3,529 matches
-
teorie literară”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dialog” (Montpellier) ș.a. Universitar prin formație și profesie, S. este specialistă în literatura română veche, pe care o cercetează cu acribie științifică și subtilitate interpretativă. Perspectiva sa critică asimilează idei noi din teoria literaturii, aplicate eficient textelor românești. Rezultă un discurs critic modern fără ostentație, ce slujește perfect opera analizată. Cantemir în Cartea ieroglifelor strânge într-o interpretare de mare coerență argumente de ordin estetic
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
una din principalele teme ale literaturii Sudului. Ampla analiză, întreprinsă descriptiv, dar nuanțat, este completată cu câteva profiluri de scriitori - Ellen Glasgow, Thomas Wolfe, William Styron, Mary Flannery O’Connor, Tennessee Williams și William Faulkner -, configurate monografic, cu aplicată metodă interpretativă a principalelor opere ale acestora. Și în alte eseuri și articole S. abordează teme din literatura engleză și americană, făcând adesea demersuri comparatiste pertinente. Ca traducător, optează pentru valorile consacrate ale literaturii engleze și americane, pe care le transpune în
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
discursului critic cultivat de Ș. își dau măsura în Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga. Debutând cu aserțiunea că, indiferent de natura limbajelor, poetic sau conceptual, opera cercetată exprimă o gândire care „e în esență viziune”, demersul interpretativ își propune să lumineze substratul comun poeziei, dramaturgiei și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în vedere invariantele acesteia (parcurgând doar volumele editate înainte de 1944), examinează minuțios piesele de teatru Zamolxe și Meșterul Manole, analizează deosebit de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
un polemism pătimaș, dizolvat adesea în complicate maliții, camuflat alteori în «pure» dezbateri de principii”. „Spirit combativ și totuși de un polemism introvertit”, criticul ar fi „interesat mai mult de a pune probleme generale sau de a face strânse analize interpretative decât de a examina rapid și concentrat în vederea stabilirii diagnosticului”. Calitatea de dialectician a lui S. își asociază de regulă o retorică flegmatică, el disimulându-și personalitatea în tranșeele acestui dispozitiv din care sunt recrutate deopotrivă incisivitatea și deferența tonului
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
seria Jurnal de lectură (I-III, 1978-1988) conține unul din textele cele mai bune ale criticului, o interpretare la romanul Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. În contextul în care mitocritica devenise o modă și un furnizor convenabil de scheme interpretative, S. polemizează cu clișeul (databil încă de la G. Călinescu) care vedea în roman o „intrigă mitologică”. Deconstruirea clișeului se face tacticos și exemplar, iar concluziile sunt spectaculoase. Acestea din urmă pot fi extrapolate la alte scrieri sadoveniene, precum Baltagul; este
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
evoluțiile teoretice ale criticii și cartea Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei (1978) va fi structurată pe coordonate noi. Motoul eseului, o propoziție a lui Jean-Paul Sartre („La lecture est un rêve libre”), avertizează că nici o constrângere nu poate împiedica zborul imaginației interpretative. Criticul nu mai analizează, cronologic, romanele sau nuvelele lui Rebreanu, ca într-o monografie canonică, ci se axează pe idei sau pe tipuri de personaje. Eseul se deschide cu capitolul Omul revoltat, vizând atât personajul Petre Petre, cât și masa
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
afirmă opțiunea pentru un act critic cu orientare sociologică explicită, care să aibă în vedere literatura ca modalitate de încorporare a faptului real și să interpreteze opera ca retrăire a experienței umane în lumea socială. Respingând în egală măsură excesele interpretative ale sociologismului vulgar - spre care riscă să alunece chiar personalități marcante ale domeniului, cum ar fi Lucien Goldmann sau Robert Escarpit -, precum și pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
Petru Dumitriu, Un început, 1/1957). Inițial S.20 este un receptacol de traduceri ce își propune „înlăturarea lacunelor informative” ale cititorului român, cauzate de vicisitudinile din vremea războiului și din anii următori, apoi treptat accentul se deplasează asupra judecății interpretative, formative, de la „opere și autori readuși pe rând în atenția publicului nostru” înspre „direcții, curente, interferențe, surprinse în sinteze critice” (Gânduri din mers, 1-3/1981). Obiectivele revistei sunt enunțate într-un număr jubiliar (Dan Hăulică, Secolul 20 la numărul 100
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
elemente, cu precădere prin cântare vocală și acompaniament ritmic. Conținuturile învățării propuse de actualul curriculum pentru clasa a III-a, care includ ca și conținuturi pentru curriculum extins sunetele muzicale La, Sol, Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Practica școlii impune astăzi anumite procedee logice de analiză, construcție și reconstrucție a actului didactic, pe fondul unei strategii prioritar formative, interpretative de colaborare și de creativitate, care în prezent nu poate fi concepută fără utilizarea TIC atît pentru a eficientiza actul managerial în întregime cît și pentru a oferi un nivel calitativ înalt procesului educațional. Ce impact are utilizarea mijloacelor educaționale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
poate contura deschiderea spre înțelegerea rolului și efectelor TIC în acest demers: profesorul: un continuum de la transmitere la facilitare. Practica școlii impune astăzi anumite procedee logice de analiză, construcție și reconstrucție a actului managerial, pe fondul unei strategii prioritar formative, interpretative de colaborare și de creativitate, care în prezent nu poate fi concepută fără utilizarea TIC atît pentru a eficientiza actul managerial în întregime cît și pentru a oferi un nivel calitativ înalt procesului educațional. La o extremă se află educatorii
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
a eternității la Cezar Baltag, Continuitatea ființei la Aurel Rău - vor fi continuate de lucrarea Marin Sorescu și deconstructivismul (1995) și de amplele eseuri din volumul Scriitori români în paradigme universale (1998), în care sunt discutate, cu o distinctă percepție interpretativă modernă, fenomene de cultură veche românească, îndeosebi scrierile cronicarului Miron Costin și ale lui Dimitrie Cantemir, autoarea abordând și alte teme, precum Mihai Eminescu și epoca postkantiană, Fenomenul Blaga și fenomenologia secolului XX. După A Discourse Analyst’s Charles Dickens
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
plachetelor ulterioare - Un domeniu al meu, Astrele negre (1983), Sintagmele nopții (1987), Ce mai e nou cu Apocalipsa (1997) - nu diminuează valoarea operei, în majoritatea situațiilor discursul având resurse de a fi aparent același, dar în realitate diferit ca modalitate interpretativă. O variabilă semnificativă o reprezintă miza fiecărui volum, marcând nuanțele semantice ale constructului de ansamblu: în Patinoar este exploatată latura autobiografică, în Un domeniu al meu e privilegiat aspectul filosofic, Astrele negre inserează dimensiunea religioasă, Ce mai e nou cu
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
operei V. luminează aspecte îndeobște ignorate, selecționând „nucleele constitutive”: „realismul vizionar”, „grotescul tragic” - tratat în secțiunea cea mai reușită a studiului, unde proza de război este anexată literaturii de tip expresionist - și realismul rural. În altă monografie, Vladimir Streinu, demersul interpretativ vizează tot exhaustivitatea. V. e atent la prezentarea aspectelor activității criticului (comentator de poezie, proză, critică, polemist, istoric literar etc.), oferă un minuțios inventar descriptiv al aproape tuturor articolelor și volumelor. Comentariul devine pe alocuri redundant, ca în paginile despre
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
decantarea orientărilor estetice și în statornicirea valorilor într-o ierarhie. Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum al Istoriei..., amplificat printr-o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), și ea dezvoltată din
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Z. din monografia pe care i-o consacră lui Stendhal stau opera și jurnalul scriitorului, susținute de o consistentă bibliografie, incluzând și referințe despre istorie, sisteme sociale și mentalități, sociologie. Incursiunea în biografia și scrisul lui Stendhal urmează un traseu interpretativ modern, cu numeroase descinderi în tehnici noi de analiză, precum structuralismul, în discuție intrând și alte modalități critice, de la istorism și biografism la semiotică, sociologie literară, retorică sau poetică. Z. scrie concentrat, capitolele fiind structurate în unități de mici dimensiuni
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
influențe, semnificații etc. -, spre a le revela permanențele estetice și umane. Efortul de a ordona și sintetiza un material uriaș într-o imagine de ansamblu care să sugereze dinamica manifestărilor scenice din toate timpurile, și nu în ultimul rând achizițiile interpretative și documentare conferă Istoriei universale a teatrului meritele unei lucrări de referință nu numai în perimetrul național. Continuat de Teatrul european în secolul Luminilor (1981), Teatrul romantic european (1984) și de alte cercetări realizate după aceleași principii, tratatul reprezintă și
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
de raționalitate. Psihologia susține că argumentarea este analizată din punct de vedere al subiectivității individuale. Din această perspectivă argumentarea devine un fenomen social prin care un individ influențează pe altul, iar această influență se răsfrânge și asupra celorlalți. În contexte interpretative se pune mereu problema raportului dintre argumentare și libertate. A argumenta, ca fapt social, presupune o organizare democratică a grupului care să asigure libertatea de gândire a individului. Intervenția argumentativă se poate resimți adesea ca o presiune asupra individului, deci
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
1. Stima de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
o carență vizibilă a primelor romane este că informația faptică se vede dublată de un comentariu tautologic, care supralicitează semnificațiile textului. Defectul se estompează însă în ultimele narațiuni, astfel încât „vedeniile” se desfășoară acum în stare genuină, epurate de balastul lor interpretativ. Liviu Ioan Stoiciu este un poet original, unul din cei mai înzestrați ai generației sale. El trebuie citit fără prejudecățile puriste de care continuă să fie grevată receptarea poeziei tinere într-o anumită critică. A venit timpul ca «prozaismele» sale
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Press, University Park. Dobrincu, Dorin; Constantin Iordachi, 2005, Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Editura Polirom, Iași. Evans-Pritchard, Edward Evan, 1940, The Nuer, Oxford University Press, Oxford. Geertz, Clifford, 1982, Local Knowledge: Further Essays in Interpretative Anthropology, Basic Books, New York. Hoben, Allan, 1982, „Anthropologists and development”, Annual Review of Anthropology, 11, pp. 349-375. Humphrey, Caroline, 1998, Marx Went away, but Karl Stayed behind, University of Michigan Press, Ann Arbor. Kottak, Conrad, 1990, „Culture and «Economic Development
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau al masculinității. 4) Tipul masochist - repetarea istoriei suferinței; - tendință la sacrificiu de sine; - sentimentul că nu este apreciat. - boala este percepută ca o pedeapsă; - sentimentul că suferința nu le este cunoscută. 5) Tipul paranoid - temător, suspicios; - tendință la imaginație interpretativă; - iritabili, cverulenți; - sentimentul că sunt persecutați. - boala este percepută ca un „asalt din afară”. - suspiciune și teamă legată de tratamentele aplicate; - impresia că „ceva i s-a făcut din afară” 6) Tipul schizoid - distant, nesociabil, detașat de evenimentele vieții; - relații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezenta sub următoarele variante clinice: nevroze anxioase și anxietăți constituționale având la bază tipul de „constituție emotivă” (E. Dupré) sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate, obsesii, fobii, paranoia interpretativă sau halucinatorie, unele forme de schizofrenie. c) Angoasa, din cursul unor afecțiuni organice, somatice, cum ar fi angina pectorală, astmul bronșic, septicemiile, difteria, scarlatina, hipertiroidia și hipoglicemia. Sindromul catatonic Sindromul catatonic este un sindrom psihic și psihomotor interesând în principal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]