2,252 matches
-
intre în acțiune. Și încă ce acțiune! O adevărată furtună! Inima-mi grăia prin mâneci. Ai fi zis că mă culcam în fiecare noapte cu dreptatea însăși. Sunt sigur că ați fi admirat precizia tonului, exactitatea emoției, convingerea și căldura, indignarea stăpânită a pledoariilor mele. Natura a fost darnică cu mine în privința fizicului și atitudinile nobile îmi vin fără cel mai mic efort. Mai mult, eram susținut de două sentimente sincere: mulțumirea că mă aflu de partea celui nevinovat și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
în același timp și în aceeași măsură, dar cu mijloace mai economice, adevărata faimă. Asta mă și încuraja să depun eforturi vrednice de toată lauda ca să-i fac să plătească cât mai puțin: atât cât plăteau, plăteau întrucâtva în locul meu. Indignarea, talentul, emoția pe care le cheltuiam mă scuteau, în schimb, de orice datorie față de ei. Judecătorii pedepseau, acuzații ispășeau, iar eu, liber de orice îndatorire, în afara oricărei judecăți și a oricărei pedepse, tronam, liber, într-o lumină paradisiacă. Oare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Așadar, femeia alergase încălzită prin tot orașul și-și găsise în uliță amantul ales tot de pe uliți! Văzîndu-i înaintînd spre el, i se turbură sângele. N-o iubea pe Ada; nu era gelos! Era, pesemne, urma acelei mișcări atavice de indignare masculină în astfel de împrejurări; era apoi mânia de a se fi turburat și grija de a-și opri turburarea. 172 Lăți pe dinții rari buzele violete, și ochii cu pete galbene îi închise ca să se apere de vederea lor
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
totuși o mare ocupație: revolta împotriva Adei, care refuza să-1 trimită la Leysins, care, deci, îl asasina. Avea acum o cauză sacră, nu de răutăți, nici de ură, si în pustiul din el și din jurul lui își dezvolta în voie indignarea, în loc de cuvinte ingenioase, care să omoare pe Ada, acuma, de sus, de ia înălțimea unei revendicări uriașe, de pe munții piscoși care adăposteau Leysins, Maxențiu privea cu durere și revoltă procesii felurite, toate variantele morții lui proprii, pricinuită de femeia avară
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
spună ceva, dar cum Sia se încruntă, doctorul Rim se uită fulgerător 'a Lina care tăcu. Văzând pe Nory enervată, Lina o mai reținu s-o îmbuneze. Bunei Lina îi plăcea nespus de mult pacea și concordia. Nory își răsuflă indignarea: - De ce nu dai pe ușă afară pe fata asta acum când s-a făcut Rim sănătos? N-am să mai viu pe la tine dacă îmi iese mereu ursuza asta înainte. - Sssst! îi făcu Lina semn și o duse la ea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și ferește, Doamne! Dar e cam caraghioasă! -- Da, Lina se bucură că Rim a primit pe Sia și ascunde ele el secretul, și tocmai asta încurcă tot ... Puteai insinua tu. dacă la Rimi ai fi avut mai multă grijă și indignare, numai prin atitudine ai fi putut schimba unele lucruri... Tu te ții de glume! - Mai încet acum cu vinovăția mea! Dacă crezi că mutra mea i-ar fi împiedicat! Si pe urmă eu nu știu să mă indignez în tăcere
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fac altă impresie și scepticismul public nu împiedică ca X, Y,' Z, să trăiască într-o tragedie. Rimii, ce e drept, nu erau din aluat tragic. Pe buna Lina o puteai Jesne închipui tolerantă, Sia cea rudimentară nu-ți dezvolta indignări, iar Rim îți da nemulțumire mai mult prin persoana lui. Animal de o speță intermediară între genul feroce și cel domestic, 245 având dinții unora și esofagul celorlalte dobitoace, fără un instinct pronunțat al vițiului, fără curaj în imoralitate, dar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
murise subt spaima blestemului căzut acolo, spusese Linei ceea ce știa și așa cum știa ea să spună. întîia grijă a Linei fusese: ce-o să zică Lică, ce-; încredințase fata? Abia pe urmă se văicărise asupra faptei: cum dusese păcatul pe Rim? ^ Indignarea nu-și făcea loc decât anevoie, din lipsa de gelozie și dragoste, din firea ei pasivă și din acea vină a ei inițială, păcatul de tinerețe, de care se împiedicase toată viața, păcat speculat de Rim, dar mai ales întreținut
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce era acum de făcut? Căci ceea ce i se părea deslușit era că trebuie făcut ceva . Cum să trimită fata de acolo fără știrea lui Lică? . . . Cum să spună lui Rim să se astîmpere? Ici-colo o apucau și toiuri de indignare! Ce neobrăzare pe nemernica de Sia! Ce nerușinare pe păcătosul de Rim! In casa lor! ... O fată ocrotită de ei! ... a lui Lică! . . . Căci era bine înțeles că nici Rim, nici Sia nu știau despre maternitatea ei. puțina ei dragoste
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
prin febră mare și pete suspecte, aflase gemenii. Atunci începuse dansul demersurilor așa de sinistre prin refuzul Linei, prin misterul triplu, multiplu, al situației ei și prin pericol. Rim aflase de concurența deloială si fructuoasă odată cu febra de 40°. Grija, indignarea, mila, prudența se precumpăneau. Refuzul Linei îl aruncase pe primul plan, silindu-1 la demersuri penibile pentru demnitatea lui abia ocrotită de paravanul gemenilor, de care era silit să se folosească. Sia suferea dureri cumplite fără să se îmblînzeaseă, cu dinții
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un moment dat, muncitoresc, și care, la scurt timp și-a dat adevăratul nume pe față, de partid comunist, venetic, de sorginte antiromânească, antiumană, așa cum s-a dovedit și răsdovedit. Iată de ce oamenii nu mor de râs, ci fierb de indignare, dând ba într-o parte ba în alta, tot de aceeași foști mari și tari, cu aceleași mentalități strâmbe de vulpoi și varani, plini de infatuare. Este un imperativ social deci, ca dincolo de orice culoare politică, dar în niciun caz
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-au orientat spre toreadori (cei trei) în cazul nostru și rezultatul s-a văzut imediat, stârnind uriașe valuri de indignare și mânie în toată țara, reeditând momentul crucial din 17 dec. 1989 care s-a propagat peste tot așa cum știm... De ce a procedat în acest fel și n-a avut ceva mai mult simț politic ca să se ferească de această
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
întărea zilnic. Poate că o țin departe de mine. De ce nu mă lasă să vorbesc cu ea? Sunt cumva proiectul științific al cuiva? Vor să vadă dacă te confund pe tine cu ea? Sesiză suferința ei, dar o interpretă drept indignare. Ei, bine. Și tu m-ai ajutat, în felul tău. Ai fost aici în fiecare zi. M-ai plimbat, mi-ai citit și așa mai departe. Nu știu ce vrei. Dar primesc cu recunoaștere. —Recunoștință, spuse ea. El se holbă la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
braț rigid și-l îndreptă spre ea. Nu ești șefa mea. Nici măcar nu știu de unde vii. Din câte știu eu, poate că nenorociții ăia de teroriști arabi te-au parașutat aici, cu forțele speciale. Furtuna trecu la fel de repede cum apăruse. Indignarea îndreptățită se topi în suspine. Își deschise palmele, rânjind la Weber. Ești de la FBI sau de-astea? Un deget se întinse și lovi ușor cravata maro a lui Weber. Am discutat deja cu băieții voștri. Karin înlemnise. —E doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Mi-a mirosit fluxul de cortizol. — Nu cred că alăptatul are ceva de-a face cu cetățenia. Dacă-i e foame copilului, îl alăptez. Simplu. Nu-mi pasă unde sunt, în România sau în UK. Vă sugerez să vă exprimați indignarea mai degrabă față de tipele de la pagina trei din tabloidele din țara asta (this country) care pozează dezbrăcate (fac semn cu bărbia în direcția lui bărbatu-su). Tipele alea, de la pagina trei, ar trebui să vă indigneze. Nu eu și copilul
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
sau din argint, ci fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul de jignire, de nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o mulțime de scrieri critice la adresa Începuturilor Americii, care, cu excepția cîtorva arhaisme În formulare, au un limbaj ciudat de familiar, ca și cum ar fi fost scrise ieri: „Un neam barbar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe o măgăriță și pe un mânz, puiul unui animal de povară» (Mt 21,5). Tocmai pe o măgăriță călărește Isus la intrarea sa solemnă în Ierusalim, însoțit de strigăte entuziaste: «Osana fiului lui David» (cfr. Mt 21,1-10). În ciuda indignării fariseilor, Isus acceptă aclamația mesianică a celor «mici» (cfr. Mt 21,16; Lc 19,40), știind prea bine că orice dubiu asupra titlului de Mesia va fi risipit de glorificarea sa prin pătimire”. 4. Preotul și măgarul de la Paști 1
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
regionalizare care merg până la propunerea unui Memorandum al regionalizării României cu luări de poziție tranșante care iau în discuție inclusiv o recompunere federală a țării, pornind de la marile provincii istorice. La vremea apariției Memorandumului acesta a stârnind un val de indignări: de la autoritățile statului până la cunoscuți oameni de cultură. Din punctul de vedere al istoriei presei din România originalitatea demersului este asigurată de publicația lunară "Provincia", prima inițiativă privată de înființare a unei reviste româno-maghiare a unor intelectuali români, maghiari, cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cresc pînă am ajuns la doi metri șaptezeci și fragil ca sticla. Puteam să exercit o presiune fantastică pe verticală, în sus și în jos, dar cea mai mică lovitură în părți m-ar fi crăpat. Știi, în armată crăpăm. Indignarea care-i cuprinsese vocea îl sleise. Se culcă la loc și respiră profund o vreme, apoi buzele i se curbară într-un surîs neașteptat. — Ghicești ce-am făcut? — Nu. Ceva destul de neobișnuit. în loc să aștept să crap și să las groapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în America și taică-tău ar fi bogat, te-am cocoloși trăgînd de tine pînă a-i mierli-o. Consideră-te norocos. Acum o să ne uităm la inima pastorului de la biserica parohială Cowlairs. Paravanele, vă rog. Thaw zăcea tremurînd de indignare. După ce profesorul plecă din salon, se luptă să se scoale, își puse halatul și ieși în grabă. Se trezi alergînd prin jur și bîiguind: „Bine, bine, o să plec. O să plec acum. O să chem un taxi și-o să plec acum“. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Da! Da! Va fi și ea în vîrful dealului? — Nu, este într-un loc mai sigur, slavă Domnului. Auzi puștile? în depărtare se auziră pocnete. Cum pot oamenii să lupte pe asemenea vremuri? întrebă Lanark cu o voce ascuțită de indignare. — Galaxia Corquantal încearcă să lichideze uzina Unthank, dar Producătorii, Transferații și Reparatorii au ajutat Comanda Apărării pentru a-i sprijini pe Garanți împotriva lor, așa că membrii care-au mai rămas din consiliu i-au trimis pe Cocquigrues. Nu înțeleg o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la Constantinescu și la Petru și la javra asta“, Iason își sublinie ultimele cuvinte cu un bocanc bine țintit în pântecul suplu al Zenobiei, eu și Petru am oftat, simțind parcă noi înșine lovitura, domnul Sima schiță un gest de indignare altminteri destul de reținut, doar Dragoș zâmbi, acum nepăsător, „cum să nu râd de ăștia, uită-te numai la ei !“ - și poc ! îi mai trase o lovitură de bocanc Zenobiei - „te apucă râsul numai când îi vezi, amărâții dracului...“. și poc
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
îi jignea din p d v cultural ca și pe fete care se; simțeau jignite din p d v național sexual dar protestau slab fiindcă mă simpatizau și; nu voiau să mă întrerupă deși li se înroșiseră pulpele de 102 indignare pe când; eu recitam de unul singur strigam Isis stă tea lângă mine nu mai zicea nimic (atunci am știut că venise timpul să părăsesc coridorul și să mă îndrept spre mlaștini.) 103 IV Scara 1. Acum, când scriu, o ploaie
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
printre trăsuri, un băiat alergând speriat, gata să fie lovit de niște cai. Se mai vedea un vizitiu care trage de hățuri, cu gura deschisă. Nicu nu se mai văzuse niciodată în întregime într-o poză și era nemulțumit până la indignare. Arăta mic și jerpelit, iar frumosul lui chipiu roșu era, în fotografie, cenușiu. Și nu-și amintea să fi fost înspăimântat, cum îl arăta poza. Aproape că i venea să plângă de ciudă, în timp ce nea Cercel era plin de voie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
hâc... chiar mâine. Vocea începu să i se piardă. Rămase să mormăie ceva în sinea lui, iar când Cayle îi puse o întrebare bâigui că a venit în Orașul imperial "... când eram cam de vârsta dumitale. Doamne, ce ageamiu eram!" Indignarea amestecată cu vinul îi dădu un spasm și un tremur: - Vezi tu, băiete, împuțitele astea de monopoluri ale îmbrăcăminții au tipuri diferite de stofe pe care le trimit la țară. Pe un sătean îl recunoști de la distanță. Și pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]