3,652 matches
-
încă profund. Pasivitatea superficială cu care au acceptat la început un împărat cu înclinații creștine, apoi ultimul sentiment intens de scurtă durată al păgânismului cu Iulian Apostatul (361-363) și definitiva restabilire ulterioară a creștinismului, ne demonstrează diminuarea puterii armatei și inexistența unei conștiințe decise în soldați referitor la natura noii religii: se adaptau. Această situație explică nefinalizarea creștinării armatei secolului IV, la care se adaugă lipsa de reper constant în superiorii lor, împărați incluși. Nu putem pretinde convertirea bruscă a soldaților
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
detașare de tot ceea ce era considerat lumesc, religia creștină a apărut în ochii autorităților romane, și nu numai, ca o superstiție ce trebuia extirpată, fiind considerată fundamental atee. Ambiguitatea lui Traian, în luarea unei decizii hotărâtoare față de creștini, ne mărturisește inexistența la acea dată a unei măsuri juridice clare. Între timp, procedurile anticreștine nu aveau loc pentru vreun delict criminal, ci pentru simplul motiv că ucenicii lui Cristos, neimplicându-se în cultul idolatric al maselor populare, erau considerați tulburătorii ordinii publice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mâncare și băutură), comportament, atitudini în relațiile cu păgânii etc. Lipsa unei dezbaterii asupra profesiei militare, în conținutul acestor documente, ne îndreptățește oarecum opinia potrivit căreia în comunitățile creștine din primele generații nu se punea această problemă, pentru că nu exista. Inexistența acestei problematici se poate explica prin prestarea ocazională a serviciului militar, fapt pentru care admonestările nu vizau persoane și cazuri singulare. Se pare că, cel puțin la început, nu a existat o interdicție categorică a serviciului militar pentru creștini, opinie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
explica prin prestarea ocazională a serviciului militar, fapt pentru care admonestările nu vizau persoane și cazuri singulare. Se pare că, cel puțin la început, nu a existat o interdicție categorică a serviciului militar pentru creștini, opinie confirmată până astăzi de inexistența unei literaturi creștine în acest sens. Și cu toate acestea, învățătura lui Isus, predicată de misionarii creștini, interzicea orice fel de răzbunare și insultă, iar insistența asupra practicării blândeții și răbdării desăvârșite pare să fi fost cea care a influențat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Soldații martiri au fost glorificați asemenea unor cavaleri fără pată și neînfricați, apărători ai credinței împotriva celor păgâni. Cu această ocazie, fantezia populară a creat niște eroi legendari precum un Georgius, un Theodorus, un Demetrius și un Procopius a căror inexistență istorică astăzi e pe deplin acceptată. Din actele rămase ne rezultă că acești militari fiind creștini au fost târâți în tribunale nevrând să cedeze în fața intimidărilor de a sacrifica idolilor și nici de a asculta de poruncile împăraților în acest
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de exprimare și suprimarea cenzurii) a fost posibil să vadă lumina tiparului, pe tema „frontului invizibil”, numeroase analize, interpretări sau dezbateri cuprinse în lucrări de specialitate privind etalarea rolului și locului serviciilor de informații românești. Pe lângă motivația de ordin personal, inexistența unei scrieri în domeniu m-a impulsionat spre această tematică și abordarea ei într-o lucrare de doctorat ce-mi îngăduia să valorific atât documentele edite cât mai ales și cele inedite depistate în arhivele politice sau militare române. Sub
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la dreapta din punct de vedere al credinței, inițiativa privată fiind situată deasupra intervenției puterilor publice. Diferențe (ntre metode pot exista și între partide, dar chiar și între țări: ele consideră rolul serviciilor publice ca fiind subsidiar, iar existența sau inexistența unui sector care să se sustragă legii economiei de piață ca fiind corolară. 2. Baza socială. Programul unitar al partidelor patrimoniale constă în baza lor socială, care le face să fie mediatori privilegiați ai lumii industriale și de afaceri. Cu excepția
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ar fi legislația. Este nevoie de măsuri orizontale ca educația, discuțiile și comunicarea. În ceea ce privește responsabilitatea politică a parlamentelor, parlamentele naționale pot să depășească limitele impuse de guvernul propriu. În acest sens, posibilitățile care există pentru parlamentele naționale sunt următoarele 133: * Inexistența unei restricții pentru parlamentele naționale referitoare la exprimarea opiniilor pe care să le adreseze oricăror instituții și agenții europene. Francezii și-au amendat Constituția, pentru a autoriza parlamentul național să se exprime vis-a-vis de proiectele Uniunii Europene și a concordanței
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
competența statelor sau se stabilesc prin proceduri interguvernamentale 300. Originalitatea construcției comunitare se bazează și pe un model propriu, bazat pe metoda comunitară, cu anumite particularități: * Comisia europeană nu este un guvern; * sistemul votului calificat din Consiliul Uniunii Europene presupune inexistența unei majorități și a unei minorități; * Parlamentul European, deși dispune de largi competențe legislative și bugetare, trebuie să colaboreze cu Comisia și cu Consiliul 301. Discursul politic referitor la viitorul uniunii a introdus o nouă formulă: Europa o federație de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
aceeași dată sau, eventual, la intervale foarte mici. Nici unul, cu excepția mormintelor VIII și IX, nu a fost deranjat. Este evident că mormântul IX a fost realizat mai târziu și a deranjat mormântul VIII. Care a fost motivul deranjării mormântului VIII? Inexistența unor semne de mormânt sau distanța în timp între cele două înmormântări? Este sigur însă, că avem de a face cu înmormântarea unui membru al aceleiași familii, care cunoștea, cel puțin în mare, locul unde au fost depuși ceilalți membri
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tutelară a culturii bârlădene”, publicat în „Acta Musei Tutovensis, III, Bârlad, 2008”, interdicția absolută privea toate societățile libere (Academia Română nu suferise transformări în programe și oamenii ei? n.n.), astfel că Academia Bârlădeană a intrat într-o umbră ce lua aparențele inexistenței, mai ales că poetul G. Tutoveanu era bătrân. În realitate ea continua să existe, însă translocată la București, unde lucrurile erau mai amestecate, la Bârlad G. Tutoveanu menținând numai amintirea ei, înconjurat cu a rdoa re înăbușită de câțiva scriitori
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aferente deficienței); avansarea ideii conform căreia elevii deficienți ar putea fi recuperați fără desfășurarea terapiilor educaționale integrate, printr-o minimalizare a procesului terapeutic recuperator realizat de un profesionist din Învățământul special; importanța scăzută acordată intervenției timpurii este relevată și de inexistența cadrelor didactice din Învățământul preșcolar formate În domeniul educației integrate. Situația prezentă generată de deținerea autorității privind gestionarea procesului de integrare (gestionarea intrărilor În acest sistem etc) de către o structură a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
o frunză uscată din toamna trecută, aceasta foșni sec fără a opune vreo rezistență, apoi ca și cum ar fi vrut să constate efectul mișcării sale ridică piciorul cu pantoful îngreunat de mâlul galben, privi locul și rămase o clipă mirat de inexistența măcar a unei urme infime de frunză. Zise cu glas molatic ieșit parcă din adâncurile pădurii unde apa clipocea printre trunchiurile cenușii-negricioase ale stejarilor. - Uite așa sunt și unii, oameni. Vin de undeva, Dumnezeu știe de unde, se lipesc de ceva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ierunca printre cei care văd, de la distanța exilului, aspectele pozitive. Întregul traseu al apariției unui produs cultural este marcat de indicatoare comuniste, începând cu laboratorul creației, direcțiile de cultură, cenzorii, și până la spațiile de etalare a produselor. Importantă rămâne, nu inexistența politicului, ci prevalarea valorii estetice. Rezistența înseamnă creație tacită, revoltă sau adaptare? Disidentului, pe lângă drepturile sociale, i se retrage și dreptul la semnătură. "Lumea asta a noastră ajungea la ei sub formă de murmure, de șoapte, de rumori" 278, spune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Emilian Dumitrică - director, Gheorghe Corodescu și Ion Adam - directori adjuncți. Obiectivele noii echipe de conducere, care se aliniau la încercările reformatoare din învățământ, corespundeau dezideratelor și speranțelor profesorilor și elevilor școlii parte din ele au fost atinse, altele nu, din cauza inexistenței unei legislații adecvate dar și a necunoașterii unui alt model de învățământ mai eficient, mai democratic, diferit de cel în care am activat o viață. Prin memorii și contacte directe cu reprezentanții Ministerului Învățământului și Științei, s-a obținut schimbarea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
Avvei Moise constă într-o descriere discursivă a originii și felului gândurilor, lămurindu-se mai apoi faptul că stă în puterea noastră să le respingem sau să le acceptăm și dovedindu-se în felul acesta existența libertății de a alege. Inexistența liberului arbitru, al voinței reale, ar conduce la concluzia lipsită de orice speranță că eforturile de desăvârșire nu ar mai aparține omului. Selectarea gândurilor rămâne astfel, rezultatul efortului omului. Sfântul Ioan Cassian numește și comentează cele trei surse ale gândurilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se poate de explicită, a nu integra mai clar personajele într-o categorie sau alta, a nu le finaliza destinul în conformitate cu faptele lor prin răsplată sau pedeapsă reprezintă marile defecte ale dramaturgului. Este o viziune tradițională, desigur, care nu permite inexistența unei finalități moralizatoare, căci "un scriitor are mereu datoria de a face lumea mai bună."167 Personalitate complexă așadar, Samuel Johnson marchează prin dualitatea sa poate cel mai bine caracterul tranzitiv al secolului din care face parte, secol care se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o trage P. Cornea este că pașoptismul nu trebuie privit drept o ideologie în sensul strict al cuvântului, ci drept "o îmbinare de ideologii care nu a dobândit organicitatea unui sistem." De aceeași părere este și Nicolae Manolescu, sugerând că inexistența radicalismului ideologic duce în final la eclectism 193 noțiune ce definește cel mai bine nu numai atmosfera culturală a acelei epoci, cât și cea socială, economică etc. Cine erau însă creatorii acestor ideologii, acești pașoptiști care au revoluționat maniera de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lucruri atomare posibile“, de exemplu, în 2.0124. Or, ceea ce este doar posibil nu va putea fi caracterizat drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei stări de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
posibil nu va putea fi caracterizat drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei stări de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri (Sachlage), subliniată de rădăcina comună Sach. Black înclină să accepte „teoria F“. El crede că „de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propoziția elementară. De ce avem totuși Sachverhalt, Sachlage și Tatsache? Criticii „teoriei F“ afirmă că deși starea de lucruri atomară este asociată uneori cu faptul, faptul este corelat în Tractatus, de obicei, nu cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
faptelor pare să fi reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de lucruri“, pe de o parte, „existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare“ și „fapte“, pe de altă parte, trasează linia de despărțire între ceea ce este doar posibil și ceea ce este real. La ce concluzie ne conduc aceste considerații despre distincția dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi date acestei întrebări. Pe de o parte, în 4.21 se spune: „Cea mai simplă propoziție, propoziția elementară, afirmă existența unei stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată, în 4.41 se precizează: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare sunt condițiile adevărului sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]