1,281 matches
-
procesele psihice superioare. Rezultatele investigațiilor au fost publicate în două lucrări științifice, în Schema psihologiei și în Prelegeri despre Psihologie. Aceste studii au reprezentat punctul de plecare pentru abordarea proceselor psihice superior organizate. Ideea conducătoare era ca această metodă a introspecției să fie perfecționată și astfel să fie extinsă și asupra studierii activității de gândire. Totul se producea contrar vetoului dat de Wundt în acest sens. La început atenția a fost îndreptată doar spre studiul unor parametri ca timpul de reacție
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe subiecți de diferite vârste, cu moduri corespunzătoare de gândire diferite. În laboratorul lui Külpe din Würzburg, s-a decis asupra începerii studiului experimental al proceselor psihice superioare. S-a păstrat pentru studiu aceeași metodologie de bază, adică cea a introspecției. Ulterior, acesteia i s-au adus tot mai multe perfecționări. Astfel, deja în experiențele lui Karl Marbe (1901) subiecții trebuiau să relateze în timpul aprecierii diferențelor de mărime a greutăților și despre procesele psihice precedente pe care le efectuaseră. Alți cercetători
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și nu a celor fiziologice) începe tocmai de acolo de unde acestea se manifestă, adică de unde intervine apercepția, percepția, asociația, de unde ele se conștientizează. Or, despre însemnătatea și desfășurarea proceselor psihice în această reflectare cercetătorul poate lua cunoștință doar prin metoda introspecției. Stabilirea oricărei relații posibile dintre stimuli și reacții cere cu necesitate considerarea rezultatelor aplicării metodelor introspective. În plus, situația mai era agravată de pretenția considerării intervenției a doi factori perturbatori: pe de o parte (concepția wundtiană aici nu a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
investigative ale lui Galton și a lui Wundt. Numai că Ebbinghaus abordează această problemă dintr-o perspectivă metodologică diferită, mai eficientă, realizată cu obiectivitatea unei metode specifice psihologiei. Ceea ce a avut darul de a zgudui din temelii metodologia subiectivă a introspecției. Sesizând pericolul abordării fenomenelor psihice din noua perspectivă metodologică, Wundt a susținut cu precauție lipsa de justificare a eliminării metodelor subiective din sistemul psihologiei. Ebbinghaus nu și-a propus nici un moment acest obiectiv, însă indirect, prin rezultatele cercetărilor sale, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a decis să lucreze la Universitatea Cornell. Aici el avea să clădească ceea ce criticii lui au apreciat a fi fost o veritabilă "cetate cerească" a introspecționismului. Meritul său a fost de a fi cizelat și finisat la maximum metoda introspecției, care prin el a atins culmile sale de perfecțiune. Titchener a plecat de la premisa că știința psihologiei trebuie clădită după modelul științelor naturii. Mânat de această cauză, el a pornit în căutarea elementelor și structurilor de bază ale conștiinței. Pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ce anume aparține sau nu experienței conștiente este un lucru foarte dificil. Aceasta presupune antrenament și, în plus, o experiență introspectivă îndelungată. Această experiență nu este de confundat cu experiența observativă curentă, obișnuită. Titchener urmărește, de fapt, detașarea prin introspecție a unor fapte pure de conștiință. Doar astfel conștiința se poate centra pe semnificația lucrurilor și se poate detașa de simpla dependență subiectivă imediată de aceste lucruri; doar pe seama unei astfel de observații, bine exersate, se poate face psihologie; doar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
-și păstreze însemnătatea, sămânța lor senzorială, care este suficientă pentru reproducerea întregului. Dacă subiectul de experiență, la rezolvarea unei probleme de inteligență, nu conștientizează toate elementele senzoriale legate de problemă, aceasta înseamnă că ele nu sunt suficient de grupate pentru introspecție. Părțile respectivele iau parte la procesul gândirii, ca părți mai greu de palpat, doar ca părți componente musculare și nu ca rezultat al acțiunii contextului stimulator. Ele ascultă de logica "elementelor de context", care urmează linia de gândire a lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
O astfel de însemnătate Titchener o conferea conștiinței kinestezice un semn, o semnificație a trăirii ce se contopește cu actele corporale ale organismului. Pătrunderea în aceste adâncimi ale conștiinței și în final ale comportamentului se poate realiza doar pe calea introspecției, cale pe care faptele psihice pot fi reproduse în întreaga lor "curățenie". Titchener a urmărit să clădească o psihologie care să urmeze și să reproducă o legitate asemănătoare cu cea existentă în științele naturii (Jarosevskii). 3.2. Conștiința în concepția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul, nu pe evocarea experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a celei care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de a ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub semnul „oboselii”, al unei senzații de rupere a legăturilor, de o rezonanță stranie. Ele par a porni dintr-o liniște mare, dintr-o împăcare paradisiacă, dintr-o stare de beatitudine care nu mai e
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
intuiția nemijlocită a eu-lui ca res cogitans. Acțiunea de surprindere acogito-ului nu este posibilă decât pentru spiritul care se întoarce asupra lui însuși, care se reflectează pe sine, și care se surprinde și se afirmă pe el însuși. În această introspecție, Dumnezeu nu este prezent spiritului decât sub forma unei idei care își dovedește singură gradul de obiectivitate. Abia în acest fel recunoaștem în ideea despre Dumnezeu o realitate care nu poate fi produsă de către spirit deci nu aparține domeniului res
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contextul dat știința merită să devină pentru cineva o "vocație" sau dacă ea constituie în sine o "vocație", Max Weber răspunde afirmativ prin propriile sale lucrări. "Știința este în zilele noastre o "vocație", bazată pe specializare și pusă în slujba introspecției și a cunoașterii raporturilor obiective. Ea nu este un har primit de un vizionar sau de un profet cu scopul de a acorda mîntuirea sufletului sau de a face revelații; ea nu este nici parte integrantă a meditației înțelepților și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pare să sugereze Ion Barbu, găsește răspunsuri la întrebări metafizice tot mai cuprinzătoare, iar poezia să devine așa cum notează într-o recenzie, preluând, inspirat, un vers din poezia lui Lucian Blaga, " Geometrie înaltă și sfântă" [s.n.]31. Obiectul constant al introspecției poetului este propria experiență lăuntrica, dar neîntreruptă căutare de sine produce, inevitabil, o cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prelucra informația, precum și de a lua decizii pe baza procesării rapide a acestei informații. Integrarea tehnologiilor informației nu trebuie să se raporteze doar la obiectivele învățării. Câteva principii orientative sunt recomandate pentru construirea eficientă a situațiilor educative, și anume: interacțiunea, introspecția, nivelul de inovație, integrarea și informația. În acest context, educația asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psihopedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
unei biografii de care nu pare atît de străin. Sînt parcă transcrise acte, stări, reflexe și atitudini, însumate în experiențe de viață trăite pe care, acum, ni le dezvăluie (e aici ipostaza luptei cu preocuparea de sine) printr-o dezinvoltă introspecție care vrea să rămînă, retoric, desigur, incognito și oarecum fals-sibilinică. În plus, nu putem eluda faptul că filosoful Cioran este scriitor și, în egală măsură, actor care face prestidigitație cu măștile pe care le poartă eul său, și tocmai de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
bucuria lucrurilor mărunte, dar și inteligența, vocea plăcută și mîinile frumoase. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: intransigența (inclusiv față de defectele mele), dar și fidelitatea, franchețea și atașamentul deplin. • Principalul meu defect: credulitatea, dar și introvertirea (combinată cu introspecția), romantismul și microfobia. • Ocupația preferată: regizor de film sau de teatru (eventual: medic psihiatru). Visul meu de fericire: este o expresie inventată, se pare, de oameni nefericiți. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: am trăit-o deja
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
e calea spre vindecare a rănilor existențiale. Aproape toți eroii din romanele postdecembriste pomenite în această lucrare sunt imersați întrun tip de tragedie pe care o transgresează tocmai prin umor. Sunt și jocuri care nu au printre ingrediente umorul. Jocul introspecției este unul necesar pentru ființa umană evoluată. Scriitorul oferă posibile fire ale Ariadnei în parcurgerea labirintului interior. Să rămâi blocat în contemplarea psihismului ar fi un accident nefericit, trebuie să faci nenumărate dar rapide și eficiente scufundări pentru a explora
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pare să dea doi bani. Individul însă are nevoie de sens. În absența sensului, viața lui nu mai merită a fi trăită. Ori ce capital mai prețios avem decât viața noastră? - Lectura creează punți. Cultivarea prieteniei dar și gustul pentru introspecție, perseverența de a învăța dar și cultivarea micilor plăceri nevinovate, creativitatea în spațiul culturii dar și în spațiul privat, cultul pentru maestru dar și admirația pentru discipol, sunt doar câteva trăsături ale scriitorului. El dă seama despre parcursul individual al
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
facă de vreme ce este un om care a învățat, a muncit, și-a oferit serviciile sale în schimbul unui preț de nimic. Ce mai rămâne din omul aruncat într-o mizerie cruntă, poți afla mai ales dacă acesta posedă instrumentele unei acute introspecții. Un om rămas fără adăpost, nevoit să-și petreacă noaptea în frigul pădurii, expus violențelor sălbăticiei, frigului, foamei, mai poate rămâne om? Cum își poate salva aparențele sociale? Cum își poate salva mintea întreagă? Cum poate interacționa cu alți oameni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
unei eroziuni vizibile, dar parcă această dematerializare nu are legătură cu scrisul. Suferă stări de vertij, vomă, leșin. Privește disperat cum îi cade părul, ceea ce stârnește dispreț până și unei slujnice. Ce-i mai rămâne este să se autodevoreze în introspecții devastatoare și să aștepte pogorârea inspirației! Ai zice că tocmai această predispoziție spre măcinare în autoanalize interminabile ar fi cauza grozavelor suferințe. Oare nu devine analiza de sine un viciu, mai ales atunci când prioritățile sunt altele? Sau poate este singura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fi, pentru că, la rându-le, nici ei nu conviețuiau după regulile Uniunii, protectoare de tihna generală; în schimb, puteau fi lăsați să-și autodefinească nevoile și, întru satisfacerea lor, să se bucure de ajutorul expert al forurilor competente. Carența de introspecție autodefinitorie era deja considerată, la nivel central, drept o nevoie a lor (deși mai mult atribuită decât liber asumată), pe care echipa de arhitecți versați în depistarea și consolidarea fundamentelor venise să o articuleze în detaliu. Adăpostită între munți de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fir-ar mama ei să fie de abținere! Însă lăcătușeriei ăsteia dubioase a gurii n-avea să-i meargă cu maestrul a două evadări din dubă și una din secția de poliție! Ca pentru a pune capăt tribulațiilor la care introspecția prelungită îl supusese, Rică se repezi, în cele din urmă, afară din rezerva-i efemeră cu miros muced de penitenciar, înspre concluzia frustă, rostită însă cu vehemența omului încolțit: "noi... vrem să trăim ca voi, ce mai!" Adică te răsfeți
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu care sunt surprinse gesturile grave, mișcările sufletești imperceptibile ale copilului, virtualitățile unui talent autentic”. În Strigătul, se apleacă asupra pubertății: e o „investigare psihologică a dificilei vârste - preadolescența - prin Îmbinarea modalităților narative tradiționale cu tehnica cine matică. Bazată pe introspecție, cartea dezvăluie reacțiile afective ale vârstei, surprinde momentul În care adolescența devine conștientă de individualitatea sa fizică, când Își descoperă feminitatea În creștere zonele de penumbră ale conștiinței. E un poem al gingășiei Învăluite Într-o aură poetică. Cartea sfârșește
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
criticilor. A fost scrisă de un vechi prieten, unul din străluciții mei colegi de an - Florin Manolescu. Mă întreb cum aș reacționa azi la recitirea ei. Chiar la vârsta la care mă aflu și în pofida unui foarte serios demers de introspecție, îmi este greu să aflu „cum stau lucrurile”. Sunt înclinat să cred că miza mea majoră a fost și, cine știe, poate că a rămas poezia, dar că atracția pentru alte modalități de expresie a fost încurajată „peste limita așteptărilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o graniță între public și privat, că adevărul nu poate fi ajutat să prindă contur prin simpla, grotesca, simplificatoarea îngrămădire de piese foarte diferite ale realității, nu facem decât să distrugem definitiv încrederea publicului în capacitatea de a-i oferi introspecții decente. Cu ce ne alegem, de cele mai multe ori, din asemenea elanuri stahanoviste, sunt simple spălări de conturi - unele extrem de neașteptate, între oameni pe care nu-i bănuiam capabili de așa ceva -, o autopromovare în care patologicul joacă un rol central, cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]