4,971 matches
-
definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime de modele ale comunicării (de altfel, putem spune că majoritatea autorilor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au încercat să ofere un astfel de model); acestea au o valoare instrumentală, în sensul că dezvoltă, așa cum am amintit, mult mai pregnant posibilitățile de dinamică a procesului comunicațional ca atare. O analiză utilă o întâlnim în A Dictionary of Communication and Media Studies, de James Watson și Anne Hill (1993), dintre modelele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
variabile/întâmplătoare. Am prezentat aici aceste modele, deoarece ele reprezintă, de cele mai multe ori, o perspectivă sistemică și dinamică totodată; în fapt, așa cum am putut observa mai devreme, chiar și unele definiții mai extinse ale fenomenului comunicării pot intra sub incidența instrumentală a dezvoltării unor modele. Pe de altă parte, prin analiza pe care am întreprins-o în aceste delimitări conceptuale, am putut identifica anumite segmente/componente specifice, care îndeplinesc roluri distincte sau conjugate în cadrul procesului comunicațional ca atare: este vorba despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de la care a pornit” (Lévi-Strauss, 1978, p. 252). Atât în analiza conceptuală, cât și în exemplele cu impact instrumental, Claude Lévi-Strauss ne oferă argumente sensibile pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organizației; dezvoltarea competenței de comunicare (la nivel de analiză individual, de grup sau organizațional) este influențată și influențează la rândul ei mediul în fiecare proces care se produce. Rezumattc "Rezumat" 1. Definițiile comunicării pot fi împărțite între definiții de natură instrumentală (care descriu comunicarea prin componentele sale, așa cum se produce aceasta) și definiții de natură analitic-investigativă (care încearcă să observe comunicarea dincolo de activitatea strictă de transmitere-receptare a unui mesaj); 2. Modelele comunicării urmează tendința care se regăsește și la definiții, existând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
critice și al celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de autoapărare; 3) reacția expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru a presupus inventarierea unor componente ale sistemului de comunicare, a relațiilor dintre acestea, a efectelor și tendințelor de evoluție, precum și a cadrelor de restricționare a demersurilor în direcția unei comunicări eficiente, elemente care să se constituie într-o dimensiune instrumentală pentru activitatea cadrului didactic la clasă. Nu trebuie însă să uităm că acest fenomen trebuie tratat în perspectiva sa acțională; Steliana Toma precizează că, „fie că a reușit să rezolve o problemă de tip «abatere», fie una de tip «optimizare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în actul comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate furniza perspective despre dimensiunea relației și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de provocare a conflictelor și de prevenire a acestora, precum și de reducere a impactului lor (atunci când conflictul este neproductiv din punct de vedere educațional); acest lucru este cu atât mai important cu cât rezolvarea de conflicte este condiționată direct și instrumental de aceste strategii. 7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului tc "7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului " În studiile sale, R. Stacey afirmă că „oamenii nu au noi intuiții atunci când discuțiile lor sunt caracterizate de echilibru ordonat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o astfel de persoană de a iniția comunicarea cu cineva de rang inferior și, pe de altă parte, concomitent, identificăm aria cantitativă a apelării liderului de către alte persoane ca fiind superioară celei a apelării indivizilor de rang inferior. O dezvoltare instrumentală a termenului ne este oferită de către David Bowers și Stanley Seashore (Bowers, Seashore, în Hinton, Reitz, 1971); conform acestor autori, conducerea poate fi reliefată de patru dimensiuni: (1) suportul (definind comportamentul ce intensifică sentimentele altcuiva despre propria valoare și importanță
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea tranzacțională, cărora le-a adăugat conducerea „laissez-faire”. Această continuitate s-a optimizat apoi într-un model care poate oferi o bază de reflecție, precum și o arie instrumentală persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați pe o axă de la eficient la ineficient și de la activ la pasiv: (1)influența idealizantă, (2) motivația inspirațională, (3) stimularea intelectuală, (4) considerația individualizată, (5) recompensa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observă mai sus, în mod aparent paradoxal, coeziunea grupului nu poate apărea decât în urma conflictului; modul în care este depășit conflictul denotă asumarea unor strategii și fundamentarea unor norme care, în momentul când sunt acceptate și interiorizate, dezvoltă multiple planuri instrumentale. Mai interesant este faptul că apariția normelor reglementează în continuare tipurile de tehnici de rezolvare a conflictelor, atât cele practicate de către echipă în integralitatea sa, cât și conflictele care pot apărea între diferiți membri fără ca acestea să implice în mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
jocurile de spargere a gheții ( ice‑breaking) " În prima parte a lucrării aminteam că în comunicare există o puternică bază informațională, dar la fel de importantă este și cea afectiv-motivațională. Încadrând această comunicare sub denumirea de „consumatorie” (după ce a vorbit despre comunicarea „instrumentală”, legată într-o mai mare măsură de reacția receptorului în balanță cu presiunea de a comunica), Festinger sugera că „un tip important de acte de comunicare rezultă din existența unei stări emoționale la cel care comunică. Bucuria, furia, ostilitatea par
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunică. Bucuria, furia, ostilitatea par să producă presiuni de a comunica” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 97). În aceeași ordine de idei, vom spune că această comunicare consumatorie o sprijină, o potențează sau, respectiv, o blochează pe cea instrumentală. Pentru a reuși să folosim doar primele două funcții ale comunicării consumatorii spre cea instrumentală (de sprijin și de potențare/optimizare), este deosebit de folositoare utilizarea la începutul oricărei activități de echipă a unor exerciții de spargere a gheții (ice-breaking). Sub
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alese, 1996, p. 97). În aceeași ordine de idei, vom spune că această comunicare consumatorie o sprijină, o potențează sau, respectiv, o blochează pe cea instrumentală. Pentru a reuși să folosim doar primele două funcții ale comunicării consumatorii spre cea instrumentală (de sprijin și de potențare/optimizare), este deosebit de folositoare utilizarea la începutul oricărei activități de echipă a unor exerciții de spargere a gheții (ice-breaking). Sub această denumire, de exerciții de spargere a gheții, vom regăsi un evantai de tehnici care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă), continuum ce se realizează prin intersecția structurală și instrumentală a ansamblului de variabile pe care utilizarea metodei respective le implică. Dan Potolea remarca: „Aspecte importante ale metodologiei didactice au fost dezvoltate (elaborate și evaluate) oarecum independent de activitatea reală a profesorului. Prea puține cercetări au fost întreprinse pentru a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întîmplă în jur și ce ți se întîmplă, am învățat prețul cuvîntului dat, al onoarei. Liniștea și zbuciumul oceanului. Ca și acela din noi. Australia mi s-a părut o orchestră imensă în care s-au armonizat ritmuri umane și instrumentale atît de diferite. Ea cîntă, în deșert sau pe ape, o odă închinată omului.
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
LITERARĂ „SAMUIL VULCAN”, asociație înființată la Beiuș în 1861. Fondatorul, Teodor Chioreanu, director al gimnaziului din Beiuș, întemeiat în 1828 de Samuil Vulcan, dorea să contribuie la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la formarea și dezvoltarea deprinderilor oratorice. Societatea își va desfășura activitatea prin organizarea de ședințe ordinare, festive și publice. Adunările festive erau menite a omagia, în primul rând, personalitatea lui Samuil Vulcan. În 1877-1878 au loc douăzeci și șapte
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
Întemeietori pot fi considerați Ion Câmpineanu, Ion Heliade-Rădulescu și Constantin Aristia. În special prin Heliade, S.F. continuă Societatea Literară din 1827, propunându-și să contribuie la realizarea unor progrese grabnice în cultura română, la înaintarea literaturii, a muzicii vocale și instrumentale, precum și la întemeierea unui teatru național. Printre membrii societății (la început în număr de patruzeci și trei) se aflau Grigore Băleanu, Constantin Brăiloiu, Ion Voinescu II, Nicolae Golescu, Dimitrie (Tache) Ghica (tatăl lui Ion Ghica), C. Cornescu, I. Ionescu, I.
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
frecvente în Țara Românească, aveau loc în săli închiriate și cu un regizor străin. Actorii-elevi interpretau însă cu pasiune, publicul fiind din ce în ce mai numeros și mai entuziast. În martie 1835 S.F. a întemeiat și o școală publică de muzică vocală și instrumentală, ai cărei elevi, conduși de I. A. Wachmann, au interpretat, un an mai târziu, opera Semiramida de Rossini, punând astfel, la noi, bazele spectacolului de operă. Printre elevele acestei școli se afla și Eufrosina Popescu, cântăreață de operă ce va
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
modelul de lucru (I. Gobryă. Modelul personal corespunde normelor de dezvoltare și formare valorică ale unei persoane, pe când modelul de lucru reprezintă un mijloc prin intermediul căruia persoana Își realizează scopurile. Modelul personal este cel cu care mă identific, pe când modelul instrumental (de lucruă este cel de acțiune practică, pe care-l utilizez În scopul realizării intențiilor mele. El este, În primul rând, un anumit stil care intră În viața unei persoane, În urma modelului personal. Rezultă, din cele de mai sus, că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
promovează drepturile și datoriile individuale și de grup ale persoanelor; comunicarea trebuie, în cazul acesta, pe de o parte să respecte drepturile fiecăruia, iar pe de altă parte să apere și să promoveze interesele fiecăruia. Dincolo de aspectele sale de factură „instrumentală”, considerată ca „schimb de mesaje”, comunicarea este în esența ei o „acțiune psihologică”. A comunica înseamnă „a-fi-împreună-cu-celălalt/ceilalți”. Acest act de „punere-la-un-loc” face ca procesul de comunicare să construiască o „atmosferă” sau un anumit gen special de „ambianță interpersonală”. Ambianța
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la baza acestor tulburări stă un conflict de ordin transtructural, care-și găsește modul de manifestare în formele „delirului de relație de tip primitiv” (Primitiver Beziehungswahn) descris de E. Kretschmer, pe care Ph. Koechlin le interpretează ca „perturbații ale mecanismelor instrumentale de inserție în mediu”. În ceea ce privește adaptarea socială a populației străine imigrante, aceasta este legată de numeroși alți factori: locuințe; locuri de muncă; mijloace de trai; nevoia păstrării tradițiilor personale; crearea unor relații interumane, menținerea unei familii; educația copiilor. Toate aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două forme principale de deficienți senzoriali: deficienții de vedere și deficienții de auz; b) deficiențele psihice, care cuprind defectele de dezvoltare și maturizare ale sistemului nervos central, cu consecințe asupra nivelului de dezvoltare a facultăților psihice, de regulă intelectuale și instrumentale, ale acestei categorii de indivizi, în care intră stările de oligofrenie, incluzând următoarele forme: debilitatea mintală, imbecilitatea, idioția; c) deficiențele neurologice, care sunt defecte de dezvoltare ale sistemului nervos central, cu consecințe asupra integrității acestuia, având de regulă consecințe privind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În primul capitol, autorul face un scurt istoric a jocurilor, în general, și a jocurilor didactice, în special. Sunt prezentate diferite clasificări ale jocurilor didactice și ale jocurilor didactice cu conținut matematic. În continuare sunt evidențiate funcțiile învățământului primar (cognitivă, instrumentală și formativ-educativă) și raportul acesteia cu jocurile didactice în învățarea matematicii. Interesant este paragraful I.3 în care se fac detalieri privind proiectarea, organizarea, desfășurarea și modalitățile de evaluare a jocurilor didactice matematice. Capitolul II este capitolul de bază al
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]