10,350 matches
-
devenind gravă. Cînd ai sfîrșit discuția, i-ai strigat Doinei: "pui de cuc". De ce? Mihai se uită speriat spre Maria. Te-am întrebat repetă femeia pe un ton grav ce te-a făcut să-i spui așa? Momentul crucial al inspirației strînge Mihai din umeri. Nu, Mihai, clatină Maria din cap vreau să știu de ce. Cred că i se potrivește cel mai bine. Cum adică? E greu să-ți explic. Poate că așa se obișnuiește în unele familii, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut măcar bunul simț să te fi spălat pe mîini... Dar proasta inspirație de-a-mi fi închipuit că ești femeie normală răspunde Mihai prompt, ars de ironie. Palma Mariei îl lovește în plin peste obrazul stîng, aruncîndu-l în plasa patului de fier. Mai gîndește la hotarul dintre normal și anormal, băiete! îl amenință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vreun motiv dubios acestor experiențe iraționale și acestor idei confuze. În zilele noastre, aceste motive sunt adesea artificiale, aproape teatrale. Niște prelungiri onctuoase, reflexive, ale creierului unui levantin puturos, amator de matineuri. Dar, acestea fiind spuse, trebuie să recunoaștem că inspirație este cuvântul care definește cel mai bine ce a făcut Carol în continuare. Carol fremăta de nerăbdare. Mai avea de așteptat vreo trei ore. Se dezbrăcase și se masturbase de alte câteva ori, până când reușise să-și tumefieze organele genitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că, pur și simplu, Razza Rob nu avea de gând să o lase baltă cu vaginele alea. Publicul era receptiv (dacă ar fi auzit acest epitet, sigur ar fi apreciat subînțelesul). Funcționarii palizi și prietenele lor de la contabilitate își găseau inspirația în glumele cu pizde. I-au cântat în strună lui Razza Rob până când le-au dat lacrimile de râs și la subsuoara cămășilor de nailon li se vedeau pete mari de transpirație, un semn de eliberare. Deși fan al comediei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Muntele Huangshan și a văzut coloana din piatră și-a zis: În sfârșit am găsit locul pe care l-am visat." Legenda spune că după ce Li Taibai a descoperit acest loc, a găsit de fapt o nouă sursă de inspirație, ilustrând în multe dintre versurile sale frumusețile acestui munte. Marele Zid Chinezesc Zidul chinezesc este construcția militară cu caracter defensiv de cea mai mare amploare la nivel mondial. De la extremitatea estică a acestuia, trecătoarea Muntelui și Mării și până la cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
reflectă îndoielile îndrăznețe ale poetului față de concepțiile tradiționaliste și spiritul său de căutare a adevărului științei. Capodopere ale poemului descriptiv sunt considerate, de asemenea, Nouă ode și Nouă elegii. Cel din urmă este alcătuit dintr-o suită de poeme de inspirație religioasă, prelucrate pe baza cântecelor ritualice. Qu Yuan a creionat în aceste poeme figurile mai multor zeități, preponderente fiind cântecele de iubire dintre zei și pământeni. În creația lirică a lui Qu Yuan pot fi observate o serie de idei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de ani, un incendiu îi mistuie casa. Gospodăria lui ajunge la sapă de lemn. Cu toate acestea, starea sufletească a poetului rămâne tihnită. Era tocmai perioada sa prolifică în creația literară. Poetul își alege, pentru prima dată, drept surse de inspirație, viața și peisajele de la țară, descriind într-un registru epicurian plăcerea traiului rustic, departe de onoruri deșarte. În poezia sa reprezentativă Întoarcere la viața campestră, el elogiază viața retrasă, munca alături de țărani și micile îndeletniciri gospodărești. Traiul la țară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe râul Xiangjiang, într-o barcă, în timp ce mergea din Chengdu spre Yueyang. Du Fu își dispută cu Li Bai primul loc în ierarhia poeziei chineze clasice. Creațiile acestui tandem de corifei configurează întreaga poezie chineză clasică: direcția Li Bai, de inspirație liberă, taoistă, de visare și exaltare romantică și direcția Du Fu, cea a ancorării în realitate, a eficienței confucianiste și a unui fel de umor amar, dar tonic. Du Fu este, de altfel, poetul cel mai reprezentativ al specificului național
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
soiul de demoni și duhuri rele își pierd pe dată aroganța, fie dându-și duhul, fie lăsându-se capturate. Romanul Călătorie spre soare-apune a avut o imensă influență asupra posterității. De-a lungul secolelor, a rămas o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creatorii de opere literare pentru copii, dramatice și cinematografice. Este răspândit în mai multe țări prin traducerea în câteva zeci de limbi. O versiune românească a romanului Călătorie spre soare-apune, semnată de Corneliu Rudescu și Fănică N. Gheorghe, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Dar privațiunile, neșansa și boala fac din Pu Songling un dascăl particular pe viață, sensibilizat de încercările existențiale dure și care avea să-și fructifice învățătura acumulată cu nesaț în profesie și în condei. Încercând să depășească ariditatea narațiunilor de inspirație cronicărească și limitele de compoziție ale povestirilor desprinse din folclor, Pu Songling propune o creație epică nouă, susținută de o construcție fantastică, în care inserează secvențe din viața reală, învăluite fie în poetice metafore, fie în alegorii cu substrat filosofic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
luat naștere în secolele IX-X e.n. Prin interpretarea și prelucrarea de către generații întregi de cântăreți populari, pe parcursul răspândirii ei, epopeea a fost impregnată cu înțelepciunea etniei, devenind o capodoperă folclorică. O legendă spune că Manas n-a fost creată de inspirația poeților anonimi, ci dăruită de zeitate. Mulți cântăreți, odată treziți din visare, aveau capacitatea de a recita, pe de rost, cele peste două sute de mii de strofe ale epopeii, ceea ce pare incredibil, dar kârgâzii cred cu tărie că așa este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trei mii de chi, Ce coboară de sus, Te-ntrebi: e Calea Lactee Ce curge-n zbor apus? De asemenea, renumitul poet din dinastia Song, Su Shi a vizitat de mai multe ori Muntele Lushan și a scris o poezie de inspirație filosofică intitulată " Poem scris pe Zidul Xilin": Dacă privești de-a latul, șiruri de munți se-ntind De sus, piscuri sub ceruri se-arată semețind. Departe-i aproape. Înaltul pare scund E fiecare altul și totuși își răspund. Nu știi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
își mai pierdea din puteri și se rupea în pârâiașe funcție de geografia cartierului și de locurile de vărsare ale fiecărei particule, prin urmare, căderea tocului s-a bucurat de-o asistență numeroasă, pestriță și gălăgioasă, iar eu n-am avut inspirația să mă descalț și să umblu-n ciorapi (unii gri, renunțasem definitiv la șosetele flaușate portocalii), am cercetat talpa pantofului stâng din care ieșeau patru cuie zdravene (piroane, ce mai) și am mers șontâcăind mai departe, cu tocul în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe Matei vorbind prin casă și, de ce să vă păcălesc, credeam că vorbește singur. Când se întâmplau atâtea pe aleea Băiuț, în subsolurile și în scările blocurilor, pe Parva, în curtea, în clasele și pe coridoarele școlii, n-am avut inspirația să spionez în apartamentul nostru (nr. 40) și să descopăr două ființe pitice, cu voci identice cu a lui. Ca să fiu sincer până la capăt, miracolul prezenței lui Știm și Ștam a trecut pentru mine neobservat, cum intră și iese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pentru că băncile Închideau devreme, din cauza bombardamentelor. Dar ce putea născoci? Își scormoni creierii În timp ce lua masa Într-un bufet Lyons de pe Oxford Street, dar nu găsi nimic. Poate c-ar fi mai bine să se bizuie pe ceea ce numesc oamenii „inspirație de moment“. Sau, și mai bine ar fi să renunțe, să se predea... Abia cînd Își plăti consumația Îi veni ideea că s-ar putea să nici nu-l găsească pe Henry. Acesta locuia În Battersea, cartier greu lovit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Iar cînd o să vină aici, o să ieșim Împreună cu el. — Ai dreptate. E cel mai bun lucru. Și Rowe trecu dincolo de perdea, urmat de Anna. — Ce-ai de gînd să-i spui? Îl Întrebă ea. — Nu știu. O să improvizez ceva, după inspirație. Ridică receptorul și-l duse la ureche. Cred că nu funcționează, zise el după ce așteptă tonul vreo două minute. — SÎntem asediați, spuse Anna Hilfe. Mă Întreb ce-au de gînd să facă. Nici unul dintre ei nu băgase de seamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
contribuții importante în fundamentarea unei perspective epistemologice raționaliste și a unei explicații științifice posibile asupra existenței. Nu se pune la index o superbă și profundă filozofie despre om ca aceea a lui Nietzsche doar pentru că este revendicată ca sursă de inspirație teoretică de către o concepție socio-politică profund antiumanistă precum doctrina nazistă. Și, nu se poate repeta aceeași greșeală victimizând cugetători care au reprezentat momente deosebite în istoria culturii universale, pe motivul că inițiatorii ideologiei comuniste, Marx și Engels, de altfel ei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabră perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, el a știut să surprindă ipocrizia nesfârșită a discursului totalitar, cinismul ca resursă esențială a acelor comportamente care susțin perpetuarea regimului despotic [...]. O’ Brien, ideologul-călău: «Naziștii germani
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
300 de familii; nu aerul pompos științific al lui Gobineau și Chamberlain, ci «Protocoalele Bătrânilor Sionului»; nu influența discernabilă a Bisericii Catolice și rolul jucat de anticlericalism în țările latine, ci literatura de gang despre iezuiți și francmasoni au devenit inspirația pentru cei care «rescriau» istoria ( Lenin, Stalin, Hitler ). Obiectul celor mai diferite și variabile reconstituiri era totdeauna de a denunța istoria oficială ca fiind o farsă, de a demonstra existența unei sfere de influență secretă a cărei realitate istorică vizibilă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
echivalentul lui „hai să ne futem“. De aia nici nu-i trecuse prin cap (adică îi trecuse, dar... timiditatea, buna educație...) să întrebe el primul. Nu, Shuoke ar fi preferat ceva subtil, sau ceva romantic, sau ceva inteligent. Însă, neavând inspirație, acceptă propunerea lui Suki, deși i se paru oarecum vulgară. „Mai bine decât nimic“, își zise. - Sigur, mergem. Ai idee ce rulează în oraș? Sau ai vreo dorință specială? - Nu, dar vedem noi, râse Suki. - Vedem, râse și Shuoke, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
etimologice, citate din clasici. Dar când te-ai convins că profesorul ține mai mult la filologie și erudiție decât la subiect, îți dai seama că adevărul este altul: învelișul academic slujește doar să protejeze ceea ce povestirea spune și nu spune, inspirația poetică gata să se disperseze în contact cu aerul, ecoul unei cunoașteri dispărute, dezvăluită în penumbră și prin aluziile trecute sub tăcere. Hărțuit între nevoia de a interveni cu luminile sale interpretative, pentru a ajuta textul în explicarea multiplicității sensurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vânt și amețeală, al cărui început pare să existe într-o primă formă și în cimeriană, semnat cu pseudonimul Ukko Ahti. Nu încape îndoială că prin acest roman, și abia după ce optase definitiv pentru limba cimbrică, autorul și-a găsit inspirația reală... — Nu vă voi prezenta - continuă profesorul, soarta schimbătoare a acestei cărți în Republica Populară Cimbrică. Publicat de la început ca un roman clasic, tradus și în germană pentru a-l putea difuza în străinătate (de această traducere ne slujim acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mă însoțeau. Tânărul era numai spinare și gât, cu o pălărie de pai destrămată. Jignit de comportarea lui, am dat pinteni iepei ca să-l las în urmă și să nu-l mai am sub ochi. Abia îl depășisem, când nu știu ce inspirație m-a făcut să întorc capul spre el. Își luase pușca de pe umăr și o ridicase, îndreptând-o parcă spre mine. Am dus imediat mâna la patul carabinei mele, în tocul de piele de la șa. El și-a agățat pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
între măsele, geniul cel mic. Și un’ să scriu? - Pe Marietta, că-i loc de-o Țiganiadă, declară rituos Anatol. Marietto, lasă suptu’, fă-te-ncoace, dulce mărgăritărel de mai! - Da’ ce culoare? Că nu știu... se mai tânguiește speranța. - Inspirația, ciolovecule, inspirația... ia gândește-te la Apollinaire, cu sonetu’ culorilor... - Rimbaud... nu-mi dă pace un scrupul cultural. - Ei, tot aia-i, nu mai fi și tu constipat... mă repede gazda. Mai bine participă și tu cu niște versuri... Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
geniul cel mic. Și un’ să scriu? - Pe Marietta, că-i loc de-o Țiganiadă, declară rituos Anatol. Marietto, lasă suptu’, fă-te-ncoace, dulce mărgăritărel de mai! - Da’ ce culoare? Că nu știu... se mai tânguiește speranța. - Inspirația, ciolovecule, inspirația... ia gândește-te la Apollinaire, cu sonetu’ culorilor... - Rimbaud... nu-mi dă pace un scrupul cultural. - Ei, tot aia-i, nu mai fi și tu constipat... mă repede gazda. Mai bine participă și tu cu niște versuri... Spune! - Eu? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]