1,173 matches
-
grad superior erau foarte bine reprezentați din punct de vedere numeric, în organele centrale de conducere, precum și în comitetele organizațiilor județene 159. Listele publicate ale celor care aderau la partid dovedesc afluența unui număr mare de avocați, profesori, învățători, proprietari, industriași sau comercianți, în organizațiile județene 160, fapt explicabil dacă luăm în considerare prevederile statutare deja amintite. Aceștia formau "cercul propagandiștilor, militanților sau liderilor", amintit de unii analiști ai contribuției indivizilor la viața de organizație 161. Adeziunea muncitorilor la PNL-Gh. Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a datoriilor agricole, programul propunea următoarele măsuri pentru rezolvarea acestei probleme: * Degrevarea fiscală imediată a tuturor categoriilor de producători; * Reducerea sarcinilor fiscale la puterea de plată a contribuabililor, prin revizuirea unor metode de impozitare ca: reintroducerea patentei fixe la comercianți, industriași și profesioniști; scăderea sau desființarea taxelor și impozitelor ce îngreuiau circulația bunurilor; * Stabilirea unor prețuri minimale interne pentru principalele produse agricole și micșorarea diferenței între prețul grâului și cel al pâinii; * Asigurarea debușeurilor străine pentru valorificarea produselor agricole 431. Apreciind
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideea moratoriului a pătruns în domeniul internațional și câștigă zilnic teren în opinia publică", PNL georgist propunea un alt set de măsuri care vizau: * O scurtă amânare a plății datoriilor pentru toate categoriile de debitori care nu erau comercianți sau industriași. * Legiferarea măsurilor de reglementare a datoriilor prin intervenția justiției, care să lase părților (debitori și creditori) ca alternative, eșalonarea datoriilor în anuități pe termen lung, cu o dobândă redusă, uniformă în toată țara sau plata datoriei într-un termen scurt
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
postum. Între cuplurile BucșanBrănescu și respectiv PamfilBrănescu din cele două piese poate fi sesizat un interesant paralelism. În cazul ambelor perechi există o secretă subordonare a celor doi miniștri, nu întâmplător cu același nume parcă generic, față de mânuitorii din umbră industriașul Bucșan și, respectiv, fiul moșierului Șerban Cruntu Racoviță, Pamfil. Același tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului plac al magnatului omnipotent din Ultima oră, fac din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
XVII-lea. Sectorul construcțiilor industriale, În aparență mai puțin spectaculos pentru creația de arhitectură În general, beneficiază de un impuls creator important. Progresul tehnologic are În permanență o influență notabilă În modul de conformare a acestui tip de clădiri. Marii industriași, dornici de a beneficia de spații moderne, cerute de noile procese tehnologice, de progresul și evoluția științei, acceptă propunerile arhitecților, În a căror concepție sunt reformulate noile cerințe legate de utilizarea eficientă a spațiului de producție, de posibilitățile oferite de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
permis parizienilor, și mai ales imigranților, provincialilor sau străinilor aflați în trecere prin Paris, să locuiască în pavilioane construite de către ei, în proprietate privată, în periferia medie"1. În ciuda câtorva acte legislative, "periferiile au fost construite la întâmplare, după interesele industriașilor, ale celor care au împărțit loturile, ale speculanților funciari și ale antreprenorilor de clădiri"2. Curentul municipalist, în fața neintervenției statului în materie de amenajare și echipare a comunelor, a încercat să gestioneze într-un mod cât mai puțin dăunător dezvoltarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
considerate azi punctul de plecare, fără îndoială modest, al legislației privind locuințele populare. Ele inaugurează oficial punerea în relație a calității dezvoltării fizice și morale a muncitorilor cu condițiile lor de trai. În a doua parte a secolului, câțiva mari industriași, atenți să ajungă până la domiciliul muncitorilor cu binefacerile unei discipline responsabile de ordinea socială și de rentabilitatea capitalului, au avut în vedere și problema locuinței. Crearea orașelor muncitorești, între care Mulhouse reprezintă unul dintre exemplele celebre 1, introduce problema locuinței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
englezi, care pun în act solidaritatea fără să știe, așa cum domnul Jourdain făcea proză" (pp. 273-274). Primele măsuri legislative luate în favoarea locuinței sociale în Franța sunt inspirate de grija delimitării de teoria serviciilor publice formulată de "posibilistul" Paul Brousse. Atunci când industriașul Jules Siegfried depunea la Cameră proiectul său de lege privind locuințele ieftine, în 1892, el ținea să sublinieze că respinge socialismul, amintind atașamentul său față de proprietatea și inițiativa private. Marja de manevră a acestor republicani ai progresului era însă, trebuie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societății franceze locuințe ieftine, create, printre alții, și de raportorii acestei legi, cu patru ani înainte, pe 2 februarie 1890. "Asociație de drept privat, Societatea locuințelor ieftine (HBM) avea drept scop încurajarea în toată Franța a construirii de către persoane private, industriași sau de către societăți locale de case curate la un preț bun, sau încurajarea îmbunătățirii locuințelor existente. Această societate va încerca să multiplice și mijloacele de facilitare a achiziționării locuințelor de către angajați, meșteșugari și muncitori"2. Dispoziția cea mai avangardistă a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1935 la Bagneux explică în manieră sintetică diferitele aspecte ale experienței franceze în ceea ce privește politica de ajutor pentru locuințe în perioada interbelică. Proiectul de a construi un oraș la nord de Bagneux s-a concretizat atunci când a început subscripția demarată de industriașii interesați să-și găzduiască angajații, aceasta substituindu-se ideii inițiale de a recurge la acte de caritate pentru a afla adăpost locuitorilor din zonă care-și pierduseră barăcile. Nu e vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în producerea de locuințe sociale, partea importantă ce revenea industriașilor, precum și complexitatea raportului pe care aleșii municipali l-au avut cu locuința socială. Cazul arată, de asemenea, cum politica orientată în favoarea locuinței muncitorești căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe [...]. Din această producție globală, 175 000 de locuințe au fost edificate de către HBM (dintre care 100 000 de către oficiile lor publice), 120 000 cu ajutorul Societăților de credit imobiliar și în jur de 300 000 au fost construite de industriași pentru personalul lor. Numărul important al locuințelor muncitorești construite de angajatori a atenuat parțial incapacitatea sectorului public al locuințelor sociale"32. Cât despre moștenirea lăsată de Republica a III-a, Louis Houdeville apreciază: "450 000 de locuințe insalubre, 300 000
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
igienist. Comuna devenea prestatoare de servicii, dar municipalismul dintre cele două războaie mondiale era deposedat de puterea de redistribuție. În momentul în care, pe de o parte, filantropia nu a mai făcut față gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii nu mai voiau nici ei să finanțeze direct construcția de locuințe muncitorești, problema luării în grijă a serviciilor publice de ameliorare a condițiilor de viață a rămas într-adevăr în suspensie. Voința aleșilor curentului municipalist de a interveni asupra diverselor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de angajamentele, promisiunile făcute populațiilor care urmau să locuiască sau să muncească acolo. Modern, urbanismul "voluntar și concertat" nu mai decurge exclusiv din controlul strict juridic al regulilor, ci din posibilitatea investițiilor tehnice și economice ale diferiților actori, mai ales industriași. Urbanismul devine o acțiune colectivă într-un cadru în care comunele sunt adesea lipsite de aparatul tehnic și de capacitatea de expertiză necesară pentru a evita situațiile de inferioritate în raport cu tehnicienii statului sau cu investitorii privați. Cercetările pregătitoare ale proiectelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dotărilor colective (culturale, sportive, școlare etc.), de ameliorarea transportului în comun, de mediul înconjurător (zgomotul, spațiile verzi)279. Slab organizate și coordonate, revendicările plecând de la aceste probleme deveneau imediat sceptice: se ajungea la denunțarea aranjamentelor între mediile financiare, funcțiile publice, industriași și conservatorii sociali; se incrimina normalizarea disimulată vizată de așezămintele colective; se visa la un model alternativ de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, "o trăsătură fundamentală caracterizează luptele urbane de la începutul anilor 1970 notează Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între orașe pentru a atrage resurse fiscale, adică întreprinderi și oameni bogați. Competiția a putut fi temperată atunci când anumitor grupuri dominante le era teamă că-și vor pierde din putere prin dezvoltarea economică a orașului. Astfel, în unele orașe, unii industriași se puteau teme că-și vor pierde monopolul asupra ocupării mâinii de lucru, iar unii aleși cu gândul la alegeri se temeau de efectele îmbogățirii electoratului; în altele, resursele orașului depindeau cel mai mult de transferurile publice (pensii, salarii pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mediul concurențial cântăresc mult mai greu decât ajutoarele financiare propuse de municipalitate (mai ales atunci când se fac diferențe între propunerile unui oraș sau altul). Dacă mi se dă o uzină-cheie în mână, gratuit, la Lille sau la Nantes mărturisește un industriaș canadian refuz, fiindcă piața este deja suprasaturată în aceste orașe"324. În sfârșit, o dificultate suplimentară este aceea că variabilele preferate de industriași diferă după sectorul de activitate al întreprinderii. Acestea nu împiedică însă aleșii să prezinte acțiunile lor ca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
altul). Dacă mi se dă o uzină-cheie în mână, gratuit, la Lille sau la Nantes mărturisește un industriaș canadian refuz, fiindcă piața este deja suprasaturată în aceste orașe"324. În sfârșit, o dificultate suplimentară este aceea că variabilele preferate de industriași diferă după sectorul de activitate al întreprinderii. Acestea nu împiedică însă aleșii să prezinte acțiunile lor ca motor al dezvoltării economice locale: "Întreprinderea recent instalată a fost sedusă de "activitatea politică de amenajare a comunei", se spunea, fără a preciza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și cu o uzură mai lentă decât un butoi de stejar clasic. Învelișul exterior al butoiului este din polietilenă, conferind o durată de viață aproape nelimitată. Interiorul, care poate fi schimbat anual, este îmbrăcat în stejar, ceea ce ar garanta, potrivit industriașului, o calitate de conservare echivalentă butoiului tradițional. 161 În 1948, matematicianul american Norbert Wiener decide să dea un nume disciplinei care rezulta din automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ani era frumoasă și expresivă. Locuia, ca și alte tinere, într-un cartier populat de femei de stradă și de curtezane, numite de parizieni, lorettes. Victorine ca și celelalte lorettes își suplimentau salariul mizer, devenind amantele bancherilor căsătoriți, speculanților imobiliari, industriașilor prosperi. Unele treceau de la un protector la altul, sfârșind, de multe ori, ca prostituate de rând. Victorine avea ca protector / amant un medic dentist care-i plătea facturile și o întreținea. O preocupa intens siguranța financiară, aspira la o viață
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Archie Gibson, corespondent al ziarului londonez "Times" (personificat de mai multe ori în cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate în Trilogia balcanică 35. Oricine cunoaște scena bucureșteană poate recunoaște personalitățile (pe care autoarea le menționază sub pseudonime): industriașul evreu Max Aușnit, sub numele fictiv de Drucker, și alții. Familia Drucker (Aușnit) îi invită pe intelectualii de stînga englezi, Guy și Harriet Pringle (domnul și doamna Manning) în apartamentul lor din București. Guy este fiul profesorului lor de la universitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scape de serviciul militar. S-a vindecat imediat după încheierea armistițiului. Politica lui consta în a cumpăra orice și pe oricine aflat în preajma regelui. Îți trebuie timp ca să cunoști pe cineva. Argetoianu nu era animat de antisemitism. El vorbea despre industriașul Nicolae Malaxa (ortodox de origine greacă) folosind termeni mult mai duri, iar pe cei trei consilieri financiari ai lui Carol II îi numea "cei trei pungași"130. Iorga credea că Blank ajunsese să fie "interesat de cultura românească" în calitate de "un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liberalii, care voiau să înfăptuiască această industrializare forțată "numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a sesizat decît simptomele, dar nu părea să fi înțeles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industriașilor în opoziție cu cele ale agricultorilor etc. sămănătorismul său sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța lui Iorga în domeniul economic este totală; chiar dacă a scris cîteva cărți descriptive valoroase despre economia, comerțul sau industria românească din perspectivă istorică, acestea prezintă interes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
obscurantist Nae Ionescu și Aristide Blank, de sfaturile căruia Carol era fascinat chiar și după ce acestea nu au dus la nici un rezultat. Blank i-a oferit o vilă Magdei Lupescu și una Prințului Nicolae. Mai erau și Nicolae Malaxa, un industriaș de origine grecească, și economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adevăratele decizii erau luate în salonul Magdei Lupescu, în timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflată în umbră. Cu toate că regele Carol avea planuri precise în privința instaurării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu capital privat ca în anii '20, ci de Banca Națională. Cea mai mare parte a noilor industrii se afla în proprietate privată, ca, de exemplu, a lui Max Aușnit, Nicolae Malaxa, Mihai Constantinescu, Dimitriu Mociornița și regele, care era industriașul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]