4,911 matches
-
34 % au o opinie bună și foarte bună, iar ceilalți preferă să se abțină". Conform acestei analize, principala cauză a nemulțumirii poate fi găsită în pericolul delincvenței (datorată prezenței imigranților, comunitari sau extracomunitari, fără discriminare), cu vârfuri de 61 % de intoleranță față de rromi, urmați de albanezi și de români (33 % sunt împotriva prezenței acestora pe teritoriul italian). " Totuși observă analiștii anchetei că doar un italian din zece cunoaște un emigrant român la locul de muncă, la școală sau universitate, și că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din 2008 și cel cu prevederi mult mai restrictive din 2009 au tras un semnal de alarmă. Membrii cei mai bine informați ai comunității românești, cu precădere activiștii din P.I.R, au observat în spiritul reglementărilor existența unei note de intoleranță față de străini, de marginalizare a celui care este diferit. Este, poate, începutul unui episod de "vânătoare de vrăjitoare". S-a observat atunci o ușoară reacție de inversare a tendinței. La Camera Deputaților (iunie 2008) cu ocazia unei conferințe bipartisan organizată
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Severus (193-211) emana un edict de interzicere a prozelitismului acestora, cerând intervenția activă a poliției împotriva fiecărei biserici locale. Informația biografului Spartianus, confirmată de Actele martirilor, ne vorbește despre niște execuții ce nu au fost cauzate numai de episoade de intoleranță populară izolată, din moment ce au avut loc pe întreaga întindere a Imperiului. Politica tolerantă a Severilor se sfârșea în 235 când Maximinus Tracul (m. 238) și-a asumat puterea imperială, inițiind o perioadă de 50 de ani de anarhie militară. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
om, asemenea lui Nero, fără nici o religie, contau prea puțin Zeus, Jupiter, Jahve, Moise și Cristos atunci când coroana sa era în siguranță și capriciile sale nu erau observate și criticate. Ferocitatea cu care i-a persecutat pe creștini, semnul unei intoleranțe și a unei răzbunări personale împotriva adversarilor care l-au iritat cu precădere, își află originile în orgoliul rănit și în reacția violentă a unui om acuzat aparent pe nedrept de un delict infam, care întoarce învinuirea împotriva presupușilor săi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie, Decius (249-251), și-a propus să restaureze vechiul spirit religios roman. În anul 250 a publicat un edict prin care poruncea reîntoarcerea la religia păgână a statului roman. Cazurile de intoleranță din perioada republicană (509-27 a.Chr.) și a Principatului (27 a.Chr.-284 p.Chr.) erau foarte rare și legate totdeauna de subiecte de altă natură. În episodul celebru al senat-consultului De Bacchanalibus (186 a.Chr.) au fost lovite mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adepților predecesorului său, dar și prin devastarea și incendierea unor biserici creștine, inițiativa sa nu a biruit. Aceste reacții violente nu au fost benefice, pentru că în timp ce-și provoca adversarii își nemulțumea și prietenii. A dat dovadă și de intoleranță, fapt care ar trebui să fie pentru totdeauna uitat, prin aceea că interzicea profesorilor de retorică și gramatică să predea în învățământ dacă erau de rit creștin. Voia să-l imite pe împăratul filozof Marcus Aurelius (161-180), de o ținută
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dobândit. La sfârșitul secolului IV, Imperiul creștin moștenea toate problemele de apărare și de supraviețuire ale imperiului păgân. Atitudinea Bisericii occidentale este prevalent antimilitaristă, cauzată de o neîncredere care cuprinsese populațiile locale, și antibarbară determinate de anumite prejudecăți păgâne și intoleranțe de natură creștină. Atitudinea Bisericii orientale a fost mult mai vivace și chiar animată de spirite patriotice, exprimate printr-o tot mai mare considerație pentru armată. În secolul V, religia creștină a fost incapabilă ori a renunțat să se califice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să domine zona de sud-est a Europei printr-un control deplin, în primul rând al bazinului dunărean (Armand Călinescu considera fluviul „un veritabil bulevard strategic între est și vest”). Constrângerea aplicată în spirit machiavelic era comportamentul Berlinului perceput uneori ca intoleranță, iar deseori echivala cu șantajul politico-diplomatic și economic fără limite asupra tuturor statelor riverane. Prin poziția și resursele sale petrolifere, România era de departe cea mai vizată. Practic, se poate aprecia că Germania ajunsese să se bucure în Europa sud-estică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și conflict. Forme frecvente de violență școlară În România: ¾ Violențe verbale Între elevi (Înjurii, jigniri) ¾ Consum de băuturi alcoolice ¾ Deteriorări ale mobilierului școlar și ale altor obiecte de inventar ¾ Violență fizică Între elevi (loviri, bătăi răniri) ¾ Refuzul Îndeplinirii sarcinilor școlare ¾ Intoleranță față de elevii devaforizați social, cei proveniți din alte minorități etnice (În special față de cei de etnie romă) sau cu handicap ¾ Jigniri, cuvinte amenințătoare la adresa profesorilor ¾ Inscripții, desene pe pereții școlii sau pe bănci ¾ Furturi Între elevi ¾ Gălăgie, indisciplină la ore
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
alegerii personale libere. Sloganurile din cadrul manifestării de la 21 decembrie 2003 o atestă: "Nici soțul, nici fratele vălul l-am ales cu toatele",,Școala îmi e calea vălul e alegerea". A le interzice acestor fete opțiunea proprie este un semn evident de intoleranță. Dealtfel, multe fete consideră că vălul este un semn de pudoare, o apărare împotriva poftelor bărbaților, în timp ce pe stradă este peste tot afișată imaginea femeii goale, iar fetele vin la școală în ținute provocatoare. 4. Trebuie să îi dăm crezare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
culturi. Virulența poate să iasă la suprafață, așa cum s-a întâmplat altădată cu luptele din școli. Anumiți observatori menționează printre emoțiile trezite de această problemă teama, de o parte și de alta. Partizanii legii se tem de agresivitatea și de intoleranța mișcării integriste. Bisericile se tem de o reapariție a războaielor religioase, de excluderea din spațiul public a tot ceea ce ține de religios. Extrema stângă se teme de interzicerea oricărei forme de militare politică în școli etc. Intrăm aici într-un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și una sexuală (pentru detalii, vezi de exemplu Arts et al. 2003). Toleranța este în general înțeleasă ca acceptare a unor comportamente sau atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano & Rother, 2006). Intoleranța față de devianți este determinată în analiza noastră pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
punct de vedere teoretic, identificările colective cu valorile enumerate mai sus se fac pe două dimensiuni: tradiționalism și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul la care se face raportarea; semnul indică faptul că nu există schimbări semnificative față de anii la care se face raportarea. (rezultatele se bazează pe analiza tip ANOVA: pentru inegalitate de gen, intoleranță, modelul de societate neegalitară, testul utilizat este Bonferroni, iar pentru toate celelalte Tamhane). Imaginea globală ce se detașează din datele prezentate aici, ne spune că în intervalul 1993-1999 asistăm la o tendință de intensificare a identificării cu valorile tradiționale (crește
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 Autoritate ( ( ( ( Religiozitate ( ( ( ( ( Inegalitate de gen ( ( ( Intoleranță Note: semnele ( sau ( reflectă o diferență pozitivă semnificativă, respectiv o diferență semnificativă negativă (p ≤ 0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul și mediul de rezidență la care se face raportarea; semnele sau au același înțeles, dar pentru p
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la 1 la 10: unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 3. INTOLERANȚA Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Nu acceptă ca vecini...dependenți de droguri 0,650 0,689 0,577 0,806 0,830 0,760 Nu acceptă ca vecini... homosexuali 0,480 0,509 0,267 0
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,267 0,693 0,713 0,516 Nu acceptă ca vecini... ALCOOLICI 0,308 0,315 0,439 0,555 0,562 0,662 Varianța explicată 48 % 50 % 43 % KMO 0,657 0,659 0,644 Corelația* cu Indicele** intoleranță 0,984 0,983 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p ≤ 0,01. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei trei itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
face și subțiri; -se pot aplica și pe preparări fără prag. Dezavantaje: -contracția acrilatului în timpul polimerizării este neuniformă, în funcție de grosimea machetei; -au un grad de porozitate; -sunt placofile, producând gingivite (se pare că gingivitele sunt date de placofilie, nu de intoleranță la acrilat); -pot irita parodonțiul marginal și mecanic: margini groase, lungi, largi, anfractuoase, nefinisate; -se dilată termic, ducând la fisurări sau descimentări; -modificări volumetrice și prin absorbția de apă (”îmbătrânire”), ducând la lărgire, desci-mentare, semnalate la început printr-un lizereu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se întoarce acasă îmbrobodit și el de Ecaterina Rusi ei...” La 1772, când cei trei mari împărați creștini se sfătuiau și puneau la cale prima mare dezmembrare a Poloniei, cel care fusese cumpărat, Voltaire, îi expedia Ecaterinei scrisori de îmbărbătare: „intoleranța poloneză este atât de odioasă încât merită să fie trasă de urechi.ʺ Și își justif ica îndemnurile: „Eu nu sunt ucigaș, dar cred că aș deveni pentru a v ă se rvi cauza.ʺ Un poet de curte, Dejarvin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lumea occidentală: respingerea multiculturalismului, exacerbarea valorilor naționale, enclavizarea și caricaturizarea politicilor liberale? Sunt semne că istoria începe să se repete așa cum a făcut-o de atâtea ori în cursul mileniilor. Dar mă cutremur uneori când mă gândesc la gradul de intoleranță la care se va ajunge în noua ordine mondială, care fiți siguri că va veni mai devreme sau mai târziu. Mă îngrozesc și la gândul că eu și urmașii mei aparținem unei națiuni urgisite căreia trei națiuni crescute precum șerpii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]