1,260 matches
-
GAZ ȘI MATERIAL RADIOACTIV. \ Perfect. Da. MARIN ÎNTRERUPSE LEGĂTURA ȘI SUNĂ LA APĂRAREA AERIANĂ. \ Dați dispoziții Forțelor Aeriene de Control să interzică zborul avioanelor deasupra orașului până la noi ordine. Supravegheați în permanență părțile superioare ale atmosferei. Trageți asupra tuturor avioanelor interceptate la nivelele superioare, precum și la cele inferioare, după un avertisment prealabil. Și, Mayer! INFORMEAZĂ PERSONALUL DE SERVICIU IMEDIAT CE VA SOSI LA LUCRU. \ FOARTE BINE, DOMNULE. AM ÎNȚELES. AGĂȚĂ RECEPTORUL ȘI SE RIDICĂ. ATUNCI, PENTRU PRIMA DATĂ, ÎȘI DĂDU SEAMA CÂT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
alăturată se așezase Între timp un bărbat chel, Îmbrăcat Într-o haină de ploaie gri, desigur domnul Prag al lor. Lui Fima i se părea că cei trei complotau să creeze o disensiune În cadrul procuraturii statului și Încerca să le intercepteze convorbirea. Aproape fără să-și dea seama Îi spuse Annettei că Îi venea greu să creadă că fusese căsătorită timp de douăzeci și șase de ani, Întrucât nu arăta de mai mult de patruzeci. Annette răspunse: —E drăguț din partea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
temeri că pot fi descoperiți. Iar modalitățile de ascundere au fost cele mai diverse. A existat un caz cu un magistrat care s-a dus să ia banii pe „teritoriul nimănui“ de la graniță, unde a crezut că nu poate fi interceptat, dar cel care-i oferise mită avea microfoane la el. — Cât câștigă un judecător în medie? — Un judecător de prima instanță are în jur de 5 000 de lei, iar la Curtea Supremă peste 10 000. În funcție de vechime. La fiecare
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
scutul energetic al navei. Oricare ar fi fost sursa atacului - fie o altă navă, fie vreo planetă - acestea ar fi neutralizat efectiv undele trimise de inamic. Grosvenor se strădui din răsputeri să pună în funcțiune câteva proiectoare mobile, capabile să intercepteze imaginile, în drumul lui spre postul de control. Tocmai fixa ultimul contact când simți o ușoară amețeală, care se risipi însă numaidecât. Era senzația pe care o încerca de obicei după o schimbare bruscă a direcției navei. "Nu cumva direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
noastre au escortat-o doar până la ieșirea din strâmtoarea Bosfor. Dar mi-e teamă că marele vizir n-a renunțat chiar atât de ușor. S-ar putea să fi dat alarma În alte porturi ale Semilunii, iar corabia să fie interceptată pe parcurs. - Unde ar putea merge? Spre Marea Neagră? Nu cred. E Împânzită cu nave turcești. Iar pe Dunăre n-ar putea intra, căci fluviul e Înghețat. Spre Mediterana? Evident... dar de acolo? Mai departe, spre coastele Franței, sau ale Spaniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să nu-l cunosc? - Că ar fi organizat Înfrângerea unor bandiți chinezi, lângă Luoyang. - Luoyang... Nu departe de Shaolin... - Că ar fi ucis o sută de Cuceritori la marginea deșertului Gobi. - Deșertul Gobi... colțul din sud-vest, drumul scurt pentru a intercepta Drumul Mătăsii... - Da. Văd că ai studiat locurile. - De sute de ori. - De ce? - Fiindcă Îl așteptam. - De unde puteai ști că mai e În viață, după atâția ani? - De nicăieri. Doar tata avea puterea să-i simtă prezența, undeva În spatele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
i se păru lui Mini mai plăcut. La ora asta, a siestei, avu o senzație de adăpost și legănare. Desigur, prin vilele înalte, liniștite, ca și cum erau nelocuite, locuitorii dormeau. Mini trecu în starea aceea de semisomn, de semivisare, care uneori interceptează existența. Amețită, i se părea acum că ar recunoaște locul, că ar umbla în sens invers pe un drum știut cumva. Oboseala și înnoratul punea pe vederea ei ceva noapte și cine știe ce reminiscență insinua în ființa ei o voluptate, altcândva
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
gașca, eu cu băieții, ea cu cele mai bune două prietene ale ei, niște fete extraordinare, dar pe care la vremea aceea le vedeam niște scorpii. Toată clasa era la curent cu relația noastră și foarte des bilețelele noastre erau interceptate de câte o admiratoare geloasă. La început ne bulăneam pe la ceaiuri, ca după o perioadă să rupem băncile prin Grădina Mare, iar către finalul clasei a Xl-a să încep să o duc pe la mine pe acasă când lipseau ai mei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ERAU DESTUI OAMENI CA SĂ REDUCĂ LA ZERO ORICE REZISTENȚĂ PE CARE AR FI ÎNCERCAT S-O OPUNĂ. DAR ASTA NU-L ABĂTU DE LA ȚELUL PROPUS. NU SE POATE CA ÎMPĂRĂTEASA SĂ NU FI ȘTIUT, CÎND A DAT ORDINE SĂ FIE INTERCEPTAT, CĂ AR FI PUTUT TRAGE NUMAI CONCLUZII NEGATIVE ȘI DECI S-AR FI PUTUT LUPTA DIN RĂSPUTERI. TRECUSE DECI VREMEA SUBTILITĂȚILOR, A NEVINOVĂȚIEI ȘI A ISTEȚIMII. VOCEA LUI JOASĂ DE BARITON RUPSE TĂCEREA. \ CE DORIȚI? AU EXISTAT MOMENTE MARI DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ca să-l aresteze. Ziua de 14 iulie aduse cu ea pretextul căutat. Galois, în uniformă de artilerist al Gardei Naționale, dizolvată între timp, trecea cu unitatea lui peste un pod al Senei, spre serbările organizate de poporul Parisului. Oamenii regelui interceptează la cele două capete ale podului formația lui Galois, arestară pe comandant pentru a-l arunca din nou între zidurile Sfintei Pelagia unde îl așteaptă o prevenție de cinci luni. La 3 decembrie Galois e condamnat la șase luni închisoare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
părea că cedăm la șantajul acestei bande de ticăloși, Deși În realitate am cedat, Important e să nu pară așa, să menținem fațada, ce se Întâmplă În spatele ei nu mai ține de responsabilitatea noastră, De exemplu, Să ne imaginăm că interceptăm acum un transport și-i prindem pe tipi, nu e nevoie să spunem că aceste riscuri erau incluse În factura pe care rudele au trebuit s-o plătească, Nu va fi nici factură, nici chitanță, maphia nu plătește impozite, E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a atins nivelul căpitanilor. Bineînțeles că nici unul dintre ei n-ar fi Îndrăznit să pronunțe cu voce tare periculosul cuvânt maphia, dar, când discutau unii cu alții, nu puteau evita să-și aducă aminte cum, În zilele anterioare demobilizării, fuseseră interceptate numeroase furgonete care transportau bolnavi terminali, având alături de șofer un supraveghetor acreditat oficial care, chiar Înainte de a i se fi cerut, arăta o hârtie cu toate timbrele, semnăturile și ștampilele necesare, prin care, din motive de interes național, se autoriza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Gilles o strânse pe Adriana de mână atât de tare încât unghiile îi intrară în palmă. Ea știa că mai are un pic și-l apucă furiile — el țipa întotdeauna — dar înainte s-o scoată afară s-o muștruluiască, îi interceptă Tobias. Avea căștile lăsate după gât; s-a încruntat și a clătinat furios din cap în timp ce restul echipei s-a îndepărtat cât să nu aibă contact direct, dar rămânând destul de aproape ca să audă ce se petrece. — Tu cine ești? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
posibilitate, vizirul îl însărcinează pe Duca să redacteze o scrisoare către han, cum că ar fi avut de gând și el să facă o mișcare asemănătoare. ,,Din nefericire pentru Gheorghe Duca, pașa de la Vozia, de pe Nipru, care îi era dușman, interceptează curierul și trimite scrisoarea la Constantinopol, direct sultanului, care nu știa despre aranjament. Ghinionul a făcut că vizirul era plecat cu oștile, până să fi fost înștiințat, Duca era deja mazilit, iar în locul lui fusese numit Ilieș Alexandru (21 mai
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nouă ani, căsătoriți de patru, visurile lor nu locuiesc Întotdeauna sub același acoperiș. Djahane devorează timpul, Omar Îl degustă. Ea vrea să domine lumea, e ascultată oricând de sultană, care e ascultată oricând de sultan. Ziua, uneltește În haremul regal, interceptează mesajele care pleacă și vin, bârfele de alcov, făgăduielile de giuvaeruri, mirosul de otravă. Se aprinde, se agită, se entuziasmează. Seara, se lasă În voia fericirii de a fi iubită. Pentru Omar, viața e altceva, este plăcerea științei, știința plăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Ca pentru a celebra această reînviere, șiruri lungi de semnalizatoare se aprinseră, aidoma unor semne de viață, ale unei respirații mecanice agitate. Un sunet cu totul aparte se iscă și porni să străbată culoarele pustii. Numai membranele timpanelor artificiale îl interceptară și-l recunoscură. Era un zgomot care de multă vreme nu mai fusese auzit pe Nostromo. Semnaliza o intruziune neobișnuită. În acest mănunchi de clinchete și străluciri, univers logic de procese ce conversează și-și răspund, se găsea o sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
abandonăm rafinăria! ― Nu era o problemă, zise Lambert cu seriozitate. Puteam să aterizăm din nou și să stăm liniștiți pe planeta asta. Atunci, baliza automată de naufragiu intra în acțiune. Intram în hipersomn așteptând ca un alt echipaj norocos să intercepteze apelul nostru și să vină să ne salveze. În primul rând, să nu pomenim de prime, își zise Dallas. Să le facem surpriza când vom fi pe orbita terestră. Pe moment cei doi ingineri meritau cele mai calde felicitări. Deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
niște păianjeni, pe Pământ. Mai întâi paralizează pe păianjen, după aceea își depun ouăle în stomacul acestuia. Când apar larvele, ele se hrănesc cu... ― Pentru Dumnezeu...! protestă Lambert, ieșind din catalepsie. Nu mai taci odată? ― Eu doar...! protestă Ash. Dar interceptă privirea înveninată a lui Dallas, aprobă imperceptibil și schimbă subiectul.) Ceea ce s-a întâmplat depășește oricum orice comentariu! ― Pata aceea întunecată pe ecranul de supraveghere! Iată ce-a fost, zise Dallas, simțind cum i se strânge stomacul. Nu avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pata era prea mică pentru a o lua în serios. De fapt ar fi putut fi o pată pe lentile. ― Nu pricep. ― Este posibil că în timpul fazei de creștere a creaturii, un câmp natural să fi fost generat pentru a intercepta radiațiile sondelor. Contrar formei originale ― prin aceasta înțeleg vietatea "palmată" ― al cărei interior abia am putut să-l vedem cu aceste instrumente. Se cunosc deja unele animale care produc un asemenea câmp. Aceasta presupune niște condiții biologice pe care nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
înlocuirea unui ofițer științific cu altul, și e în stare să infiltreze în secret un robot la bord? Oricare i-ar fi fost intențiile? Lambert nu întârzie cu răspunsul. ― Compania. ― Exact! zise Ripley zâmbind ironic. Mahării de la Companie or fi interceptat transmisia epavei. Întâmplarea a făcut ca Nostromo să fie prima navă a Companiei care trecea prin acest cuadrant spațial. L-au plasat pe Ash în rândul nostru pentru a supraveghea derularea operațiunilor și pentru a se asigura că urmărăm exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
eliberă pe Jones din cușcă. Acesta, cu o fantastică ușurință, comună tuturor pisicilor, uitase tot. Ea apăsă pe clapa magnetofonului și începu să dicteze: ― Ar trebui să ating frontiera în aproximativ patru luni. Cu puțin noroc, rețeaua de supraveghere va intercepta SOS-ul meu și se va organiza salvarea. Am o declarație importantă de făcut pentru media. Un dublu al mesajului se găsește consemnat în jurnalul de bord. Inclusiv câteva comentarii de interes vital pentru autorități, privitoare la practicile comerciale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mutat în acest bloc, privește curios spre tavanul holului. Madame Agnès, care tocmai adaugă puțină sare în cușcuș, îl vede și are impresia că românul va trece pe lângă ea fără s-o salute. Pentru a evita această situație neverosimilă, îl interceptează: — Bună dimineața, domnule Lionel. Totul e-n ordine? Lionel, fără să-i arunce o privire, își continuă drumul spre ușă. Înainte să iasă, îi spune sever: — Sunt cam multe pânze de păianjen în acest hol. Iese. Agnès scapă solnița în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu 40 de ani. I se întâmplase deja de câteva ori, i se întâmplase să-l revadă, tot mai des, în preajmă. Cum se îndreaptă ei spre moarte, cum mă îndrept, împreună cu ei, spre moarte, asta-i premisa. Cum ne interceptează concetățenii, cum ne prezentăm în clipa supremei îmbrățișări. Într-o dimineață însorită, când nu mai speri nimic și redescoperi, brusc, natura, inepuizabila ei indiferență. Într-o dimineață însorită, într-o primăvară strălucitoare, când uităm o clipă mutrele păzitorilor și murdăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și acțiune? Veți purta, fiecare, altă amprentă a înfrângerii, gândise, probabil, mortul... îi auzea vocea din nou. Înfrângerea, adică inevitabilul, destinul, pe care tot încercase să-l înduplece, să-l cumpere, să-l amâne. Dar Dida Voinov nu-și mai intercepta gândurile. O statuie carbonizată, cuvintele muriseră. Un mic grup de personaje, o mică istorie fierbând în cazanele mult încinse ale Istoriei, în ciorba măcelului planetar? Tacâm pentru liceanul Anatol Dominic Vancea Voinov, timidul captiv al hazardului. Fluiera, nepăsător, deasupra ghidonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bombănelile, peria și pieptănul și pensonul de bărbierit și clinchetul lamei căzând pe oglindă. Ceea ce nu însemna că nu era și consoarta alături sau fusese sau avea să fie. Doamna își comunica existența în mod cu totul neconvențional. Dominic o intercepta în fâșâitul lung al perdelelor, în bâzâitul unei muște trezite, în fiorul brizei bruște, toate păreau demascări flagrante ale respirației ei estompate, disipată prin toate colțurile, din care parvenea, ciclic, câte un stimul, un subterfugiu-avertisment, ca o grea clipire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]