2,142 matches
-
sociale (Hirschmannxe "Hirschmann, Nancy", 1992; Flammangxe "Flammang, Janet", 1997; Jaquettexe "Jaquette, Jane", Wolchikxe "Wolchik, Sharon", 1998). Dislocările de gen asociate cu democratizarea sunt un bun motiv de a examina puterea productivă și efectele de excludere ale discursurilor „științifice” care promovează individualismul radical și politica instrumentală. Într-un excelent studiu privind femeile și democratizarea în America Latină și Europaxe "Europa" Centrală și de Est, Jane Jaquettexe "Jaquette, Jane" și Sharon Wolchikxe "Wolchik, Sharon" subliniază faptul că femeile au participat activ la primele și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
acela de a schimba atât substanța, cât și forma activității politice (Jaquettexe "Jaquette, Jane", Wolchikxe "Wolchik, Sharon", 1998, p. 13). În loc să respingem modul în care se autopercep aceste activiste curajoase și să etichetăm angajarea lor politică drept o formă de „individualism constructiv”, pentru a se încadra în modelul de societate civilă propus de specialiști, este mai util să analizăm implicațiile acestei autopercepții în raport cu absența femeilor din etapele ulterioare ale democratizării. Jacquette și Wolchikxe "Wolchik, Sharon" analizează retragerea din activitatea politică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
femeilor, în contextul unui capitalism revigorat, cât și ca un efect al dezintegrării bunăstării generale și un complice al delegitimizării drepturilor sociale și al privatizării femeilor. Prin modul de operare și consecințele neintenționate ale acțiunilor lor, ONG-urile promovează un individualism antreprenorial ca mijloc privilegiat de acțiune politică și înlocuiesc politica participativă. Instituționalizarea unei anumite concepții liberale asupra societății civile, integrarea femeilor prin intermediul ONG-urilor și promovarea partidelor politice subordonate intereselor, ca elemente centrale ale procesului de democratizare, sunt în general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
modest și în antifrază cu DC Enache, Concert de închidere, dar nu văd nici un motiv pentru care cortina să fie trasă, fiindcă plăcerea cu care Elvira Sorohan citește literatură e stenică, dătătoare de viață. La fel e și atitudinea de individualism pregnant, cu personalitate, pe care cartea o sugerează: o viață de om autoarea nu a pactizat cu nimeni, nu a intrat în falange și nu și-a surdinizat opiniile pe motivul unor solidarizări conjuncturale, ci a trăit independent, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
credința pesimistă (sau totuși realistă?) a lui Platon că oamenii sunt greu de condus, iar lăsarea în voia lor duce la un dezastru sigur. Poate exemplul cel mai clar era chiar situația Atenei, așa cum a perceput-o Platon, în care individualismul practicat a dus la o serioasă criză, aproape generalizată, datorită renunțării la principiile comune acceptate și respectate în mod universal. Leo Strauss, Cetatea și omul, trad. R.P. Gheo, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 139. Hesiod, Munci și zile, trad. Șt.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unghi biografic, sociologic (Înaintașii lui Eminescu) sau, în fine, psihologic (Eminescu și Lenau, unul dintre primele studii comparatiste la noi, Dragostea trecutului, Din psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
în 1997 și 2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării variației culturale. Conform acestei teorii, diferențele dintre culturi pot fi captate prin cinci parametri de variație culturală: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, evitarea incertitudinii, orientarea temporală. Modelul propus de Hofstede este unul „sintetic”, „artificial” (opus lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre aceste dimensiuni. Totuși, modelul este foarte productiv în cercetările actuale, oferind o bază unitară de investigare și comparare a culturilor. • Individualism/colectivism. Această dimensiune captează caracteristicile rețelei sociale, relațiile dintre indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care îl ocupă pe axa individualism-colectivism, arată că cele mai individualiste culturi din lume erau, la acea dată, Statele Unite, Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda, iar cele mai colectiviste erau Venezuela, Columbia, Pakistan, Perú, Taiwan. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientare pe termen lung; țările musulmane, țările africane, Marea Britanie, Statele Unite, Pakistan sunt culturi cu orientare pe termen scurt. Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mare față de putere și nivel ridicat de evitare a incertitudinii. O grupare a țărilor în funcție de variația culturală poate crea o imagine sintetică generală asupra culturilor lumii, chiar dacă există variații uneori semnificative în cadrul unui grup (apud Ronen, 1986): Grupul de țări Individualism/ Colectivism Feminitate /Masculinitate Distanța față de putere Evitarea incertitudinii Țările nordice 2 6 6 6 Țările germanice 4 1 5 3 Țările anglo-saxone 1 2 4 5 Europa latină 3 5 3 1 America Latină 6 3 2 2 Orientul Ândepărtat 5
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). Prezentarea schematică a dimensiunilor de variație culturală necesită unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indivizi, de la o subcultură la alta, ceea ce determină o relație specială a acestora cu ansamblul cultural în care se integrează. Între patternurile culturale există aparente contradicții, care au însă o coerență internă în cadrul sistemului respectiv. De pildă, în Statele Unite valorile individualismului (accentuarea eului și a intereselor individuale) intră în contradicție cu valorile umanismului (generozitatea, ajutarea săracilor, sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare); în China confucianistă sau budistă, valorizarea armoniei sociale intră în contradicție cu diferențele mari înregistrate între membrii diverselor clase
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reușitele tind să le explice prin cauze interne, instabile și incontrolabile („La Dumnezeu și la români totul e posibil”). 7.3. Interacțiunea dintre identitatea personală și identitatea culturală Identitatea personală interacționează cu identitatea culturală. Astfel, principala dimensiune de variație culturală, individualism/colectivism, se reflectă în planul identității personale ca opoziție între idiocentrism și alocentrism. Idiocentrismul caracterizează culturile individualiste: individul acordă atenție identității personale, se percepe ca independent față de grup, este preocupat de respectul de sine, are un grad ridicat de automonitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
țările sărace, mai degrabă colectiviste. Acest lucru este adevărat și în perspectivă istorică: pe măsură ce țările devin mai bogate, tind spre polul individualist al spectrului. Colectivismul poate fi văzut ca o formă de adaptare la sărăcie și la resursele limitate, iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: relațiile de familie (familia extinsă), hora/șezătoarea/apartamentul de bloc, prietenia/amiciția; la expresii cum ar fi noi și-ai noștri; aveți-vă ca frații; a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără frâu; femeie fără bărbat, barcă fără cârmă; Femeile sunt temelia educației în fiecare generație. 25. Comentați următorul pasaj tradus din Hofstede, et al. (2002, p. 36): „Ierarhia socială este legată de bunăstare, dar într-o măsură mai mică decât individualismul/colectivismul. Cercetările au arătat că pe măsură ce o țară a devenit mai bogată, distanța față de putere s-a redus. În situații de sărăcie și de acces limitat la resurse este mai ușor de menținut o distanță mare față de putere”. 26. Estimați
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
țară pentru cele cinci dimensiuni se corelează statistic cu o mulțime de alte date despre țara respectivă. De exemplu, distanța față de putere se corelează cu folosirea violenței în relațiile casnice și cu diferențe mari privind veniturile locuitorilor din țara respectivă. Individualismul se corelează cu bunăstare națională (produsul intern brut pe cap de locuitor) și cu mobilitatea membrilor diverselor clase sociale, de la o generație la alta. Masculinitatea se corelează negativ cu acea parte din produsul intern brut pe care guvernele țărilor bogate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a perseverenței” ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). 30. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care interacțiunea în clasă este influențată de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 33. Alegeți din lista de termeni dată în continuare trei pe care îi asociați cu ideea de timp: organizare, relaxare, stres, bani
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ideea de timp. De ce? Alcătuiți un eseu în jurul celor trei termeni aleși anterior, în care să vă exprimați opinia în legătură cu modul în care nu percepeți dumneavoastră timpul. 34. Reacțiile oamenilor în diverse situații sunt indicii ale orientării lor culturale: colectivism/individualism; masculinitate/feminitate; evitarea/tolerarea incertitudinii; distanță mare/mică față de putere; orientare pe termen lung/scurt. Prezentăm în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului. Explicați
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
complex în care se întrepătrund elemente verbale, paraverbale și nonverbale. Rolul în comunicare și semnificația elementelor nonverbale și paraverbale variază de la o cultură la alta, în strânsă legătură cu dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul II, 4). Astfel, gradul de individualism/colectivism determină felul în care colectivitățile gestionează spațiul individual și colectiv, atitudinea față de proprietatea privată, distanțele de interacțiune, gradul de deschidere comunicativă (reflectat în intonații, gesturi, postúri etc.), disponibilitatea de a se angaja în activități colective sincronizate sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
absolutizate, aceste corelații trebuie citite ca tendințe manifestate în diverse grade în diferite societăți; interacțiunile dintre dimensiunile de variație culturală, dintre specificul diverselor instituții (școală, biserică, instituțiile statului) și stilurile comunicative sunt însă mult mai subtile, mai nuanțate, mai complexe. INDIVIDUALISM COLECTIVISM Distanțe mari de interacțiune Distanțe mici de interacțiune Zâmbetul - expresie a satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]