1,253 matches
-
meilleure femme du monde, dit-il, ému par l'intonation de son nom" [Maupassant, Fort comme la mort, p.97]. Schimbarea timbrului invocă o atitudine sau un sentiment 370. Originea nobilă a lui Sidonie Chèbe este contestată de conținutul, vocea și intonația vulgara: "Et à mesure qu'elle exhale să colère en paroles injustes, să voix devient vulgaire, prend des intonations de faubourg, un accent peuple qui trahit l'ancienne apprentie du magasin Le Mire" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reacții explozive și stăpânirea de sine destul de precară, somn agitat, este capabil de sentimente puternice și durabile. * Sangvinicul nobil, cu o mare capacitate de adaptare la orice fel de împrejurări, vesel, energic, receptiv la nou, are o vorbire clară, cu intonații, cu posibilități de păstrare a calmului. * Flegmaticul este liniștit, lent în mișcări, nu are reacții emoționale vii și rapide, pare deseori indiferent, vorbirea este monotonă, dar egală, își păstrează calmul în situații dificile. * Melancolicul este cea mai slab temperament din
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între intonația firească a frazei și cerințele unei declamații mai mult sau mai puțin teatrale. Alte obiective, de urmărit: 1. interferența cu alte genuri, cu genul liric - prin monolog, cu genul epic- prin relatarea unei întâmplări etc. SPECII LITERARE DOINA - este o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Giurescu, 1937). Discursul istoriografic difuzat prin manualele școlare evoluează astfel simultan în două registre paralele ale gamei discursive a naționalismului: i) discursul în naționalismul major (fanatismul naționalistic), în dedesuptul căruia răzbat notele unui ii) discurs în naționalismul bemol (care preia intonații critice). Vom examina dialogul dintre cele două perspective, precum și concepția despre trecut configurată în această perioadă, prin analizarea setului de manuale de istorie a românilor alcătuit din următoarele titluri: Istoria românilor (pentru clasa IV-a secundară, 1923; pentru clasa III
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
motricitatea părții stângi a organismului, iar emisfera stânga pe cea a părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației, în înțelegerea nonverbalului, coordonarea spațială, identificarea figurilor umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi încă de la începutul lecției, este aceea de a-i trata cu respect și de a-i înțelege. Cele mai eficiente tehnici de persuasiune pe care profesorul le poate utiliza în interacțiunile cu elevii sunt: • intensificarea rolului de actor cu ajutorul intonației bogate, accentuării cuvintelor cheie, modulării vocii, strategiei tăcerii, expresivității mimicii și gesticii; • oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a unităților de învățare și folosirea unui limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
faptul că forma discursului didactic este primul element cu care elevii vin în contact înainte de a înțelege ideile transmise. Un discurs didactic este expresiv atunci când există o concordanță între expresiile utilizate și tonalitatea afectiv-atitudinală a mesajului. Tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, transmit informații despre starea afectivă a profesorului, despre atitudinea și gradul de siguranță în raport cu ceea ce spune. Parametrii paraverbali în discursul didactic se referă la parametrii vocali (înălțime, timbru, ton, intensitate, intonație, pauză) și la parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și tonalitatea afectiv-atitudinală a mesajului. Tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, transmit informații despre starea afectivă a profesorului, despre atitudinea și gradul de siguranță în raport cu ceea ce spune. Parametrii paraverbali în discursul didactic se referă la parametrii vocali (înălțime, timbru, ton, intensitate, intonație, pauză) și la parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima, măsura). Aceștia merită să fie conștientizați pentru că pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tonul vocii mă determină să nu mai întreb nimic, de frică să nu mă țină minte la examen și să mă taxeze"; • ritmul alert al expunerii: ,,Ne vorbește atât de repede încât pierd firul ideilor"; • inexpresivitatea comunicării dată de o intonație neadecvată: ,, Ne dictează monoton cursul... încât mai avem puțin și adormim"; • dominarea comunicării verbale de către profesori (60-70%); • folosirea tăcerii supărătoare: Cea mai grăitoare modalitate de a ne simți vinovați este aceea de a folosi pauze apăsătoare atunci când noi nu știm
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contextului, ci și naturii conținutului: dacă se prezintă acțiuni, desfășurări de evenimente etc., atunci ritmul vorbirii se recomandă să fie alert, iar când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la imposibilitatea de a transmite elevilor stări, emoții, sentimente
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la imposibilitatea de a transmite elevilor stări, emoții, sentimente, atitudini. • Poziționarea accentului în secvențele discursive. Cu ajutorul acestui parametru paraverbal, activitatea de predare poate să devină atractivă și dinamică. Poziționarea corectă a accentului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mei" (tipul de comunicare); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (rolul auditoriului: nivelul de pregătire, particularitățile de vârstă și individuale, natura relației cu elevii, motivația, dorințele și expectanțele elevilor). Recomandăm cultivarea parametrilor paraverbali poziționarea corectă a accentului și intonația bogată cu ajutorul jocului de rol, dramatizării, metaforei terapeutice etc. • Strategia tăcerii ca mijloc de exprimare a intențiilor profesorului. Din perspectiva lui Gabriel Albu (2007), profesorul deține arta măsurii tăcerii și exprimării și, de aceea, cuvintele sale nu exclud și nu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu sînt decise de aparatul intelectual sau de „echipamentul” cultural, atunci intră În joc „sensibilitatea”: „Cuvîntul spus indică Întotdeauna numai aproximativ un anumit gînd, fiind aruncat În conversație ca simplă schiță, pe care o completează gestul, mimica și cu deosebire intonația” (Vladimir Streinu). Iubirea și ura „Iubirea! Este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce pînă la el!” (Michelangelo) „Iubirea” este singura care poate să realizeze armonia Între „cuget” și „inimă”, pregătindu-ne astfel sufletul pentru disponibilitatea de a ne dărui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin câteva cuvinte a căror semnificație este bine delimitată În sistem. Golurile sunt umplute cu semne para și non verbale, care au aceeași natură, analogică, ca și stările mentale; acestea (semnele para și non verbale) sunt elemente contextuale. Rostirea (vocea: intonația, pauzele, ritmul) și gesturile care însoțesc rostirea frazei sunt În egală măsură purtătoare de semnificație. Diferența dintre digital și analogic poate fi privită ca diferența dintre mărimile propoziționale - care au un contur clar definit și pot fi supuse, cu ușurință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau, mai bine spus, ele sunt caracteristicile fizice ale rostirii; această interdependență strictă dintre aceste semne și propoziție face ca, deseori, ele să fie incluse În conceptul de enunț/text. Vocea poate contribui la vehicularea informației /mesajului locutorului prin calitate intonație pauză semne nonvocale: se referă la orice acțiune produsă de către locutor, prin intermediul propriului corp, acțiune ce Însoțește actul de rostire a unei propoziții. Aceste semne includ: privirea expresia feței gesturile poziția corpului mișcarea corpului <ref id = "34" > Clair 1980, p.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Există doi indici verbali care trimit spre căldura ce se poate percepe de către ambii actanți la momentul t0 În mediul fizic al derulării schimbului verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta (coroborată cu intonația enunțului) este că, acolo, În mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare, este foarte cald; interpretarea aceasta este dictată de utilizarea demonstrativului asta. Această interpretare intră, Însă, În contradicție cu ipoteza pe care interpretul și-o construiește, simultan
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În serie. Mai mult decît atât, cele două forme logice ale enunțului produs de A sunt prelucrate pe fondul construirii de către B a unui set coerent și pertinent de ipoteze pe baza perceperii unor stimuli cum ar fi: vocea și intonația cu care A a rostit enunțul (ele nu semnifică, prin convenție, teamă, Îngrijorare); anumite obiecte aflate În mediul fizic imediat În care are loc actul de comunicare, obiecte aflate Într-o anumită relație cu A (care tocmai a coborât dintr-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de conjuncțiile iar, dar, Însă, ci, virgula este obligatorie, Între subiect și predicat este interzisă, iar Înaintea unor circumstanțiale este facultativă. Ignorarea semnelor de punctuație obligatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]