2,106 matches
-
grupului de revoluționari români exilați în capitala Franței după 1848, ca și la înregistrarea ecourilor pe care volumul de poezii Brises d’Orient (1866) le-a avut în presa franceză. De asemenea, monografia consacrată lui Gala Galaction conturează distinct personalitatea insolită a scriitorului-preot, relevând simbioza operei cu principiile moralei creștine și intensitatea trăirilor umane. Paralel V. a depus o amplă activitate de readucere în circulație a operelor unor scriitori clasici prin numeroase ediții îngrijite, prefațate, însoțite de note și comentarii: Dimitrie
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
și povestiri, este cel mai apropiat de romanul realist-istoric, dar permițându-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul cel mai insolit al cărții, dedicat inițierii masonice. Patriot ardelean, plecat să se înroleze în legiunile lui Garibaldi, protagonistul este convins de superiorul său să devină membru al societății secrete Rosa Rosarum. Organizația francmasonică îl va trimite cu o misiune specială în Principatele
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
la București între 24 iunie și 15 octombrie 1939 (trei numere), având subtitlul „Săptămânal de literatură, teatru și cinematograf”. Directori: Mihail Șerban și Gheorghe Șoimu. Cei doi tineri directori, unul scriitor și celălalt gazetar, își declară intențiile într-un mod insolit, semnând fiecare câte un text ce poate fi considerat articol-program: Mihail Șerban - Mai departe prin tranziție și George Șoimu - Preludiu, acesta încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu bunăvoință” și să promită că vor consacra
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
călătorie ale lui Al. Sahia (în Palestina) și George I. Duca (în Laponia, Suedia, America de Nord). Din 1932 în paginile revistei se desfășoară o veritabilă competiție, la care participă redactori și colaboratori, unii venind în întâmpinarea gustului public pentru pitorescul, exoticul, insolitul zonelor îndepărtate ori din imediata apropiere, alții exploatând și posibilitățile speciale ale reportajului de a se pronunța în problemele actualității politico-sociale. Reporteri pe mapamond sunt Petru Comarnescu (Deșertul Californiei, Tipuri americane), Mircea Eliade (În Țara lui Gandhi), Ionel Jianu ( Din
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Spirit polemic prin excelență, el combate prejudecata modelelor, precum proustianismul Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care îl consideră unul inconștient, avant la date, sau clișeele proletcultiste, de felul celor privindu-l pe „trădătorul” Ion Heliade-Rădulescu. Caracterizările sunt întotdeauna sugestive, comparațiile savante, apropierile insolite, bunăoară acelea dintre Mihail Sadoveanu și Mateiu I. Caragiale, cu trimitere la două personaje: Lai Cantacuzin și Pașadia. Având fibră de prozator, Z. descrie locuri pe unde au trăit scriitori (Gh. Șincai), evocă dascăli care i-au fost apropiați (Ion
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
mai apropiat stilistic de ambianța revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri și personaje, extinderea viziunii poetice în alegorie țin de esența artei de prozator a lui Z., procedeul regăsindu-se și în romane. Imaginile pitorești, insolitul existențelor în lumea mahalalei evreiești, exploatată și de alți autori contemporani, sunt valorizate cu o percepție dilatată de foc mistic și obsedată de mari idei teozofice. Întâmplări banale, locuri prozaice, lesne identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
libertatea, motivul drumului, tema scrisului sau a timpului sunt abordate cu naturalețe, recontextualizate, reinterpretate postmodern, întotdeauna urmărind un sens filosofic, o idee. Nuvelele se disting prin caracterul simbolic sau parabolic, amintind de proza lui Hermann Hesse, prin plonjarea în straniu, insolit și fantastic. Romanul Omul nou (1994) valorizează din plin această dexteritate a scriiturii. E un text realist-psihologic cu inserții fantastice despre lumea comunistă și postcomunistă românească, având o miză socială și filosofică destul de transparentă, din nou sprijinindu-se pe alegorie
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
R. 8) (1930), Adonis -, cu tăietura lor de parabolă (veșmânt prețios al tezei), nimeresc o țintă diferită de aceea pe care și-o propun. Semețindu-se întru idee, ele sunt totuși mai convingătoare prin sentimente. Metafora intermediază, dând o turnură insolită unui mesaj mai curând poematic decât filosofic. Cu o singură excepție, piesa Sam, teatrul lui Z. nu va mai atinge nivelul din Domnișoara Nastasia, deși în anumite privințe poate reține atenția. În acest text subintitulat „Poveste cu mine, cu tine
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
unde aflorează din plin stratele panoniene. Oricum ar sta lucrurile, este remarcabilă mărturia pe care studiul fosilelor de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata o aduce asupra mobilității comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț. Pe lângă faptul în sine și insolitul situației de a descoperi astfel de fosile, care în mod cert nu puteau ajunge în așezarea respectivă decât că un act de voință al unor membri ai societății respective, trebuie de la început să menționam că prin forma lor, acestea sugerează
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
și „ceea ce nu se poate”, cade în plasa aventurilor galante. E aici o intrigă sentimentală aproape redundantă, un epic precar, monoton, obosit, tezist, căci și „puterea de observație s-a redus alarmant” (Nicolae Manolescu). De alt tip, de o factură insolită în raport nu doar cu literatura lui Z., ci și cu proza românească anterioară și chiar cu cea de după, Lydda, „primul roman «de idei» românesc” (G. C. Nicolescu), este o compunere heteromorfă. Scrierea conține două părți, cea secundă se subdivide
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
simbol obsedant al viziunii lui S. puntea între lumi, formă eliberată, înălțată, smulsă abisului, intrată prin asceză în transcendent. Aluziile livrești, trimiterile culturale fac semnificația destul de greu accesibilă, ținând seama că acestea se alătură unei propensiuni spre apropierile cele mai insolite între domenii de obicei separate: „Spre zori, podul era unghi spart în infinit/ Ca-n faustiana pentagramă,/ Văzui oțelul cerului, în rouă, descălit/ Și-n cuiburi, nins, lunarul menestrel de scamă”. Ciclurile de poeme postume (Apollo, Eros, Ianus, Parce, Saturn
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
același repertoriu tematic. Spațiul narativ rămâne, în toate romanele - Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001) și Romanul-basm (Trup și Suflet) (2002) -, microuniversul rural, în care se petrec o serie de evenimente ieșite din comun. Și totuși, nu insolitul evenimențial alcătuiește miza acestor cărți, de vreme ce autorul nu se sfiește să își rezume, la începutul fiecărui volum, materia epică. Mai mult, narațiunea cedează de fiecare dată locul jurnalului, susținut printr-o cohortă de artificii autenticiste (manuscrisele „găsite” și scrisorile, bunăoară
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
redactor-șef la Studioul Cinematografic Animafilm (1965-1972), redactor-șef la „Ramuri” (1978-1991). Din 1990 e director al Editurii Scrisul Românesc din Craiova, iar din 1991 redactor-șef la „Literatorul”. În 1992 își susține doctoratul la Universitatea din București, cu teza Insolitul ca energie creatoare. Membru corespondent (1991) și membru titular (1992) al Academiei Române, va fi desemnat ministru al Culturii (noiembrie 1993-mai 1995). În 1957 debutează cu epigrame în „Viața studențească”, iar în 1964 editorial cu un volum de parodii, Singur printre
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
ca model clinico-psihiatric demența senilă. Din punct de vedere psihopatologic sunt semnalate prezența următoarelor tipuri de tulburări psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentată prin următoarele aspecte: modul de a se prezenta (neîngrijit, murdar, gatos), tulburări ale activității (dezordonat, insolit, absurd), pierderea inițiativei, a capacității de a se adapta la situația vitală, incapacitatea de a se auto-conduce, tulburări de limbaj, de scris și de citit, dezorientarea autoși allo-psihică, dezorientare temporo-spațială, tulburări de dispoziție afectivă (iritabilitate, labilitate emoțională, plâns etc.). 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai culturală). Înțeles doar parțial, Comenius nu ni se poate dezvălui integral decât parcurgând detalii semnificative ale vremurilor în care a trăit, s-a format și și-a edificat opera. Demersurile gândirii și chiar acțiunile sale practice ne par astăzi insolite, uimitoare, himerice. Dar, în epocă, aveau un alt statut: erau soluții cât se poate de realiste la o încrâncenare polimorfă - politică, religioasă, militară, economică etc. - ce nu părea să aibă nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului. Această orientare miza totul pe valorile practicii și ale adevărului rațional. Alte orientări luau în considerare valori diferite; de exemplu, valorile democrației, ale vieții ca trăire unică și irepetabilă sau ale „umanismului”. S-au propus astfel câteva teorii curriculare insolite care păreau a fi preludiul unei noi simfonii. 13.3. Viziuni și modele curriculare bizaretc "13.3. Viziuni și modele curriculare bizare" Eșecul curriculumului pozitiv a dat naștere unor vise și proiecții curriculare ciudate. Lucrarea din 1964 a lui Broudy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avea un rol pur decorativ, de fundal al „adevăratei” istorii, produsă de personalități și marcată de întâmplări memorabile. Din acest unghi, care conferea evenimentului proporții covârșitoare, faptul de viață nu era interesant decât prin culoarea și, așa zicând, exotismul (ori insolitul) său, evidențiat de sursele, punctuale și subiective, ce subîntindeau o asemenea istorie: amintirile, memoriile, observațiile directe chiar sau cronicile, fără a uita, desigur, documentele (explorate însă în singularitatea lor). Iată, bunăoară, cum înțelegea un istoric român, altminteri demn de tot
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poți spune/ ceva” - Cântul VIII) conduc, în mod paradoxal, la o suprasolicitare a cuvintelor, la aglomerări lexicale. În același timp, dramatismul confesării intră în conflict cu acest tip de retorism, efect al asocierilor obținute prin îndelungi căutări ce se vor insolite. La V. haosul este doar aparent, iar efortul de elaborare implică trudă, un travaliu conștient asupra lexicului și a sintaxei. Luciditatea artistică îi plasează poezia în modernitate și o apropie de cea a lui Petre Stoica, Marin Sorescu, Virgil Mazilescu
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
relevanță doar în perspectiva prozei de maturitate. Deși simte, asemenea unui personaj din schița Tăcere..., chemarea „tragediilor fără număr ce se petrec în jurul său” și vrea „să se adape din durerile vii”, V. nu poate depăși zona faptului divers, a insolitului și accidentalului, rămânând - sub aspectul modalităților artistice și uneori chiar tematic - tributar unor maeștri ca I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu ș.a. Saltul hotărâtor avea să îl realizeze odată cu apariția romanului Menuetul, cea mai valoroasă scriere
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
ipostaze - narator, personaj, dar și critic al celor relatate -, autorul vădește o bună cunoaștere a naturii omului, ca și a tehnicilor moderne de manipulare: genetică, temporală, spațială sau imagistică. El probează, astfel, virtuți de romancier original, capabil să dea dimensiuni insolite literaturii SF. Ca editor, S. s-a remarcat prin inițierea unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H.
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
morții cotidiene. SCRIERI: Pedale de hârtie, Cluj-Napoca, 1994; PoemeșinimiC, Cluj-Napoca, 1996; Poeme de sedus realitatea, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Florin Lazăr, „Pedale de hîrtie”, ECH, 1995, 6-9; Andrei Grigor, Sau poet sau nimic, L, 1996, 38; Gheorghe Mocuța, Un onirist insolit, „Arca”, 1996, 10-12; Bucur Demetrian, Spre un orizont al viziunii, R, 1996, 10-12; Victor Cubleșan, Poeme și nimic, ST, 1996, 11-12; Carmelia Leonte, D’ale matematicii, CRC, 1997, 7; Ștefan Borbély, Imperiul pustiei, PSS, 1997, 1-2; Ioan Moldovan, La a
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
Orga de bambus (1966; Premiul Uniunii Scriitorilor), Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
timp”, FLC, 1969, 49; Constantin Cubleșan, „Paralela 45”, TR, 1970, 31; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 356-363; Martin, Pro Patria, 173-175; Stănescu, Jurnal, I, 291-295; Popescu, Cărți, 148-150; Sultana Craia, „Bestiariu”, LCF, 1982, 16; Costin Tuchilă, Actualitate și insolit, RL, 1985, 50; Cosma, Romanul, I, 217-218; Miko Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 139-143; Dicț. scriit. rom., III, 790-791. A.C.
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Fundoianu sau Nichita Stănescu, comentatorul caută mereu să se distanțeze de locurile comune, încercând să răspundă altfel la marile întrebări ale criticii literare românești: „M-am aplecat ceva mai mult asupra formei eminesciene și, dintr-o perspectivă care poate părea insolită, am îndrăznit să caut, la rându-mi, un răspuns la o întrebare pe care și-au pus-o atâția alții: în ce constă de fapt esența geniului eminescian?”. Preocuparea pentru relevarea unui punct de vedere personal, netributar concepțiilor clasicizate, e
POPESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288934_a_290263]
-
ușor de manipulat), care, încercând să nu o supere cu nimic, devin mai buni, mai solidari, mai productivi. Dorind să fructifice impresiile călătoriei în Japonia și SUA, P. le dă o formă romanescă. Americana îndrăgostită (1920) e o poveste oarecum insolită, făcând loc mai ales ideilor și atitudinilor feministe. Celelalte două volume ale ciclului - Cuceritorul de inimi (1921), Vândută de propria-i mamă (1922) - sunt însăilări de peripeții ale unor personaje care de care mai ieșite din comun, autorul abandonând orice
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]