6,665 matches
-
foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află în fața necesității de a oferi materiale din ce în ce mai interesante și avansate pentru un singur elev. Soluția care a fost propusă adesea este cea a instrucției accelerate. Pentru mulți această expresie înseamnă ca elevul să „sară”, pur și simplu, una sau două clase. Există însă cel puțin alte trei moduri de a realiza același obiectiv: Ă curriculum-ul școlar poate fi comprimat, permițându-i elevului dotat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar poate fi comprimat, permițându-i elevului dotat să studieze materia pentru doi ani într-unul singur; Ă anul școlar se poate extinde prin cursuri de vară; Ă elevul poate să urmeze cursuri universitare deși este încă în liceu. Problema instrucției accelerate a generat însă numeroase dispute. Cercetătorii și profesorii favorabili acestei idei aduc de obicei următoarele argumente: 1. Munca alături de elevi mai mari, la fel de performanți, în sarcini comune evită plictiseala și delăsarea. 2. O materie de studiu potrivită capacităților elevului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și delăsarea. 2. O materie de studiu potrivită capacităților elevului favorizează apariția unor atitudini pozitive față de școală și domeniul respectiv. 3. Finalizându-și studiile mai repede, elevii dotați se pot orienta mai devreme înspre o meserie. La rândul lor, adversarii instrucției accelerate vin cu alte argumente: 1. Un copil dotat poate face față solicitărilor intelectuale ale unei alte vârste, dar nu este sigur că le poate face față celor emoționale și sociale. 2. Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vin cu alte argumente: 1. Un copil dotat poate face față solicitărilor intelectuale ale unei alte vârste, dar nu este sigur că le poate face față celor emoționale și sociale. 2. Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a ritmului instrucției va avea efecte pozitive sau negative pentru copil. 3. Copiii mai puțin talentați de aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă încă date suficiente. Astfel, s-a demonstrat că elevii dotați care au beneficiat de instrucție accelerată au avut rezultate mai bune la un test de performanțe școlare decât copii dotați de aceeași vârstă, dar care nu au beneficiat de aceasta. Totuși, rezultatele studiilor privind efectele accelerației asupra aspectelor non-intelectuale (atitudine față de școală, adaptare emoțională etc.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor" Cornel Havârneanutc "Cornel Havârneanu" 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a rezultatelor obținute. Dezvoltarea testelor psihologice a fost determinată de necesități practice, printre care și cele legate de problemele educației și ale școlii. În acest domeniu s-a pus problema orientării școlare și profesionale, clasificarea elevilor în funcție de abilitățile lor, diferențierea instrucției în funcție de aceste abilități, identificarea retardului mintal și selecția copiilor pentru școlile speciale. Elaborarea unui test presupune o activitate de cercetare laborioasă prin care se stabilesc structura internă a testului, aspectele psihologice care pot fi măsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de evaluare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și vorbirea în general și care au semnificații comunicative aparte. În această categorie se înscriu: caracteristicile vocii (comunică date primare despre locutori: tânăr-bătrân, alintat-hotărât, energic-epuizat etc.), particularitățile de pronunție (oferă date despre mediul de proveniență: urban-rural, zonă geografică, gradul de instrucție etc.), intensitatea rostirii, ritmul și debitul vorbirii, intonația, pauza etc. Canalul folosit este cel auditiv. Același mesaj, identic codificat verbal, în funcție de implicarea paraverbalului, își modifică semnificația, devine practic altceva. Apare fenomenul de supracodificare, la care elevii, vom vedea, sunt sensibili
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga populație cu retard mintal. Aceste persoane prezintă disponibilități de a achiziționa deprinderi comunicaționale în timpul primilor ani ai copilăriei. În condițiile unei instrucții adecvate și sub supraveghere sunt capabile să învețe să se autoîngrijească și pot să călătorească singure în perimetre familiare. În general, fondul lor de deprinderi și de cunoștințe nu depășește însă nivelul celui de al II-lea an școlar. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu-și părăsesc, la intrare, echipamentul lor cultural (modele, valori, norme, prejudecăți, stereotipii, roluri) care marchează nivelul satisfacțiilor și insatisfacțiilor prilejuite de procesul de transformare și ies din sistem purtând, desigur schimbată, ceva din „încărcătura” inițială; d. uneori scopurile inițiale (instrucția și educația) sunt uitate în favoarea unei acțiuni de menținere a sistemului. Aceste acțiuni se pot traduce prin instituirea unui sistem complicat de norme, coduri, regulamente interioare etc., care transformă pe membrii organizaționali în niște executanți ai cerințelor interne. Preocuparea pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă înseamnă a bloca o importantă sursă de intervenție psihopedagogică. Caracteristicile enumerate mai sus nu se alătură, nu alcătuiesc un mozaic, ci, un sistem coerent de interinfluențe și interacțiune de natură social-psihologică, adesea dificil de descifrat și descris. Organizația pentru instrucție și educație Ă școala Ă poate fi reprezentată, așa cum procedează Carver și Sergiovanni (1969), printr-o figură sugestivă (figura 2) în care factorii educativi ce contribuie la modelarea comportamentului uman sunt ordonați într-un „sistem de interacțiune-influență” ce acționează convergent
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
d) Ca membru al corpului profesoral, profesorul se găsește într-o strânsă interdependență cu colegii, cu directorii și alți educatori. Complexitatea problemelor pe care le pune școala ca organizație face imposibilă izolarea și „independența” profesorilor. Nu se pot realiza o instrucție și o educație unitară prin simpla adiționare a unor influențe disparate, oferite de diverse discipline. Cele trei laturi ale influenței educative Ă învățarea socială, formarea independenței de a lucra metodic și dezvoltarea eului elevilor Ă vor rămâne întâmplătoare atât timp cât se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Avem a face deci cu o tensiune intra-roluri, care se rezumă la: • partener contra examinator; • informator contra distribuitor de șanse; • model contra specialist. Stările tensionale sunt inevitabile. Soluția e organizarea unui „învățământ educativ” articulând cele două tendințe: educația fără instrucție e imposibilă, componenta educativă stimulează și motivează instruirea. 4. Stilul profesorului și bazele puterii saletc "4. Stilul profesorului [i bazele puterii sale" Am subliniat deja însemnătatea climatului din clasă pentru participarea elevilor. Se cuvine să observăm că un factor important
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește atunci când rezultatele elevilor creativi sunt evaluate în funcție de capacitățile lor creative (Sternberg, Ferrari, Clinkenbeard și Grigorenko, 1996). Oferind posibilitatea de manifestare a creativiății, activitățile de instrucție școlară ar putea chiar să trezească interesul elevilor a căror preocupare față de educația școlară ar putea fi, altfel, diminuată. În cele din urmă, și importanța influenței mediului social asupra creativității a constituit un subiect de cercetare activ. La nivel social
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre cele trei subsisteme aminitite anterior - cunoaștere, scop și impuls -, altele doar le intersectează. De exemplu, metaforele sunt deseori considerate, în același timp, expresii cognitive și afective, așa cum este considerat versul lui Blake „Tigrii mâniei sunt mai înțelepți decât caii instrucției” (1790/1946, p. 254). Aspectul 1: Unicitatea Murray și Kluckhohn (1950) au afirmat că fiecare individ se aseamănă cu ceilalți în anumite privințe și se deosebesc de ceilalți în alte privințe, prin ceea ce Wallace (1989a) descrie drept Alfa, Beta și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la materialul predat În școli, ci și la posibilitatea de a crea noi instituții care să fie mai bine adaptate aptitudinilor și inteligenței diferitelor categorii de studenți. Pentru a complica și mai mult lucrurile, educația era definită nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru fiecare nouă generație. A doua dimensiune a educației era „școala muncii”19. Contribuția lui Mehedinți la reformarea pedagogiei În România, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
10. 79. „Asociația pentru progresul asistenței sociale”, Asistență Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 38-41. 80. Veturia Manuilă, „Femenismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr.3, martie 1928, pp. 92-96. 81. Mihai Zolog, „Baza biologică a instrucției școlare”, Buletin Eugenic și Biopolitic 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, p. 9. 82. Voina, Igienă, pp. 68-69. 83. Voina, Igienă, p. 225. 84. Ministerul Instrucțiunii, comp., Programa analitică a Învățământului primar: Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și rasismul. Cea mai mare escrocherie științifică a secolului, Adam, București ș1935?ț. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, Sibiu, 1936. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, București, 1925. Zolog, Mihai, „Baza biologică a instrucției școlare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp. 5-15. Zolog, Mihai, „Un caz indicat pentru sterilizare eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 11, noiembrie 1927, pp. 326-333. Zolog, Mihai, „Influența mediului social și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ne este furnizat de ceea ce Alain Minc, califică într-un stil pamfletar, drept „Sfânta Alianță dintre judecători și ziariști” (Minc, 2002, p. 196). Debarasată de aspectele sale polemice, teza lui Minc se referă la convergența de interese dintre judecătorii de instrucție și ziariștii de investigație. Și unii, și alții își lărgesc spațiul de libertate în care se mișcă, servindu-se de cutia de rezonanță mediatică și alimentându-se reciproc cu fapte de natură să faciliteze progresul anchetei. Procesul a avut repercusiuni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe plan legislativ, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a cheltuielilor electorale ale acestora. În schimb, consecința supărătoare a acestei alianțe de facto dintre puterea juridică și mass-media este supunerea oricărui caz examenului „tribunalului de opinie” înainte chiar ca instrucția să fi fost dusă până la capăt. Prezumția de nevinovăție la care orice acuzat are dreptul înaintea unei eventuale condamnări devine, în aceste condiții, o garanție derizorie. Convergența a intereselor dintre judecători și ziariști își are propria logică. Pentru a continua
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
torturii, a colonialismului, a vrăjitoriei... - afirmând de la început că între bărbați și femei nu există o diferență de natură, ci numai inegalități impuse de social. El afirmă că societatea a fost instituită de bărbați, pentru ei și în folosul lor. Instrucția, instituția și folosința, iată care-s factorii vinovați de misoginie, afirmă el. Nimic altceva. Nu căutați în gene ficțiunea unui etern feminin sau cine știe ce tară de nevindecat: atunci când femeile sunt mediocre, ele datorează acest lucru ideilor pe care și le
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Venesoen, în 1993 etc. -: bărbații și femeile sunt egali, nici o superioritate a primilor. Dar și îiar această opțiune este premonitorie și efectiv postmodernă) inexistența vreunei superiorități a soțiilor și a mamelor asupra soților și copiilor lor. Căci inegalitatea este produsul instrucției și al instituției - o idee a lui Montaigne... Marie de Gournay gândește și trăiește în acest fel: i se reproșează celibatul, unii își bat joc de faptul că n-a fost măritată? N-a stat niciodată în cârca unui soț
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în această privință de cinism, dispare sub influența filosofului din vila de la Herculanum. în consecință, estetica e înțeleasă aici - opțiune absolut premonitorie! - ca un prilej de jubilații, de plăceri, de divertismente care adaugă ceva satisfacțiilor căutate de persoanele preocupate de instrucția lor filosofică. Pe drumul spre înțelepciune, cultura devine nu atât un obstacol, cât o aliată. Philodemos investește, în ceea ce-l privește, în domenii noi, evitate de primii adepți ai lui Epicur: istoria filosofiei, muzica, poezia și retorica. De unde o abilitare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]