Garanție, respectiv educația și îngrijirea timpurie, educația și sănătatea, ca parte a celor două domenii specifice, nutriția, ca parte a domeniului "incluziune socială" dar și "sănătatea" și locuirea, ca parte a domeniului "incluziune socială". În același timp, Strategia este aliniată și cu procesul de planificare strategică de la nivel național, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
serviciile esențiale. Strategia abordează serviciile esențiale propuse de Garanție, respectiv educația și îngrijirea timpurie, educația și sănătatea, ca parte a celor două domenii specifice, nutriția, ca parte a domeniului "incluziune socială" dar și "sănătatea" și locuirea, ca parte a domeniului "incluziune socială". În același timp, Strategia este aliniată și cu procesul de planificare strategică de la nivel național, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
parte a domeniului "incluziune socială" dar și "sănătatea" și locuirea, ca parte a domeniului "incluziune socială". În același timp, Strategia este aliniată și cu procesul de planificare strategică de la nivel național, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, care este condiție favorizantă accesării fondurilor europene pentru perioada de programare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
aliniată și cu procesul de planificare strategică de la nivel național, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, care este condiție favorizantă accesării fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 - 2027 și Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
pentru drepturile copilului și (2.4) Obiectivele de Dezvoltare Durabilă; (2.5) alte documente strategice, generale și de linie, la nivel european sau național, precum programul de guvernare, sau alte strategii inter-sectoriale sau sectoriale, europene sau naționale, de exemplu Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027; (2.6) prioritate stabilită prin Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 și menținută, inclusiv ca urmare a recomandărilor raportului de evaluare a acesteia; (3) Corelarea cu priorități
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
are dreptul la un nivel de trai adecvat și la șanse egale încă de la o vârstă fragedă. Convenția ONU privind drepturile copilului, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă dar și numeroase documente strategice adoptate la nivelul Uniunii Europene, menționează consolidarea incluziunii socio-economice a copiilor ca fiind esențială pentru a aborda problema transmiterii sărăciei și a inegalităților de la o generație la alta. Cu toate acestea, copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială sunt mai susceptibili să se confrunte cu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
în listele de așteptare pentru obținerea unei locuințe sociale. Acest lucru se explică prin faptul că autoritățile locale pot decide în mod discreționar criteriile de eligibilitate și punctajul acordat pentru fiecare criteriu. Analizele (Analiza de fundamentare a Strategiei naționale de incluziune socială 2015 - 2020, Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități 2021) au arătat că alte caracteristici decât sărăcia, tipice mai degrabă familiilor cu nivel de bunăstare mai ridicat, sunt cele care împing de obicei persoanele și familiile eligibile pe locuri cu prioritate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
decât sărăcia, tipice mai degrabă familiilor cu nivel de bunăstare mai ridicat, sunt cele care împing de obicei persoanele și familiile eligibile pe locuri cu prioritate ridicată. Astfel de exemple de criterii care conduc mai degrabă la excluziune decât la incluziune socială sunt diplomele obținute în învățământul terțiar sau obținerea unui venit din muncă. *15) În special din centrele istorice ale orașelor. Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România. Stănculescu și ceilalți, 2013 *16) Comisia Europeană, Raportul de țară 2020, p.
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
pandemiei Covid-19, în special copiii care nu au putut participa la cursuri sau care au fost lipsiți de formele de suport care erau condiționate de prezența fizică la școală, cum ar fi masă în școli sau rechizitele. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027 arată că trei sferturi dintre beneficiarii de ajutor social se află în județele cu nivel redus de dezvoltare economică, peste 80% dintre aceștia fiind din mediul rural. Ponderea copiilor din mediul rural
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
nivel național care arată că în județele din regiunea de dezvoltare Nord-Est se află cele mai multe cazuri, dar dimensiunile fenomenului sunt foarte probabil subestimate, dat fiind numărul de români emigrați, mulți dintre aceștia temporar pentru muncă. Strategia guvernului de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2021 - 2027 arată, citând date ale Barometrului privind incluziunea romilor 2018, faptul că în 10% din gospodăriile de romi există părinți care sunt plecați la muncă în străinătate, comparativ cu 4% pentru
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
cazuri, dar dimensiunile fenomenului sunt foarte probabil subestimate, dat fiind numărul de români emigrați, mulți dintre aceștia temporar pentru muncă. Strategia guvernului de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2021 - 2027 arată, citând date ale Barometrului privind incluziunea romilor 2018, faptul că în 10% din gospodăriile de romi există părinți care sunt plecați la muncă în străinătate, comparativ cu 4% pentru populația generală. *36) Art. 5: Mediul familial și sprijinirea părinților în vederea dezvoltării aptitudinilor copilului; Art. 18
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
22.506 în 2019*91). În pofida acestei tendințe pozitive, rata de participare la educație pe acest segment de vârstă a fost de doar 3,4% în 2019*92). *91) Institutul Național de Statistică, Tempo-online, 2021. *92) Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Indicatori de incluziune socială corespunzători anului 2019, p. 30. Numărul copiilor înscriși în sistemul de învățământ crește semnificativ la nivel preșcolar, rata brută de cuprindere a copiilor de 3-5/6 ani fiind de 88,6% în anul școlar 2019-2020*93), procent sensibil mai scăzut decât media
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
încadrate 1.429 de cadre didactice de sprijin, 2.196 de profesori consilieri școlari și 601 profesori logopezi*121). Cu toate acestea, numărul persoanelor de sprijin rămâne sub normele legale, iar în lipsa unor resurse umane suficiente și corespunzător pregătite pentru a promova incluziunea, precum și a unor condiții de învățare adecvate, simpla participare a copiilor cu CES și/sau dizabilități la educația formală de masă nu asigură incluziunea acestor copii. *120) Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 86. *121) Idem. Prin
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
sub normele legale, iar în lipsa unor resurse umane suficiente și corespunzător pregătite pentru a promova incluziunea, precum și a unor condiții de învățare adecvate, simpla participare a copiilor cu CES și/sau dizabilități la educația formală de masă nu asigură incluziunea acestor copii. *120) Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 86. *121) Idem. Prin insuficienta accesibilizare, infrastructura școlară contribuie direct la marginalizarea elevilor cu dizabilități. De exemplu, aproximativ 4.600 dintre școlile primare și secundare din România - sau 47%
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
2018 Resultate (Volumul I): Profesorii și Liderii Școlii și învățarea pe parcursul vieții, TALIS. În ciuda progreselor din ultimii ani, la nivelul sistemului de învățământ există insuficiente resurse umane de sprijin și auxiliare, care au rol în creșterea gradului de incluziune și în asigurarea calității tuturor serviciilor educaționale. Comparativ cu 2014, în 2019 s-au înregistrat cu 8,8% mai mulți consilieri și psihologi școlari, cu 24% mai mulți profesori de sprijin și 18% mai mulți mediatori școlari. Cu toate acestea, numărul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
un număr redus de copii proveniți din grupurile dezavantajate, cum ar fi elevii din mediul rural, din învățământul special, instituționalizați, cu dizabilități, copii romi, care sunt implicați în activitățile CNE; în prezent sunt prioritizate demersuri pentru a crește gradul de incluziune, cum ar fi unele modificări de ordin procedural și consolidarea activității consiliilor școlare din mediul rural. Activitățile consiliilor elevilor la nivelul școlii și uneori chiar la nivel județean sunt mai puțin semnificative în comparație cu nivelul național*217). La nivelul Ministerului
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Agenția Națională Antidrog ANCOM Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații ANMCS Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție APL Autoritățile Publice Locale CJIS Comisie Județeană/a municipiului București de incluziune socială CMS Cabinete Medicale Stomatologice CNA Consiliul Național al Audiovizualului CNAS Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate CNE Consiliul Național al Elevilor CSM Consiliul Superior al Magistraturii DNSC Directoratul Național de Securitate Cibernetică IGI Inspectoratul General pentru Imigrări INM Institutul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), inovația și cercetarea, consumatorii și gospodăriile populației, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici, dacă este cazul; ... b) factori sociali precum: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educațional, cultura, alte categorii de factori sociali, dacă este cazul; ... c) factori de mediu precum: clima, transportul și eficiența energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea și peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile și
METODOLOGIE din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276047]
-
ce fac obiectul măsurării impactului sunt: a) factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi, dacă este cazul; ... b) factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi, dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentați. ... (3) Prin analiza calitativă și cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra
METODOLOGIE din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276047]
-
de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 22 mai 2023, cu următoarea modificare: – La articolul 31, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: (6) Proiectul major «Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România», finanțat în cadrul axei prioritare 11 a Programului operațional regional 2014-2020, se include în lista proiectelor etapizate, în conformitate cu dispozițiile art. 118 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, și va
LEGE nr. 338 din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276218]