9,535 matches
-
era nu numai pricină de emulație (prin „Gîndirea“, „Criterion“ sau mișcarea legionară), dar și prilej de frustrare, din cauza eclipsei pe care provincia o îndura în marginea centrului. Pentru niște tineri intelectuali școliți în „Mica Vienă“, cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
viața pe înălțimi, adică într-un registru strict spiritual. Niște posedați care fac din artă o cale de sacrificiu și totdată un prilej de întîlnire cu moartea. În această privință, istoria le-a dat ce și-au dorit, opera lor interbelică sunînd azi ca o stranie premoniție a experiențelor de care doi dintre ei vor avea parte în anii postbelici. Mircea A. Diaconu e un lucid tăios și fără timorări disciplinare, de aceea privirea cu care își urmărește personajele e necomplezentă
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
e vădit că va fi fost real. „Buzatul”, fierar, îmbrățișează profesia nefiind bun de lăutar, cum îl sortea ereditatea. Muncind cu nădejde, el prosperă și se emancipează, devine o figură a satului, simbol al lipsei de prejudecăți a lumii rurale interbelice, aspiră chiar a candida la primărie ceea ce nu miră pe nimeni, singura problemă fiind, după Moromete, dacă „o să-l mai vază cineva cu barosul prin fierărie”. Copiii săi merg la școală, el însuși citește gazete și de la tîrg aduce „cărți
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
privată a două galerii, MissionArt din Budapesta și Collors Art din București, susținute de Institutul Cultural Maghiar „Ballasi” a generat două evenimente artistice importante, expoziția de grafică Suflet și linie , la sediul Institutului „Balassi“ și o amplă expoziție de pictură interbelică băimăreană, Budapesta- Baia Mare- Bucureș ti, la Swan, Office & Technological Park din Pipera. Colonia de pictură de la Baia Mare, un fenomen artistic important pentru români, maghiari și, de ce nu, pentru Europa Centrală și de Est, nu a fost niciodată relevat la
Baia Mare, intersecție artistică între Budapesta și București by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4210_a_5535]
-
spre a-și confirma intuiția că oricine pune sistem în gînduri nu reușește decît să le altereze. Născut în 1946 și trăind pînă la maturitate în București, Mihai Neagu a întîlnit cam toate figurile de marcă care au supraviețuit perioadei interbelice, de la Țuțea și Oscar Lemnaru pînă la Petre Pandrea și Șerban Milcoveanu, de aceea imaginea pe care o are despre secolul XX e cea neoficială, adică acea versiune care a fost scutită de maltratarea istoricilor obedienți. Ajuns în Freiburg, Neagu
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
la Petre Pandrea și Șerban Milcoveanu, de aceea imaginea pe care o are despre secolul XX e cea neoficială, adică acea versiune care a fost scutită de maltratarea istoricilor obedienți. Ajuns în Freiburg, Neagu a dat peste celălalt versant al interbelicului românesc: enclava celor care au ales exilul pentru a nu muri în pușcării (Paul Miron sau Crișan Mușețeanu, Stroescu- Stănișoară sau doctorul Petre Vălimăreanu, preotul Dumitru Popa și încă alți cîțiva zeci), iar din gura lor a aflat ceea ce știa
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
dedicat fiecărui autor câte un medalion monografic (eventual cu mici inserturi de biografie), demonstrația și-ar fi pierdut din strălucire. Așa, Cinstite obraze survolează mai degrabă etape, orientări mentalitare (de la finele romantismului și până în belle époque, prelungit că ideație în interbelic), pentru a extrage segmente de continuitate sau, dimpotrivă, soluții de continuitate. Remarcabilă e priză la Eminescu, în care autoarea citește răspărul categoric față de generația pașoptista, anterioară lui. Un poem mai puțin cunoscut, sau oricum, mai putin citat, Umbră lui Istrate
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
de centru-dreapta.", a explicat Neamțu pentru DeCe News. Da, la 15-16 ani, am comis păcatul de a fi crezut mărturia unor foști deținuți politici (cu ani bătuți pe muchie în temnița de la Aiud) despre afinitatea între elita culturală a perioadei interbelice (Eliade, Cioran, Noica) și crezul naționalist al unui lider exaltat (C.Z. Codreanu). Tânăr fiind, am scris nu doar pentru Vox, Pop & Rock (editată de Andrei Partoș), ci și pentru Puncte Cardinale (Sibiu, editată de Răzvan Codrescu). Au rezultat, în
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
Îmi vin în minte, la o primă vedere, cel puțin zece posibile exemple, din toate promoțiile. Sunt două variante. Sau poezia română actuala este, fără să fie numaidecât rea, îngrijorător de stereotipa; sau critică românească de poezie, inca îndatorata impresionismului interbelic, este, la rândul ei, îngrijorător de stereotipa. Din păcate, nu mă pot decide care din cele două e mai plauzibilă. Cum însă nu scriu versuri (și nici n-am de gand), nu pot decât să încerc să pun în discuție
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
Sorin Lavric Alexandru Ovidiu Vintilă, Traian Brăileanu. Întruchipările rațiunii. Fapte, idei, teritorii din interbelicul bucovinean, Editura Paideia, București, 2012, 248 pag. E o regulă a biografiei ca viața să se desfăș oare după ideea pe care ne-o facem despre ea. Cum ne sunt intuițiile asupra destinului, așa vor fi surprizele care vor veni
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
terorist din istoria României Mari îl convinge pe Brăileanu că marxismul nu e o doctrină urzită din distincții conceptuale, ci un flagel răspîndit printr-o logistică de întindere europeană. Va urma un periplu politic prin toate partidele de dreapta din interbelic, de la Liga Poporului a mareșalului Averescu la Partidul Naționalist Democrat al lui Iorga (1922-1925) pînă la Liga Apărării Naționale Creștine a lui A.C. Cuza, pentru ca în final Brăileanu să se oprească la Mișcarea Legionară. Din 1930 Brăileanu va candida pe
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
Blaga (din 1921) sau chiar Getica lui Pârvan (din 1926). Totul, pe fondul unui asalt al extremei drepte asupra democrației, identificată - corect - cu spiritul latin. Nu altul este, din păcate, contextul cultural actual. Firește, tracomania nu mai are virulența din interbelic, nici suportul oficial din ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Însă mass-media, în special televiziunea și mediile virtuale, asigură o difuziune grotescă unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un ceaușism rezidual, de care autorii nici
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un ceaușism rezidual, de care autorii nici nu par conștienți), ajung să conteste însăși evidența. Tocmai de aceea, opere ca aceasta a lui N. I. Herescu au jucat, în interbelic, și joacă și acum un rol esențial: acela de a intensifica acțiunea culturii clasice greco-latine (fundament al culturii europene) și de a combate, cu argumente științifice, aberațiile tracomane. Căci Herescu și, în general, solida școală latinistă modernă din România, nu
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
lui N. I. Herescu însuși). Astfel, ne este redată arhitectura gândirii latinistului, fiind respectată totodată și norma preluării textului în ultima lui versiune antumă. Editorul a adaptat, evident, ortografia autorului la normele actuale, îndreptând tacit și greșelile de tipar din volumele interbelice, iar notele sale personale au fost separate de cele aparținându-i lui Herescu, prin marcarea cu asterisc și precizarea nota editorului: Liviu Franga este un filolog care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Pentru cei care cred că studiile
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
se numără printre cele mai curajoase din epoca în care a apărut sub raportul zugrăvirii moravurilor. Personajele aparțin categoriei libertinilor: se comportă și vorbesc cât se poate de slobod. Dar e o cale foarte lungă de la standardele în materie din interbelic și din prezent. Lucruri care odinioară, de exemplu, treceau drept perversiuni sexuale sunt azi practici banale și admise legal. Cinismul erotic al unui Pirgu nu mai sperie pe nimeni. Nici moartea lui Pașadia în brațele unei ventuze care adora sexul
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
care au dat cel mai slab prim-ministru din istoria României, ca să poată ajunge omul vostru prim-ministru". El a făcut aceste declarații după ce liderul PSD Gorj, Florin Cârciumaru, a comparat situația de acum a României cu cea din perioada interbelică, dar mai ales l-a asemănat pe Victor Ponta cu Gheorghe Tătărăscu, primul premier al României dat de Gorj, relatează Newsin. Nu putem să nu observăm câteva similitudini dintre România lui Gheorghe Tătărăscu și situația actulă a României. Țara era
Ioan Rus la Gorj: Noi, clujenii, am dat cel mai slab premier () [Corola-journal/Journalistic/44911_a_46236]
-
reacționari germani, precursori ai nazismului“. Ideile sale erau „versiunea românească a amoralismului și iraționalismului nietzschean și a altor câteva concepții specifice hitlerismului“ (a se înțelege Lebensphilosophie și existențialismul). A fost chiar transformat într-un „Rosenberg român“. Numelor vehiculate în perioada interbelică li s-au adăugat altele noi, Bergson și Husserl în special. Dar unii ideologi marxiști nu s-au mulțumit cu atât, ci i-au pus în cârcă ideile celor mai neașteptați autori, precum Bertrand Russel și „idealistul englez“ F.C.S. Schiller
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută și de un savant onest și scrupulos precum Mac Linscott Ricketts, care a pomenit-o - în mod
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
contribuție de sursologie la problema operei naeionesciene este binevenită și necesară, termenul „plagiat“ e excesiv. Alții au sesizat că vehemența procesului e îndreptată nu atât înspre opera lui Nae Ionescu, cât împotriva „mitului“ său, la fel de puternic azi precum în perioada interbelică. În fine, s-a observat că tratările gen analiză de discurs, în cheie simplă, care cred că i-au găsit „șpilul“ în faptul „plagiatului“ ratează de fapt cheia fenomenului filozofic reprezentat de Nae Ionescu. Foarte interesantă este precizarea mai recentă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu“. Mustrarea scrisă, emisă de Zevedei Barbu, confirmată de Lucrețiu Pătrășcanu și reînnoită de epigonii lor comuniști, și-a păstrat eficacitatea numai atât timp cât accesul la opera lui Nae Ionescu era prohibit sau limitat. În condițiile recuperării libere a culturii interbelice era nevoie de un nou proces și de o pedeapsă considerabil mai aspră. Nu puțini au fost cei care au cerut, cu subiect și predicat, condamnarea in toto a gândirii sale, atât filozofice, cât și politice, de la un capăt la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Tușnad) Pensiunea Maria (Agapia) Cabanele turistice sunt unități de cazare specifice zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teama de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă", adaugă Victor Durnea. Ilustru exponent al boemei artistice interbelice, îmbarcat, alături de prietenii tinereții (Arșavir Acterian, Pericle Martinescu, Horia Stamatu) pe "Corabia cu ratați", amestecat în tot felul de povești amoroase, cum remarcă roși de invidie nu puțini contemporani, purtând în sine dam-narea emigrantului (mama, Aglae Franceschi sau Francisc, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
general, pe care o suportă ca pe un corsaj inadecvat, cu timpul ce rămâne un etern pierdut. Lucrarea a fost elaborată prin studiul lucrărilor de specialitate referitoare la viața și opera Hortensiei Papadat-Bengescu. Opera scriitoarei este de referință pentru perioada interbelică, prin originalitatea și caracterul ei feminin numai o femeie cu personalitate puternică se va putea sustrage influienței modelelor masculine. După cum remarca Garabet Ibrăileanu :„ea nu ne dă melodii, ca să deseneze evenimentele, ea ne dă armonii de senzații, care aduc ceva
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cele două atitudini narative fac apanajul scriiturii Hortensiei Papadat-Bengescu? Proza modernă europeană uzează mai degrabă de investigația amplă a universului interior și prea puțin de o atitudine auctorială obiectivă, dând uitării epicul pur pe care îl valorizează atît Lovinescu). Autoarea interbelică are o viziune mai mult decât clară asupra 43 trăsăturilor modernității în literatură, dezicându-se explicit de epicul ostentat la care o îndeamnă Lovinescu: „Ar trebui cumva ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
rămas cu scrisul meu!” H. Papadat Bengescu, însemnare din jurnal) Un atu esențial, îndeobște trecut cu vederea este, exact ca la Arghezi, debutul editorial în deplină maturitate, la aproape 43 de ani. Cu excepția lui Ibrăileanu și Paul Zarifopol, toți scriitorii interbelici, fie ei critici, prozatori sau poeți sunt mai tineri decît ea, mulți cu un sfert de secol, unii chiar cu trei-patru decenii. Și pe E. Lovinescu, Hortensia Papadat Bengescu îl depășeșete ca vârstă cu cinci ani. Biologic, scriitoarea impusă între
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]