2,162 matches
-
din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare a fi mai dificil de respins decât primul: în conformitate cu tranzitivitatea identității, daca accept că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
SIy. Dar cum se știe că speciile diferitor subiecți nu sunt identice între ele, rezultă că nu sunt identice cu quiditatea obiectului. De această data Claude Panaccio ignoră nu unul, ci două aspecte ale teoriei cunoașterii: dublă existența a speciilor inteligibile, despre care am vorbit mai sus, și principiul individuației. Principiul individuației spune că orice obiect este individuat, este diferit de un altul, prin materia signata a materia determinată care se află sub anumite dimensiuni și care are caracteristici determinate. Această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
amprenta asupra oricărui obiect în componență căruia se află, inclusiv asupra formelor care se află în minte. Din acest motiv, doi subiecți cunoscători diferiți vor recepta în mod diferit speciile sensibile ale obiectului extern și, în consecință, vor abstrage specii inteligibile diferite, dar care, foarte important, vor avea același conținut, vor fi despre același obiect. Voi lua un exemplu mai la îndemână. Să presupunem că mințile a doi subiecți cunoscători sunt asemenea unor foi de hârtie. Pe una din foi este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se susține. Eroarea fundamentală din spatele acestui al doilea argument stă în tratarea identității nu că identitate formală, ci că identitate numerică. Cât privește cel de-al treilea contraargument, (C), acesta se poate rezolva ușor, luând în calcul faptul că speciile inteligibile pot fi considerate sub un dublu aspect a că accidente în minte, deoarece, indiferent dacă o specie sau alta este sau nu în minte, mintea va continua să fie, si ca universale din punctul de vedere al conținutului, deoarece declanșează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod habet în intellectu, et sic habet esse singulare; autem secundum quod est similitudo talis rei intellectae, prout ducit în cognitionem eius, et ex hac parte habet universalitatem (ÎI Super Sent., d. 17, q. 2, a. 1, ad 3). [...] specia inteligibila poate fi considerată în două feluri: conform modului de a fi pe care îl are în intelect, si astfel are un mod singular de a fi, și conform faptului că e asemenea obiectului cunoscut; la fel se considera în cunoașterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îl are în intelect, si astfel are un mod singular de a fi, și conform faptului că e asemenea obiectului cunoscut; la fel se considera în cunoașterea ei și astfel are un aspect universal. Atunci cand Toma din Aquino descrie speciile inteligibile că aflându-se într-o relație de similitudo a similaritate, asemănare a cu obiectul extramental, lasă loc unei interpretări, pe care Claude Panaccio o exploatează spunând că similaritatea nu este identitate. Când zic că două obiecte, K și L, sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
final, care este, în fapt, si obiectul ei propriu, respectiv esență obiectului extramental. O astfel de doctrina prevede nu numai exis tentă unui obiect intern care să reprezinte obiectul extramental, dar și o facultate cognitivă. Astfel, în cazul tomist, speciile inteligibile devin obiecte mentale imediate care sunt, într un anumit mod (quodammodo), cunoscute. Totuși, afirmația că speciile inteligibile sunt într-un anumit mod (quodammodo) cunoscute nu obturează în nici un fel calitatea cunoașterii, spune Robert Pasnau. O cunoaștere mai directă decât prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prevede nu numai exis tentă unui obiect intern care să reprezinte obiectul extramental, dar și o facultate cognitivă. Astfel, în cazul tomist, speciile inteligibile devin obiecte mentale imediate care sunt, într un anumit mod (quodammodo), cunoscute. Totuși, afirmația că speciile inteligibile sunt într-un anumit mod (quodammodo) cunoscute nu obturează în nici un fel calitatea cunoașterii, spune Robert Pasnau. O cunoaștere mai directă decât prin speciile inteligibile nu este posibilă, iar acest lucru îl spune și Toma din Aquino în câteva dintre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiecte mentale imediate care sunt, într un anumit mod (quodammodo), cunoscute. Totuși, afirmația că speciile inteligibile sunt într-un anumit mod (quodammodo) cunoscute nu obturează în nici un fel calitatea cunoașterii, spune Robert Pasnau. O cunoaștere mai directă decât prin speciile inteligibile nu este posibilă, iar acest lucru îl spune și Toma din Aquino în câteva dintre scrierile sale de tinerețe precum I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co), Quaestiones disputatae de veritate (q. 1, a. 11, co
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 2, co), Quaestiones disputatae de veritate (q. 1, a. 11, co.) sau De spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6). Desigur, Robert Pasnau cunoaște foarte bine articolul 2 din Summa theo logiae (I, q. 85), unde Toma spune că speciile inteligibile nu sunt obiectele cunoașterii, ci doar cele prin care (id quo) cunoaștem, dar nu îl considera a fi un argument împotriva a ceea ce numește reprezentationalism realist: cunoașterea este despre obiectele din lumea reală, însă nu doar obiectele extramentale sunt cunoscute
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă, din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le înțelegem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care le înțelegem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe care le înțelegem ar fi doar speciile care sunt în suflet, ar rezulta că toate științele ar fi nu despre obiectele din afara sufletului, ci doar despre speciile inteligibile care sunt în suflet; așa cum, după platonicieni, toate științele sunt despre Idei, despre care susțineau că sunt înțelese în act. Al doilea, pentru că ar urma eroarea anticilor care susțineau că tot ceea ce se arătă este adevărat, astfel încât cele contradictorii devin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și, în general, orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Toma din Aquino nu spune aici decât că, dacă am cunoaște doar (solum) speciile inteligibile, atunci toate științele ar fi despre obiecte din sufletul nostru și totul ar fi re lativ, ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și, în general, orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Toma din Aquino nu spune aici decât că, dacă am cunoaște doar (solum) speciile inteligibile, atunci toate științele ar fi despre obiecte din sufletul nostru și totul ar fi re lativ, ceea ce justifica concluzia lui Robert Pasnau conform căreia nu este respinsă versiunea realistă a reprezen ta tio nalismului (II. B.2.), ci doar cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi re lativ, ceea ce justifica concluzia lui Robert Pasnau conform căreia nu este respinsă versiunea realistă a reprezen ta tio nalismului (II. B.2.), ci doar cea idealista (II.B.1.). Așa dar, dat fiind faptul că posibilitatea cunoașterii speciilor inteligibile nu este negata, în cazul în care acestea nu sunt singurele obiecte cunoscute, pentru a susține cealaltă va rianta a reprezentationalismului, Robert Pasnau face trimi tere la pasajul din I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. În fața unei asemenea evidente nu am decât două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o teorie reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, fie consider că acest pasaj este unul singular în corpusul tomist și că afirmațiile nu sunt în acord cu doctrina tomista de maturitate. Dar chiar dacă ar fi să consider pasajul că nefiind atipic pentru Toma din Aquino, pentru a-l
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am putea să nu tragem concluzia că speciile inte ligibile sunt, cel putin într un anumit mod, cunoscute? a pare a fi justificată. Mai mult, coroborând pasajele (ÎI.2.19.), (ÎI.2.21.) cu (ÎI.2.20.), conform cărora speciile inteligibile nu sunt singurele obiecte cunoscute, interpretarea reprezentațio nalista a procesului cunoașterii aferent nivelului speciilor inteligibile pare a nu mai avea nevoie de alte argumente. Cel putin aceasta este opinia lui Robert Pasnau. Dar, cu toate ca demonstrația propusă de exegetul american este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumit mod, cunoscute? a pare a fi justificată. Mai mult, coroborând pasajele (ÎI.2.19.), (ÎI.2.21.) cu (ÎI.2.20.), conform cărora speciile inteligibile nu sunt singurele obiecte cunoscute, interpretarea reprezentațio nalista a procesului cunoașterii aferent nivelului speciilor inteligibile pare a nu mai avea nevoie de alte argumente. Cel putin aceasta este opinia lui Robert Pasnau. Dar, cu toate ca demonstrația propusă de exegetul american este elegantă și, pe alocuri, chiar seducătoare, cred ca se bazează pe prea puțin suport textual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de date prealabile ale cunoașterii, accentul fiind pus pe anterioritate. Dacă ar fi tradus prin „precunoastere“, atunci ar trebui clarificat cine realizează această acțiune, intelectul agent, sau cel posibil? Dacă intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil, nivelul la care actioneaza
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil, nivelul la care actioneaza poate fi numit pre-cognitiv. În acest context pre cognitiv, activitatea de „precunoastere“ [praeintelligitur] a speciilor inteligibile ar putea însemna nu atât un tip de cunoaștere, cât o pregătire pentru cunoașterea ulterioară. Trei motive aș putea invocă pentru a susține această interpretare: (1) prefixul prae oferă o nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]