2,321 matches
-
dominante vor deveni trebuințele de securitate. Procesul (pe care îl redăm grafic în figura 15.3, apud Hersey Blanchard, Johnson, 2001, pp. 37-39) se derulează în același fel și cu celelalte trebuințe. SHAPE \* MERGEFORMAT Succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare. Este suficient ca o trebuință să nu motiveze în întregime organismul pentru a face loc de manifestare și alteia. De exemplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sens este ilustrat de acele dereglări psihocomportamentale mai grave precum cele nevrotice. În continuare vom schița un posibil câmp de investigare al patologiei organizaționale. 1.2. Un posibil câmp de cercetare al patologiei/psihopatologiei organizaționale Organizația și mai ales munca, interpretată atât din perspectiva condițiilor, cât și a organizării ei reale, este patogenă în măsura în care # reduce gradul de toleranță individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim de la această afirmație putem creiona relativ ușor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort extrinsec (necesitat de anumite categorii ale muncii, cum ar fi presiunea timpului, condițiile fizice, responsabilitățile etc.) și efort intrinsec (ce reprezintă un fel de autoangajare a individului interpretată ca un tipar personal rezultat din combinarea cerințelor muncii cu recompensele obținute). Pornind de la acest ultim tip de efort, autorul introduce conceptul de supraîncărcare (nevoia de aprobare, competiție și ostilitate latente; nerăbdare și iritabilitate disproporționate; neputința de a se retrage
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelului la care se instalează (individual, psihosocial sau psihoorganizațional); aceasta pentru simplul fapt că gestionarea efectelor apărute la nivel individual se află mai puțin sub controlul organizației și, oricum, este, mult mai greu de realizat; efectele stresului organizațional nu trebuie interpretate în sine, ci și prin prisma posibilității sau capacității lor de a genera în lanț alte efecte colaterale cu urmări mult mai grave decât efectul inițial (responsabilitatea resimțită față de muncă îi poate stresa pe unii oameni; unele sunt însă efectele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoreticieni, americanii „albi” opun rezistență În fața ideii de egalitate Între rase, precum și În fața practicilor sociale care ilustrează ideea normativă de tratament egal În special În numele valorilor și normelor individualiste. Desigur, acest conglomerat de prejudecăți rasiste și de valori individualiste trebuie interpretat și evaluat: acestea din urmă funcționează oare doar ca mod de legitimare, ca dispozitiv prin care rasismul clasic devine cultural acceptabil sau, mai profund, ca „o componentă În adevăratul sensal cuvântului a noilor forme de rasism” (Sniderman și Carmines, 1997
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismului instituțional”, mai precis: albii ă sau „societatea albă” În general ă sunt considerați, În Statele Unite, responsabili pentru situația negrilor (Mayer, 1996, p. 427). În același mod, „Franța rasistă” este stigmatizată pentru că ar produce, prin Însăși funcționarea sa socială (adesea interpretată ca rezultat al unei istorii specifice), un rasism anti-imigranți și o discriminare În funcție de originea sau de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca „personaje pozitive”, produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1975, p. 60) ni se pare potrivit: „La acest lucru trebuie să răspundem precum Sartre În legătură cu literatura: lumea se poate lipsi, evident, de evrei și de cultura lor. Dar și mai bine se poate lipsi de om”. Acest răspuns trebuie interpretat În lumina distincției făcute de autor Între apartenența la specia umană și apartenența la genul uman: „Relația cu genul uman nu rezultă din faptul că omul aparține speciei umane, ci din integrarea sa Într-o colectivitate elementară” (ibidem, p. 21
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a proteja ființele umane de rănile ce-și au originea În relația cu sine” (Honneth, 1996, p. 1276). Refuzarea recunoașterii Îi poate produce așadar o rană morală individului, iar unei entități colective, o negare de drept. Din această perspectivă trebuie interpretată lupta mișcărilor feministe și a minorităților etnice sau sexuale. Este important totuși să subliniem, Împreună cu Taylor, cele două sensuri pe care le ia această luptă. Într-o primă etapă, demnitatea este consubstanțială statutului nostru de cetățean: ea are o Încărcătură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că aceștia ne oferă semnificații personale profunde, amintiri și interpretări proprii, face, de asemenea, ca relatarea unei povestiri a vieții să fie o artă. Deoarece interviul de tip povestirea vieții este în primul rând un demers artistic, el ar trebui interpretat ca atare. Are propriile standarde de fidelitate și validitate, diferite de cele ale metodelor de cercetare cantitative, așa cu se arată în capitolul 4. Cercetarea calitativă (incluzând și interviurile de tip povestirea vieții) poate fi verificată după propriile criterii dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și a teme care conectează părțile și întregul. Astfel, rolul cercetătorului în considerarea unei perspective teoretice aplicată poveștii vieții ar consta în analizarea alternativă a părților și a întregului pentru a descoperi semnificația generală. Cele mai multe experiențe individuale sunt înțelese și interpretate pe măsură ce naratorul povestește în contextul a ceea ce se știe deja despre sine. Astfel, părțile povestirii sunt spuse, de regulă, într-o manieră ce le contopește cu întregul care le preexistă (Polkinghorne, 1995). Când aceste standarde sunt respectate, există numeroase abordări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cunoașterea despre lume. Prin urmare, dacă într-adevăr faptele de limbă sînt supuse unei condiții de adevăr, așa cum stabilește logica, aceste condiții nu constau numai din raportul logic dintre ele, fiind necesară evaluarea situațiilor concrete în care sînt actualizate sau interpretate. Pragmatica are ca obiect folosirea codului lingvistic, iar nu codul ca atare, componența și structura lui, și, de aceea, are sarcina de a descrie, pe baza unor principii non-lingvistice, care este procesul prin care se poate ajunge la sensul comunicat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul locutorului, ea este un proces de interpretare a lor, însă ambele situații se raportează la formule logice și cognitive comune, deoarece există presupoziția ca sensul construit să coincidă cu cel interpretat, deși aceasta nu se întîmplă întotdeauna. Analiza este o activitate care se răsfrînge asupra unei realități existente și, în acest caz, analiza discursului nu privește decît într-o mică măsură inferențele locutorului, fiind în mod obișnuit o activitate interpretativă, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
momentul apariției sale, o asociere surprinzătoare, capabilă de o mare forță expresivă, însă, prin uz repetat, ea se poate toci, devenind un loc comun, o metaforă "înghețată". V. figură, trop. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2004; CRUSE 2006. RN METALIMBAJ. Interpretată riguros, structura termenului metalimbaj ar indica un limbaj de specialitate cu care se discută despre un alt limbaj (despre un limbaj-obiect); în realitate însă, obiectul discuției nu este un alt limbaj de specialitate, ci limba naturală în general sau anumite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ea raportabilă la cea generică, căci, fără existența ei, nu are condiții de a fi "specifică" (particulară sau singulară). Referentul la care trimite semnul lingvistic prin referință face parte din realitatea extralingvistică în maniera în care este ea compartimentată (și interpretată) de vorbitorii limbii. Din acest motiv, referința este marcată de mediul cultural în care funcționează semnul, deoarece instituirea lui ca semn ține de latura cognitivă a culturii, și se realizează discursul, care constituie mijlocul de comunicare cu ajutorul semnului. Semnul lingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau axiologică. O astfel de periodizare întâlnim la Fericitul Augustin, Bossuet, Vico sau în mitologia greacă. Paul Tillich atribuie o finalitate proprie fiecărei etape, ca treaptă necesară în atingerea scopului ultim: "Orice perioadă are un telos interior și aceasta trebuie interpretată istoric în lumina acestui telos"99. Istoria poporului lui Israel, de acum 4000 de ani și până astăzi, mărturisește despre prezența lui Dumnezeu în istorie. Ne-am putea întreba care este sensul soluției finale, al Holocaustului, acest exil neobabilonian fără
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
similară omului obișnuit, am putea spune modern, în timp ce tăcerea lui Avraam vine dintr-o credință mai puternică ca firea. Și împlinirea promisiunii, odată cu nașterea lui Isaac, nu face decât să întărească această credință. Din această perspectivă, a făgăduinței onorate, trebuie interpretată încercarea la care Avraam este supus mai târziu pe muntele Moria. Credința fără fapte este "vorbă goală", de aceea ea trebuie dovedită. Testul la care este supusă credința lui Avraam frizează absurdul. De ce Dumnezeu vrea să ia înapoi copilul dăruit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lege și "maturitatea" în libertate este mai degrabă o metaforă juridică decât una evolutiv-biologică. Legea nu este decât o pregătire esențialmente negativă, doar un act de grație putând să-i transforme pe "sclavi" în "moștenitori"44. În acest sens trebuie interpretată faimoasa distincție făcută de Sf. Pavel între perioadele "de dinaintea legii", "de sub lege" și "de sub grație", distincție de origine apocaliptică. După von Balthasar, teza principală a teologiei istoriei a Sfântului Pavel este că "împlinirea legământului lui Dumnezeu cu Israel în Hristos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ascunde alta, și mai necunoscută. Este cert însă că substratul toxinic pe care se dezvoltă întotdeauna tuberculoza bacilară Koch constituie o realitate clinică bine diferențiată și cu caractere specifice proprii, care preexistă întotdeauna tuberculozei clasice. În acest sens, trebuie deci interpretată afirmația oarecum paradoxală a lui Vannier că „toxina tuberculinică precede întotdeauna microbul”. Această stare de impregnare specifică a organismului a fost denumită diateza tuberculoasă sau tuberculinism, nu pentru că i-am cunoaște natura intimă, ci pur și simplu, după una dintre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
evidente, a reprezentat un mare progres în procesul de modernizare a țării. Aceste efecte pozitive includ industrializarea rapidă a economiei, care era esențialmente agrară, eradicarea structurilor sociale feudale și construirea primului stat național modern. Toate aceste transformări ar fi astăzi interpretate ca tot atâtea elemente de modernizare, prin urmare, de occidentalizare a Poloniei. Ele ar fi percepute de asemenea ca un fel de justificare morală pentru a explica implicarea numeroșilor politicieni actuali de stânga în structurile partidului comunist. Din punctul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de sonete, două poeme narative și un număr de poezii. Tragediile Hamlet, Regele Lear, Othello și Macbeth sunt capodopere ale literaturii universale. Nu există o paternitate castă a tuturor scrierilor lui, multe din ele fiind atribuite altora. Este cel mai interpretat dramaturg din lume. Moare tânăr, în plină glorie, la 52 de ani. Shakespeare și-a scris majoritatea pieselor între anii 1589 și 1613, timp de 24 de ani. Respectat și apreciat încă din timpul vieții, este mitizat ca un geniu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
însă numărul 24, pe care îl consideră un parametru diferit: Pronume Nume proprii Substantive comune personale de pers. 1 personale de pers. 2 demonstrative și personale de pers. 3 uman animat inanimat Ierarhia nominală Dixon (1994: 85) Această ierarhie trebuie interpretată astfel: ● de la dreapta la stânga, posibilitatea nominalului de a apărea în poziția A, mai degrabă decât în poziția O, crește; ● dacă pronumele și numele au sisteme cazuale diferite, atunci sistemul pronominal va fi acuzativ, iar cel nominal, ergativ, și niciodată invers
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de reflexivizare R (nu RI). Un verb intranzitiv ca sink 'scufunda' este derivat din corespondentul său tranzitiv prin reflexivizare, existând posibilitatea alegerii între: (a) RI − inacuzativul sink 'scufunda'; (b) R − argumentul verbului sink 'scufunda' trebuie externalizat prin deplasarea NP (deplasare interpretată diferit în cazul pasivului și al inacuzativului). În cazul verbelor inacuzative care nu au corespondent tranzitiv, Chierchia argumentează pentru respingerea ideii că acestea sunt marcate lexical ca fiind lipsite de argument extern (tipul <e, p> este potrivit numai verbe ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că essere este un verb inacuzativ, iar avere este un predicat tranzitiv. 2. VERBUL A FI În această secțiune voi încerca să demonstrez că verbul a fi poate primi o interpretare unificatoare − de verb inacuzativ − atât în cazul predicației locative (interpretată tradițional ca predicat verbal: Ion este la munte), cât și în cazul predicației existențiale (interpretată tradițional ca predicat nominal: Ion este înalt). Ideea de a unifica interpretarea nu e nouă în lingvistica românească. Două puncte de vedere diferite, dar convergente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
FI În această secțiune voi încerca să demonstrez că verbul a fi poate primi o interpretare unificatoare − de verb inacuzativ − atât în cazul predicației locative (interpretată tradițional ca predicat verbal: Ion este la munte), cât și în cazul predicației existențiale (interpretată tradițional ca predicat nominal: Ion este înalt). Ideea de a unifica interpretarea nu e nouă în lingvistica românească. Două puncte de vedere diferite, dar convergente într-o anumită măsură, sunt exprimate de Neamțu (1986), care pledează pentru interpretarea ca predicat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]