1,213 matches
-
să faci dreptate celor drepți" Proque metu populum sine vi pudor ipse regebat, Nullus erat iustis reddere iura labor 451. Prin urmare, poetul ar vrea și pentru epoca lui aceeași libertate și în sfera morală: o libertate născută dintr-o interioritate profundă care nu are deloc nevoie de frâne exterioare, cum ar fi legile. Conceptul lui Ovidiu este cât se poate de clar în elegia Amores, III, IV: "Crudule amant, impunând un paznic tinerei fete, tu faci un lucru zadarnic: femeia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
exclusivă. Citatul invadează spațiul intim al personajului, copleșindu-l, tinzând să acopere tot spațiul memoriei. Emergența fragmentelor livrești pune stăpânire pe orizontul amintirii, epurându-l pe reziduuri subiective. [...] Paradoxul relației personajelor lovinesciene cu citatul stă în implicarea deopotrivă a unei interiorități și a unei realități exterioare. Personajele nu pot să își mențină o viață sufletească proprie decât oferindu-și memoria textelor împrumutate" (p. 69). 147 Mite Kremnitz, "Amintiri fugare despre Eminescu", în volumul Mite, Bălăuca, ediție critică, prefață, note, variante, glosar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de sentimentalism, așa cum se consideră adesea. El este la fel de departe de excesul sentimentului ca și de excesul rațiunii în care a căzut raționalismul dogmatic (iluminismul, n.m.)". Romanticii sunt atrași de "complexitatea sinelui" și se distanțează de frivolitatea sentimentalistă apelând la "interioritatea omului ca un întreg univers în care se află forțe tainice care trebuie puse în lumină" (Râmbu: 2001, 40). Și, de ce nu, orientate înspre "construirea socialismului". La fel ca în cazul marxismului sau al leninismului, romantismul acordă o pondere determinantă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
simplă ecranizare a nuvelei, ci a folosit sugestiile ei principale, pe care, preluîndu-le, le-a amplificat, îngăduindu-și să adauge personaje, situații, relații și stări care îmbogățesc filmul și dau o mai largă deschidere atît asupra epocii, cît și asupra interiorității personajelor și a destinelor lor. Cineastul a lărgit unghiul din care privește lumea satului de la sfîrșitul veacului trecut, deși este evident că nu a avut nici o clipă intenția de a rămîne la ideea creării unui tablou al acestei lumi. [...] adăugînd
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
premiu "Leul din Arezzo", premiul "Giole" și o serie de alte distincții oferite de municipalitatea provinciei toscane. (Florica Ichim) Spectacolul Teatrului Giulești cu Năpasta (The Curse) de Caragiale se apropie de filmele lui Bergman și Buñuel prin tensiune dramatică, prin interioritate și forță expresivă... De-a dreptul extraordinari acești artiști din România. (Der Bund Berna) O piesă puternică despre păcat și ispășire... Acțiunea este aproape arhetipală. Întâmplarea tragică se desfășoară... aproape atemporal... În regia lui Alexa Visarion trebuie văzuți Dorina Lazăr
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la exigențele unei lumi guvernate de ortodoxia "înaltă", sub imperiul pattern-ului biblic. Ca proiecție în fantastic, compensatorie față de imaginarul regalității misogine (sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume feminină, a interiorității sensibile, eliberate de obsesivele coduri ale eroicului. În parte, așa se și întâmplă. Însă, fiind ei înșiși autori/traducători și lectori, cărturarii au sfârșit prin a controla și aici iubirea cu măsura canonului. De aceea, cine dorește acest lucru, poate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nefirescul. În traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii unui context mortificant, își pierd treptat prospețimea și conturul interiorității. O dezlegare ar fi: evadarea. Numai să nu se producă prea tîrziu, cînd anormalitatea își va fi desăvîrșit lucrarea destructivă. Celula de bază, așa-zicînd, a teatrului lui Constantin Popa este apartamentul. Apartamentul de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a emite sunete, din moment ce cântecul este înălțat spre Dumnezeu, iar Dumnezeu poate „să asculte inimile și să intre în tăcerea sufletului nostru”; valoarea muzicii nu este afectată chiar dacă „nu cunoaștem semnificația cuvintelor”, deoarece sunetul este sfințit de intenția spiritului. Motivul interiorității cântecului sacru este reluat de alți părinți ai bisericii. Sf. Ieronim (347-420 d.Cr.), în comentariul său asupra Epistolei Sf. Paul către efeseni, afirmă că „noi ar trebui să-i mulțumim Domnului cântând melodii mai degrabă cu inima decât cu vocea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a-liturgice, fie datorită dimensiunii lor, fie datorită motivului ce a stat la baza inspirației, acesta tinzând, de obicei, spre grandios, celebrativ, eroic sau angoasă. Textul sacru, deseori, constituie exterioritatea prin care compozitorul, sub forma materialului sonor, își exprimă propria interioritate și subiectivitate. Compozițiile romantice sunt monumente poetice-literare-muzicale fascinante, dar nu se pretează la momentele rituale ale unei adevărate celebrări liturgice. Acest lucru nu a însemnat că epoca romantică a rămas străină de căutarea unui ideal și a unei reforme a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele avantaje spirituale sînt de judecat în raport cu acest spectacol, voi face mereu, de-a lungul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
periferia, prin limitările lui și cunoaște lucrurile pornind de la suprafața lor. Efortul spiritual vizează resorbirea veșmîntului de piele în veșmîntul de lumină, tinde să reconstituie omul ca interior anglobant, axat pe verticala lui infinită. Ca exemple de ființe în care interioritatea învăluie exteriorul, el menționează îngerii, acoperiți de aripi, de esența lor antigravitațională, și sfinții, care sînt învăluiți de nimburi, radiație a condiției lor lăuntrice, impregnată de lumina increată. începînd de la Origen, o parte a autorilor patristici vorbesc despre deosebirea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
La Tradizione dell'Enkrateia, pp. 433 484 (în special pp. 473-474). Pentru Cusanus, omul își realizează subiectivitatea completă dacă se dezvoltă ca un șir de stări spirituale tinzînd spre Homo Maximus, spre Limita infinită care îl atrage din străfundul propriei interiorități. în secolul trecut, proiectul de societate al lui Platon a fost dur atacat de pe poziția liberalismului, a societății deschise, a demnității și libertății individului modern. Republica lui părea modelul neliniștitor, capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în orizontul obiectivării. în acesta, cetatea lui este într-adevăr de evitat și de combătut. Dar situația se schimbă dacă luăm modelul în sensul în care ni-l propune autorul lui, și anume ca referindu-se în primul rînd la interioritatea umană completă, căreia cetatea îi este doar expresie, simbol, obiectivare în aceeași măsură în care tot expresie și obiectivare îi este individul. Căci, potrivit logicii lui Platon, individul și cetatea sînt expresii, în registre diferite, ale sufletului, și amîndouă trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe cît de fragil și rămînea gata de drum, cu pîrghiile necontenit în inele (Ieșirea, 25, 15). în centrul creștinismului stau niște materii care se preschimbă și se înghit : substanța lor vizibilă e suport pentru întrepătrunderea suflului divin și a interiorității umane. în India vedică, altarul sacrificial apare și mai liber față de geografie decît cortul ebraic : ridicat pentru fiecare act ritual, el recompune simbolic cosmosul, pe care îl umple de energie superioară, după care aria ce l-a adăpostit e declarată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe întregul spațiu exterior disponibil ; expansiunea ei nu e reglată decît de obstacole
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un anume sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în reflecția moral-filosofică, M. este un bun difuzor, un excelent tălmaci, raportor, comentator, raisonneur și rezonator. Un reporter nu numai al peisajului fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase etc. Contribuția lui ca publicist, prin volumele de convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge acest tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de atmosferă, descriptiv-intimiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault numea pozitivități. Conceptul de "pozitivitate" comportă accepțiuni diferite în terminologia foucauldiană. În Arheologia cunoașterii (1969), pozitivitatea înseamnă: 1) descrierea enunțurilor "nu prin referire la interioritatea unei intenții, a unei gândiri sau a unui subiect, ci conform dispersiei unei exteriorități"149; 2) descrierea enunțurilor printr-un "cumul de performanțe verbale"150; 3) "o condiție de realitate pentru enunțuri"151. În Ordinea discursului (1971), pozitivitate reprezintă un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi înțeleasă decât din perspectiva ontologiei operei de artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă omul știe să o descopere. În al treilea text, primul dat important constă în separarea problemei interiorității subiectului (nr.14) de cea a conștiinței morale (nr.16) pentru a sublinia conștiința în aspectul său moral față de ceea ce indică o conștiință psihologică sau de un alt tip. Titlul paragrafului 16 devine „Demnitatea conștiinței morale”. În această redactare se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]