89,872 matches
-
societ...ții (economiei) românești cer o configurare a politicii publice care s... fie susținut... de tr...s...turi și de pârghii specifice, fie c... avem în vedere modernizarea spațiului rural, fie c... ne referim la marea problem... a dezvolt...rii infrastructurii. A doua rațiune izvorește din varietatea de performant... economic... în...untrul Uniunii Europene, avându-și originea în politici publice care nu sunt identice. Nu numai c... la nivelul autorit...ților naționale r...mân prerogativele importante de politic... economic... (fiscalitate, educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
seturi de cerințe: unele impuse de acquisul comunitar, altele ce sunt reclamate de starea unei economii emergente și în fine, altele care trebuie s... țin... cont de particularit...ți cum ar fi ponderea mare a populației în mediul rural, subdezvolarea infrastructurii sau subfinanțarea cronic... a educației și asistenței medicale. Un student diligent de la științe sociale ar putea s... replice: dar de ce este atât de complicat s... formul...m o politic... public... a moderniz...rii? În fond, ar continua studentul nostru harnic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ader...rii” (care include cofinanțarea fondurilor UE și contribuția la bugetul Uniunii) cere 2-3% din PIB venituri suplimentare, admițând c... nu vom crește deficitul bugetar. Trebuie s... aloc...m considerabil mai mult pentru educație, s...n...țațe și pentru dezvoltarea infrastructurii, s... diminu...m tensiunea din asigur...rile sociale. Avem o problem... de competitivitate, pe fondul aprecierii puternice a leului, al creșterii prețurilor la combustibilii de bâz..., al deschiderii tot mai mari a economiei noastre, al unei politici macroeconomice îndr...znețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
leg...turile cu Bruxellesul și cu alte administrații din Uniune ar fi mai bune. Viziunea strategic... implic... programe înf...sur...toare: România 2010, 2015, 2020, din care s... rezulte proiecte concrete pentru politica public... și pentru sectorul privat (de exemplu, infrastructura). Proiectele înf...sur...toare ar oferi o imagine, o viziune asupra viitorului ț...rii; ele ar susține programele pe care România trebuie s... le trimit... Comisiei Europene: Programul de Convergent... și Stabilitate (care privește convergență nominal... și perspectiva adopt...rii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
UE este o provocare formidabil... pentru societatea româneasc.... Avem nevoie de șosele (autostr...zi și drumuri), de poduri, de o amenajare a teritoriului care s... protejeze cet...tenii împotriva ravagiilor naturii dezl...nțuite (efecte ale schimb...rii climei, ale carentelor infrastructurii și ale deforest...rilor iraționale și criminale din ultimii 15 ani). Modernizarea rural... are o nevoie acut... de asemenea fonduri. Vorbeam mai sus de programare bugetar... multianual.... Aceasta este de neconceput f...r... includerea fondurilor structurale și de coeziune. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
menținerea unității politice și economice a țării prin mijloace cum sunt: o subordonare a intereselor locale și particulare interesului general; o menținere a libertății schimburilor interne; punerea în practică a unei legislații comerciale uniforme; o planificare națională în materie de infrastructuri de transport (căi ferate, șosele, canale etc.); o politică de dinamizare a forțelor productive; un protecționism educator. A. Wagner și A. G. Schmoller propun realizarea unei economii mixte. Influențînd mișcarea muncitorească a vremii, ei își pun pentru prima dată problema a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cheltuielile și intervențiile publice cresc mai repede decît producția (Legea lui Wagner) datorită: unei ameliorări a nivelului de trai ce antrenează o creștere a cheltuielilor de educație; dezvoltării economice care implică cheltuieli publice suplimentare în materie de cercetare și de infrastructuri; unei creșteri a cheltuielilor de administrare generală, legate de necesara adaptare a reglementărilor la procesele de industrializare și de urbanizare. c) Potrivit concepției organice, specifică keynesismului, Statul este o entitate distinctă de indivizi și superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decisivă asupra procesului de industrializare și de creștere pe termen lung. Totuși, rolul lui va fi diferit de acela al statului postbelic. O implicare diminuată a guvernului în activitățile direct productive va contrasta cu un accent mai mare pus pe infrastructura fizică și socială, pe menținerea unui climat macroeconomic stabil și pe stabilirea obiectivelor de dezvoltare comune cu sectorul privat, pe baza cărora se vor derula toate politicile și programele guvernamentale"2. Măsuri se impun, în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
telecomunicațiile, alimentare cu apă, canalizare, epurare, poștă ș.a.). Nu există un model imuabil în privința organizării serviciilor publice, mai ales în privința celor economice, situația diferă de la o țară la alta, de la o zonă la alta. De cele mai multe ori se distinge între infrastructura respectivă, care rămâne în proprietate publică și utilizarea sau gestionarea serviciilor publice desfășurate cu ajutorul ei, servicii care sunt tot mai mult încredințate pieței, administrarea trecând de la stat la piață. Oricum, serviciile publice locale pot fi produse de agenți locali, regionali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
doar avantaje. Ea poate produce și neajunsuri, mai cu seamă pentru regiunile sărace, care pot acumula importante deficite și pierde finanțări importante din surse centrale, unele strict necesare pentru doritul demaraj economic (e vorba în special de mari proiecte de infrastructură: autostrăzi, telecomunicații, aeroporturi ș.a.) Lipsa acestora descurajează și inițiativele private, influxurile de capital în general, intrîndu-se astfel într-un veritabil cerc vicios. Prin urmare, descentralizarea poate fi contraproductivă pentru cei care nu au sau nu știu să-și valorifice mecanismele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ales în condițiile mobilității crescînde a capitalurilor, informațiilor și persoanelor. Descentralizarea crește responsabilitatea autorităților locale și obligă la inovații în organizarea producerii și furnizării bunurilor publice, la performanțe manageriale superioare, la stăpînirea costurilor, profita-bilizarea activităților și efectuarea investițiilor necesare în infrastructură. Astfel, crește rolul regiunilor în organizarea economico socială și se produc mutații semnificative ale frontierelor economice în mai toate zonele lumii. Lumea se deplasează în căutarea bunăstării, care nu poate veni decît dintr-o eficiență superioară și practicarea unor prețuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pareto este aceea că tinde să mențină un statu quo în situațiile economice, nepermițînd schimbările bazate pe drepturi politice și sociale, cum ar fi înlăturarea discriminărilor. 6) Analiza cost-beneficiu este o metodă mai obiectivă, frecvent folosită în deciziile referitoare la infrastructura publică. În acest caz, regula decizională e simplă: dacă toate beneficiile, în termeni monetari, sunt mai mari decît suma costurilor, atunci proiectul respectiv este în interes public. Proiectele care aduc cele mai mari beneficii nete sunt și cele care trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
excedentar, prețuri administrative ș.a.). În contextul liberalizării crescînde și al consolidării mediului concurențial, întreprinderile publice și-au abandonat vechile metehne, înce-pînd să adopte obiective similare cu întreprinderile private. Mai mult, s-au adoptat soluții mai radicale constînd din transferul activelor, infrastructurii și exploatării întreprinderilor publice către sectorul privat. Prețul, calitatea, concurența au venit să înlocuiască arbitrariul politic, birocrația și monopolul. Așa a început privatizarea serviciilor publice. Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse decît în întreprinderi publice. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate financiară; perpetuarea status quo-ului; alocarea ineficientă a resurselor publice. c) Nerelevante în funcția publică și producția infrastructurii publice, fezabile în restul activităților Importantă pentru reușita întreprinderilor publice este și funcționarea instituțiilor și nivelul culturii antreprenoriale. De exemplu, instituția contractului poate funcționa la fel de bine și în sectorul public ca și în cel privat. Sau la fel de rău. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice pentru care Statul (sau comunit6țile locale) intenționează să supervizeze calitatea și de producție și furnizare sau acordă concesiuni și franșize cu (la) firmele private. Situația este similară pentru comunitățile locale. compatibilitatea cu strategia generală de dezvoltare economică (construirea de infrastructuri pentru transporturi, telecomunicații, distribuție de energie și gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economică (regimul impozitelor și taxelor locale, sistemul de facilități, instituirea de zone speciale de dezvoltare tehnologică și/sau de liber schimb etc.), capacitate de expertiză, capital instituțional (administrație, rețea finan-ciar-bancară, unități de cercetare-dezvoltare, de învățământ, camere de comerț etc.), dezvoltarea infrastructurii, management performant, nivelul de cultură și civilizație, prin deschiderea spre exterior, o anumită entitate administrativ teritorială poate să-și asigure dezvoltarea econo-mico-socială, devansându-și concurenții efectivi sau potențiali. Trebuie, însă, asigurată libertatea și încurajată inițiativa agenților economici autohtoni și străini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau indirect stabilesc calitatea respectivei echipe. O societate deschisă, întemeiată pe diversitate și pluralism, înflorește cu adevărat doar acolo unde virtuțile civice joacă rolul ce le revenea până mai ieri constrângerilor societății holiste, bazate pe paradigma lui homo hierarhicus. Valorificarea infrastructurii culturale, a potențialului ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, a capitalului instituțional și a capacității de expertiză, dezvoltarea serviciilor intelectual-intensive și valorificarea forței inovative locale, numai acestea ar putea realiza o regiune inteligentă, o rețea de complementarități tehnico-economice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
condițiile favorabile, sau punctele tari și punctele slabe ale dezvoltării economice locale, ca și restricțiile în formularea strategiilor necesare în acest sens. Astfel, printre condițiile favorabile figurează: structura pe grupe de vârstă a populației, mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea infrastructurii culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
restricțiile în formularea strategiilor necesare în acest sens. Astfel, printre condițiile favorabile figurează: structura pe grupe de vârstă a populației, mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea infrastructurii culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare și larga lor distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare, suprapopulația agricolă, concentrarea producției în industriile tradiționale și energofage, insuficiența resurselor naturale, decalajele față de alte județe referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul antreprenorial, rata șomajului și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de date, vocație în construirea și promovarea marilor proiecte ș.a.). Acestea pot fi și criterii de selectare a centrului. Și Uniunea Europenă are un "centru" și Sistemul Monetar European de asemenea, și nu întâmplător ele se află unde se află. Infrastructura economică, socială și cea culturală, potențialul global, capacitatea de expertiză și poziția geo-strategică sunt impor-tante, dar noi nu trăim numai din tradiție, din amintiri și nostalgii, ci încercăm să ne valorizăm înzestrările: factorul uman, potențialul extraordinar de învățământ-cercetare, cultură în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
slăbiciuni structurale ale economiei etc., se impune o abordare mixtă: piețe funcționale și intervenții publice bine orientate. Prin urmare, este necesară conceperea și susținerea unor politici active la nivel regional și local, concretizate, în primul rând, în investiții publice de infrastructură cu efecte de antrenare maxime, într-un ajutor sporit acordat regiunilor deprimate, practicarea de stimulente fiscale selective și tranzitorii pentru ameliorarea performanțelor acestor zone, asistență selectivă pentru dezvoltare din partea Vestului, înființarea și acordarea de împuterniciri speciale agențiilor de dezvoltare regională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obligat să intervină și să cheltuiască mai mult pentru acțiuni de reglare și de reducere a tensiunilor de orice fel, mai ales a celor rezultate din urbanizare, a celor din educație, cultură și acțiuni sociale și pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. Dacă G=suma cheltuielilor publice, J=venitul național, iar N=număr de locuitori, vom avea: G/J=J(J/N). Analiza cheltuielilor publice indică printre cauzele care au un rol important în generarea și creșterea lor următoarele: 1) Modificările în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unitare. Foarte importante sunt și legăturile orizontale ce se stabilesc între administrațiile locale, uneori peste frontierele naționale. Prin valorificarea sinergică a complementarităților multiple se pot obține efecte suplimentare în direcția dezvoltării, inclusiv prin asocieri pentru realizarea unor obiective majore de infrastructură. Politica guvernamentală poate stimula asemenea asocieri prin acordarea unor stimulente de ordin financiar, subvenții ș.a. Politicile se alcătuiesc atât la nivel central, cât și local, fiind vorba atât de sfera propriu-zis politică, cît și de politicile economice, sociale, de învățământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
asemenea asocieri prin acordarea unor stimulente de ordin financiar, subvenții ș.a. Politicile se alcătuiesc atât la nivel central, cât și local, fiind vorba atât de sfera propriu-zis politică, cît și de politicile economice, sociale, de învățământ, sănătate, asistență socială, dezvoltarea infrastructurii ș.a. Setul politicilor locale, calitatea acestora reprezintă o condiție a stabilității și a eficienței la nivel macroeconomic. Mai mult, una dintre cele mai politizate zone sau domenii de activitate, este cea a finanțelor publi-ce și, în special, chestiunea descentralizării fiscale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]