1,472 matches
-
ce definesc managerii și liderii, identifică un set de criterii prin care pot fi caracterizați cei doi conducători. Astfel, în timp ce managerii manifestă atitudini impersonale, pasive, recurg la compromisuri valorice, se implică din punct de vedere emoțional foarte puțin în relațiile interumane, au tendința de a menține lucrurile într-o ordine cunoscută, fiind mai conservatori, liderii sunt activi, manifestă atitudini personale, stimulează munca, sunt empatici, acordând importanță evenimentelor, sunt orientați spre schimbare. Opiniile sale vor fi ulterior nuanțate de Watson (1983) care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultural, a atitudinilor interculturale, de acceptare și promovare a alterității, a conceptului de "cetățenie", a transferurilor culturale, a învățării prin cooperare, la promovarea drepturilor fundamentale ale omului și copilului etc. Comunicarea pare a fi astăzi cuvântul de ordine în relațiile interumane, iar promovarea noilor tehnologii ale informației asigură suportul unei comunicări autentice și nu numai. Deși suficient de costisitoare, ele oferă șansa dezvoltării tuturor sectoarelor vieții economice, abolesc distanțele, comprimă spațiul și timpul, permit dialogul etc. Pentru un neinițiat în analiza
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a percepe și răspunde favorabil schimbărilor, prin adoptarea unor comportamente în concordanță cu propriul interes și cu interesul social. Premisele teoretice de la care s-a plecat în elaborarea acestor obiective sunt: * Nu orice schimbare este benefică armoniei sociale, reechilibrării relațiilor interumane și psihice individuale; * Nu orice schimbare este purtătoarea noului valoric; * Orice schimbare se produce inițial în mintea omului, în modul de gândire care exprimă trebuințele și interesele individului și ale grupului; * Orice schimbare în modul de gândire, în starea afectivă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al doilea prin persecutarea "chiaburimii" răzeșești și în final prin trecerea întregului pământ și inventar agricol în stăpânirea statului. Se înțelege că spațiul Colinelor Tutovei arie predominant răzeșească a avut cel mai mult de suferit, într-atâta încât destrămarea relațiilor interumane și atașamentul de pământul strămoșesc să se diminueze și să asistăm în ultimele decenii la depopularea satelor, în primul rând de către tineret, și la schimbarea compoziției sociale a acestora. Totodată nu putem ignora că un suflu civilizator a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Pentru Socrate, scrierea este un simulacru de discurs, scrierea este ceva ce este paralel și asemănător cu pictura, ca o cale de reprezentare secundară a fenomenelor sufletești. Socrate și-a focalizat preocupările asupra omului, asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o invitație nu la speculația sterilă, ci la aprofundarea problemelor legate de condiția umană, la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca o problemă a științelor naturii, apare o nouă viziune, aceea centrată pe studiul raporturilor dintre oameni. În consecință, sufletul a încetat a mai fi studiat ca parte a naturii, fiind de astă dată abordat din perspectiva acțiunilor și relațiilor interumane, cu toate influențele posibile pe care aceste raporturi le pot suporta. Prin urmare, învățătura sofiștilor se centrează pe profilul conduitei cetățeanului ca parte a cetății, stăpân de sclavi, membru onorabil al instituțiilor statului. Era societatea care pretindea membrilor ei unele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gestiona procese cu specializare strictă, aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificație majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc. Modelul practic al competenței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
gestiona procese cu specializare strictă, aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificație majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc. Modelul practic al competenței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
T. Hall va depăși concepția semiotică acordând o importanță fundamentală contextului în analiza comunicării. Fără context ca referință, susține el, codul este insuficient și nu permite înțelegerea mesajului. Punerea în context este o modalitate de a face față complexității tranzacțiilor interumane. A analiza un context înseamnă a lua în considerare următoarele: subiectul comunicării, situația, statutul, experiențele anterioare, a vedea ceea ce este important pentru interlocutor și ceea ce nu este semnificativ. Modelul lui R. Jakobson propune una din primele scheme ale comunicării, în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
comunicarea, realizându-se nu doar prin mijloace verbale, ci și nonverbale, are o sferă mai largă decât limbajul, care este o comunicare verbală, realizată prin mijloace lingvistice. Desfășurându-se, într-un fel sau altul, și atunci când nu are loc comunicarea interumană, limbajul depășește limitele comunicarii propriu-zise, continuând să funcționeze și atunci când omul nu comunică cu nimeni. La rândul ei, comunicarea depășește limitele limbajului verbal, angajând o serie de comportamente specifice ale vieții psihice a omului (imitația, contaminarea, competiția etc.). 2
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru mii de oameni. Din această perspectivă delincvența juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul competențelor necesare exercitării profesiunii didactice la trei: - competența profesională presupune ca profesorul să posede o cultură de specialitate, dar și competența interumană, care să-i permită să lucreze cu clasa de elevi și să coopereze cu ceilalți profesori, capacitatea de a fi un bun manager și competența morală; - capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare: directori, inspectori. Profesorii sunt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
la mobilizarea din România, apăreau în fața comisiei militare triști, în grupuri mici, temători. Nu numai că nu cântau, dar nici măcar nu vorbeau între ei, ca nu cumva autoritățile să-i bată din cauză că erau maghiari"132. Cele scrise evidențiază asimetria relațiilor interumane în sânul diferitelor naționalități. În acești patru ani nu s-a ridicat (și nici nu se putea ridica) problema asimilării forțate a românilor transilvani sau excluderea lor din întreaga societate. În schimb, guvernarea a încercat restrângerea (la dimensiuni cât mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în politică sau renașterea filosofiei politice, cartea Făgăduința politicii (Humanitas, 2012) scrisă de Hannah Arendt, pentru care politica are ca temei acțiunea. Precizam: "Acțiunile umane sînt supuse incertitudinilor - niciodată nu sîntem siguri cînd începem să facem ceva, în păienjenișul relațiilor interumane și sociale unde și cum vom finaliza ce am inițiat. Interesul politic imediat este de a afla în natura acțiunii umane o cale, un remediu prin care traiul în comunitate să fie ferit de nesiguranța sa originară, de greșelile de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne lucrăm, cum ar spune Candid al lui Voltaire, bucata noastră de grădină, sau, dacă vreți, de cer. Concluzia finală a conferențiarului este una întru urmarea și cultivarea vocației, indiferent de numărul și dimensiunile piedicilor pe care viața și acțiunile interumane, le ridică în fața celui chemat: "Alături de pasiune și intuiție, politica înseamnă și o luptă lentă și tenace cu un material refractar. E foarte adevărat, și toate experiențele istoriei o dovedesc, că nu s-ar fi obținut posibilul dacă nu s-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
evoluției omenirii, denominarea localităților, a elementelor hidrografice a formelor de relief, a regiunilor, statelor etc, a devenit o necesitate obiectivă și tot mai stringentă, de care nu se poate lipsi viața civilizată, viață care se bazează din ce în ce mai mult pe relații interumane și materiale, precum și pe transmiterea informației. Fără o toponimie exactă și corectă nu poate funcționa niciun sistem de comunicații sau de telecomunicații, nimeni nemaiputându-se dispensa astăzi de o orientare adecvată în spațiu. Astfel, se pot distinge, în evoluția toponimiei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Astfel, școala pentru diversitate sau școala incluzivă se adresează individualităților, dar oferă în același timp soluțiile colaborării și cooperării pentru învățare, deoarece ea nu este numai un teritoriu al cunoștințelor academice, ci și unul al experiențelor practice și al relațiilor interumane. Fiecare școală care dorește să fie deschisă și flexibilă, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie să demonstreze, prin managementul pe care îl propune, următoarele: înțelegerea reală și recunoașterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a șanselor persoanelor cu cerințe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
activitățile din organizația școlară; menținerea interesului și a entuziasmului colaboratorilor din interiorul sau exteriorul școlii; informarea permanentă a comunității școlare; stimularea colaborării și stabilirea unor raporturi funcționale cu partenerii, colaboratorii și colegii; rezolvarea problemelor, inclusiv a celor din domeniul relațiilor interumane; asigurarea sprijinului și evidențierea reușitelor sau a progreselor înregistrate. b) Culegerea informațiilor urmărește determinarea situației actuale a școlii, prin valorificarea listei indicatorilor de incluziune la elaborarea strategiei și a instrumentelor de culegere a informațiilor. Este recomandată utilizarea metodelor participative de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica modernă, care preferă resurse procedurale și materiale „clasice”, - pierderea abilităților practice de explorare a realității, - afectarea relațiilor interumane, cu preponderența socializării virtuale, - riscul utilizării excesive a computerului în detrimentul unor mijloace și resurse didactice specifice (preparate microscopice proaspete și fixate, material de disecție, preparate formolizate etc) sau doar pentru a capta atenția elevilor, - diminuarea rolului profesorului în educație (de
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
trai o existență care nu este a ta, contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută pe copil să se pună în locul altuia, să se imagineze un alt eu, să realizeze perspectiva dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, [1] b) Valențele dramatizării în dinamica grupului Independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce, ceea ce duce la creșterea gradului de coeziune în colectivul clasei
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
trai o existență care nu este a ta, contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută pe copil să se pună în locul altuia, să se imagineze un alt eu, să realizeze perspectiva dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, [1] b) Valențele dramatizării în dinamica grupului Independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce, ceea ce duce la creșterea gradului de coeziune în colectivul clasei
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Iași Sensul etimologic al conceptului “comunicare” (in latină “comunicare” înseamnă “ a se asocia“), implică, în general, prezența unei relații, respectiv stabilirea unor legături între doua sau mai multe entități. În mod curent limbajul este definit ca un instrument de comunicare interumana. Vorbirea poate fi asemuită cu o “unealtă” care i-a dat omului posibilitatea să acumuleze și să stocheze cunoștințe. Obiectivul major al comunicării educaționale realizate în procesul de invățămînt este formarea și dezvoltarea capacităților generale de comunicare, de relaționare cu
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]