2,126 matches
-
face autoevaluarea și evaluarea celorlalți, precum și a mediului în care lucrează. Arta managerului constă în promovarea ansamblului de valori favorabille proiectului și armonizarea acestora cu valorile preferențiale ale fiecărui participant la proiect. Valorile care conduc la atitudini de superioritate sunt individualismul, orgoliul, carierismul, iar la atitudini de inferioritate : supunerea, ascultarea, modestia, din partea unor membri. Un bun coechipier are nevoie de agreabilitate peste medie, conștiinciozitate, receptivitatea la idei noi, flexibilitate în gândire, incredere de sine peste medie, tact peste medie, autocontrol. Un
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
său. Din SDS rămîne imaginea, devenită familiară acelor ani, a studentului cu părul lung, murdar, amator de diverse stupefiante, care pledează pentru amorul liber, care este adept al discuției libere despre orice și în orice circumstanțe: o amintire a vechiului individualism anarhist. În 1970, 4.500 de membri erau cunoscuți ca aparținînd acestor grupuri, dar influența lor se întinsese la mai multe sute de mii de tineri, și mai puțin tineri, împrăștiați în toate universitățile americane. În 1965, o divergență profundă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl Menger, Leon Walras. Criza economică din 1929 a pus în evidență slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera concurență; existența proprietății private; sistemul se autoreglează, statul având o intervenție minimă în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de statele din Europa de Vest au fost inspirate din ideile economistului englez John Maynard
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
psihologicului și maniera în care acestea modeleză tipurile de gîndire și de credință sînt mai puțin corect asimilate. De ce? Rațiunile sînt multiple. În continuarea acestei introduceri se găsesc elemente de răspuns la această întrebare. Să ne oprim totuși asupra exemplului individualismului. Orice ființă umană, de la nașterea sa și chiar de mai înainte, în speranțele și proiectele mai mult sau mai puțin grandioase în care este implicată ca subiect-obiect, este ,,manipulată" de către moașe sau de infirmiere și, mai mult, este vaccinată, muștruluită
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Al doilea factor regrupează elementele care opun "tendința la impulsivitate" cu cea la "reflecție". În fine, al treilea privește "predominanța atenției îndreptate spre sine" versus "spre celălalt". Analiză factorială asupra caracteristicilor consumatorului Factori Depresie/ singurătate 25,5% Impulsivitate 12,8% Individualism 7,2% Elemente 0,73 Trist/vesel Nehotărît/sigur 0,70 Singuratic/sociabil 0,67 Pasiv/activ 0,67 Timid/dezinvolt 0,64 Nemulțumit de sine/mulțumit de sine 0,62 Fără succes/cu succes 0,60 Slab/ puternic emoțional
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un factor independent (corespunzînd tipului de drog studiat). Datele indică faptul că atribuirea impulsivității domină fiecare reprezentare a consumatorului de droguri. Aceasta este mai consistentă cînd este vorba de ecstasy și de cocaină decît atunci cînd este vorba de hașiș. Individualismul și starea de depresie par a fi, din contra, atribuite îndeosebi consumatorilor de cocaină. Reacțiile în fața unui consumator de substanțe psihotrope se dovedesc, la modul general, mai mult negative decît pozitive. Există cîteva diferențe, în funcție de substanța utilizată. Emoțiile negative sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Cea de-a doua funcție permite mai ales înțelegerea conotației puternic negative a drogului ecstasy în raport cu celelalte două substanțe. 4.3.4. Modalități de articulare a cîmpului reprezentațional Pentru cele trei droguri, reprezentarea consumatorului în termeni de "depresie/singurătate", de "individualism" și de "impulsivitate" este formulată mai mult de fete decît de băieți, și, de asemeni, de cei care au o atitudine negativă față de consumul de droguri. Vîrsta influențează destul de mult răspunsurile subiecților. Evaluările de depresie/singurătate sînt emise mai ales
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
foarte puțin) atrași de experiența dependenței. Caracterizarea consumatorului în termeni de de-presie/singurătate și impulsivitate dispare semnificativ odată cu o mai mare implicare a subiecților în comportamentele de dependență. O asemenea tendință pare a fi mai puțin lineară în cazul atribuirii individualismului. În ceea ce privește emoțiile provocate de vederea unui consumator, reacțiile negative sînt mai frecvente la fete, la cei care au o reacție depreciativă față de droguri și între subiecții care nu sînt deloc sau puțin atrași de activitățile de timp liber cu risc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la jonquille Paris, Aubier-Montaigne, 1989. DENIS Michel, Image et cognition, Paris, PUF, 1989. DOUGLAS Mary, De la souillure. Essai sur les notions de pollution et de tabou, trad. fr., Paris, 1971 (ed. I în engl. 1967). DUMONT Louis, Essais sur l'individualisme. Une perspective anthropologique sur l'idéologie moderne, Paris, Seuil, 1983. DURKHEIM Émile, Les Formes élémentaires de la vie religieuse, Paris, PUF, 1912. ELIAS Norbert, La Civilisation des mœurs, trad. fr., Paris, Calmann-Lévy, 1973 ; (ed. I în lb. germ., 1969). EVANS-PRITCHARD Edward
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu toții egali și independenți, nimeni nu ar trebui să impieteze asupra vieții, sănătății, libertății sau posesiunilor celorlalți" (id., p. [6] 5). Mai toți comentatorii sunt de acord că, prin afirmarea și susținerea acestor drepturi naturale, Locke reprezintă precursorul principal al individualismului democratic. Odată cu teoria elaborată de Rousseau, contractul social capătă elemente noi. Cea mai importantă îmi pare componenta morală implicată de constituirea pactului social: "în locul persoanei particulare a fiecărui contractant, actul acesta de asociere dă naștere unui corp moral și colectiv
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
caracterizate tocmai prin faptul că intimitatea este trăsătura lor fundamentală. Disoluția intimității înseamnă implicit exhibarea interiorității și, la nivel social, acest fenomen conduce la amalgamarea elementelor de psihologie individuală. Mai precis, fenomenul blogosferei se destramă în mai multe componente: a) individualismul fractal, prin care posesorul de blog așteaptă reacții repetitive din partea cititorilor; b) pierderea intimității individuale, în marea masă a blogerilor, prin indistincția creată. Spun "indistincție", deoarece numărul sentimentelor, impresiilor, judecăților logice sau de valoare este restrâns. Atâta vreme cât fostele jurnale "intime
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de esențele religioase, la statutul autonom al acesteia, l-a împins pe artistul sfârșitului de secol XX spre o acerbă luptă a unicității, care a condus în mod inevitabil la împiedicarea dezvoltării unui stil unic, caracteristic acestei perioade 499. În ciuda individualismului proliferat, care a provocat o îndepărtare tot mai accentuată a artei de Biserică, criticul și istoricul de artă Suzi Gablik recunoaște instalarea, prin ridicarea oricărei obligativități de supunere față de reguli, a unui pluralism de idei, tipic modernist. În planul reprezentării
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
săi pare că s-a rătăcit -, s-a detașat vizual de masele de oameni, de infern. Singurul ei "loc" în narațiune este legătura cu Schindler. Simplul fapt de a privi devine un fel de salvare deși, din cauză că firul narativ evită individualismul anecdotic, această fetiță nu va supraviețui și nu va intra niciodată în fabrica lui Schindler. * * * "Eu" și "el" sînt de fapt "eu" În mod tradițional, în funcție de "vocea" naratorului, narațiunile au fost denumite romane "la persoana întîi" sau romane "la persoana
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întrebări. Strategia poartă numele de "lectură prin replici". Procedura este excelentă: fiecare întrebare atrage după ea alte și alte întrebări. Singura problemă este că ambii termeni-cheie voce și replică reprezintă metafore sugerînd discursul uman perceptibil. Ceea ce presupune promovarea implicită a individualismului și a centrismului lingvistic, ambele ideologeme rezistente într-atît de rezistente încît însăși întrebarea asupra inevitabilității lor pare a fi fără ieșire. În întîmpinarea tuturor reacțiilor provocate de edițiile anterioare ale acestei cărți, am fost adesea constrîns să mă întreb de ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fac atîta vîlvă în jurul ideii de focalizare, ca fiind al treilea termen implicat în demonstra-ție. Probabil că mi-am pus întrebarea asta de-atîtea ori, încît acum îmi vine foarte greu să găsesc răspunsurile. Dar poate că argumentul îndreptat și împotriva individualismului, consubstanțial cu manevrarea conceptului de "voce" vorbitoare, și împotriva centrismului lingvistic, consubstanțial cu dominația acestei "voci vorbitoare", are o oarecare greutate acolo unde argumentele logice și ideologice nu sînt de ajuns. A întreba nu de unde vin cuvintele sau cine pune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
potrivit, este validă, avariția este justă, avariția funcționează, avariția clarifică, pătrunde și capturează esența spiritului evolutiv. Avariția în toate formele sale: avariția vieții, a iubirii, a științei, a banului, a stabilit impulsul înainte în toată umanitatea; - de când ne-am însușit individualismul ca pe propria noastră natură, dar „oricât de legitime ar putea fi revendicările individuale, oricât de importante ar putea fi drepturile individului, a pune accentul pe astfel de aspecte comportă un preț ce nu poate fi evitat, adică declinul sensului
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
filosofului Dario Antiseri spre o serie de teme ca: failibilitatea cunoașterii umane (științifice și filosofice), teoria unificată a metodei, raporturile istorice, logice și metodologice între ideile metafizice și teoriile științifice, raporturile istorice și teoretice dintre rațiunea filosofică și credința religioasă, individualismul metodologic, rațiunile libertății. Sensurile pe care filosoful Antiseri le dă unor concepte precum failibilitatea în știință și filosofie, relativitatea, fideismul, nihilismul, liberalismul, gândirea slabă etc. i-a atras multe critici atât din partea adepților „absoluturilor pământești”, cât și a celor care
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
individului. Învăluit de curentele concepțiilor deterministe și fataliste ale istoriei sau redus, nici mai mult nici mai puțin, la un dispărut în holismul structuralist, individul, sau persoana umană, rămâne, de fapt, unica realitate în teoriile individualiste ale societății. Pentru susținătorii individualismului propunerile colectiviste - unde se nasc și devin res, adică lucruri, concepte colective ca „stat”, „societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
individualismului propunerile colectiviste - unde se nasc și devin res, adică lucruri, concepte colective ca „stat”, „societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul” nu se opune „altruismului”, ci se opune „colectivismului”. „Egoismul” este acela care se opune „altruismului”. Filosofia individualistă este o tradiție de gândire care merge - așa ca să dăm un exemplu -, de la Școala moraliștilor scoțieni la Școala austriacă de economie, sau la
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
este eliberatoare: ne permite și ne cere să fim interpreți creativi, fiind conștienți că încercările noastre sunt și rămân umane, deci nu sunt absolute, ci tributare culturii epocii și mijloacelor expresive pe care le are la dispoziție interpretul. 2. Rațiunile individualismului lui Ockham și cele ale voluntarismului lui Scotus «Marea parte a emancipărilor spiritului, ca și a progreselor în recunoașterea demnității oamenilor care au urmat istoria civilizației occidentale, se bazează pe postulatul individualist implicit nominalismului lui Ockham (1280-1349). De la simplul adevăr
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
reiese responsabilitatea fiecărui om pus față în față cu nefastele, omnivorele și liberticidele reificări ale conceptelor colective, elaborate de cei pe care Max Weber îi numea Kollektiv-begriffe, cum ar fi: „Statul”, „clasa”, „partidul”, și așa mai departe. Adevărul e că individualismul (să ne gândim la școala moraliștilor scoțieni, la școala austriacă de economie, la Max Weber, Karl Popper, Raymond Boudon) nu se opune altruismului ci colectivismului. Și cum a subliniat Josè Ortega y Gasset, «individualismul a îmbogățit lumea și, tocmai această
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
așa mai departe. Adevărul e că individualismul (să ne gândim la școala moraliștilor scoțieni, la școala austriacă de economie, la Max Weber, Karl Popper, Raymond Boudon) nu se opune altruismului ci colectivismului. Și cum a subliniat Josè Ortega y Gasset, «individualismul a îmbogățit lumea și, tocmai această bogăție, a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și William Ockham. De la ontologie la filosofia limbajului, scotea în evidență cum
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și William Ockham. De la ontologie la filosofia limbajului, scotea în evidență cum lupta lui Ockham împotriva colectivismului și în favoarea individualismului a fost o luptă «pentru recuperarea libertății oamenilor, apărarea spiritului de inițiativă și susținerea autonomiei lor». Individualismul, ca formă de apărare a persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cu titlul Duns Scotus și William Ockham. De la ontologie la filosofia limbajului, scotea în evidență cum lupta lui Ockham împotriva colectivismului și în favoarea individualismului a fost o luptă «pentru recuperarea libertății oamenilor, apărarea spiritului de inițiativă și susținerea autonomiei lor». Individualismul, ca formă de apărare a persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct de forță al tradiției de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
lui s-a extins într-o explozie tăcută. Mecanismul lui perfect s-a destins și s-a împrăștiat într-o mie de direcții. Corpul dispăruse, dar încă mai rămânea o intenție. O amintire, îndepărtată și tremurătoare - o undă ciudată de individualism care încă plutea în spațiu. Unda s-a împrăștiat. Dincolo de stele, de planete și dimensiuni, dincolo de orice caleidoscop al realității, străpungând straturi infinite. S-a dus. Era numai Neant. Cei care doresc să se înscrie în „programul spațial” taoist pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]