4,202 matches
-
alb și pal scoborându-se în spatele zidurile scorojite, Djemaa el-Fna începea să se umple de lume. Îmblânzitorii de șerpi și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați, îmbrăcați în sirwal roșu cu verde și cu pieile goale, făceau tumbe, iar cântăreții bantu se apucară să bată frenetic în tobe. Belay însă nu se grăbea. Așteptă să audă din minaretul Kautoubiei vocea
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
zdrențe-n vânt De piatra ce mi-a-nvinețit Cuvântul Te-am așteptat să îmi aduci un gând Și ai venit să îmi atingi mormântul... Să mă acoperi cu durerea surdă Ce plânge printre frunze de ferigă Azi, picături de ură mă inundă Răscruci de lacrimi, iarna asta strigă... Să nu mă-ntrebi de ce-i schimonosită Pădurea-n care zâmbetul agrest Și -a -mprăștiat sămânța infinită Într-un nerușinat și tainic gest... Grimase răstignite-n constelații În care am intrat de bunăvoie Mă
POEMUL MEU ARE PROGRAM DE VOIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356005_a_357334]
-
ai înviat,/ Că Tu esti viu,/ Că Tu înviezi mereu/ În inima noastră,/ Pentru că Tu poți să vii/ Cu mine în camera mea” sau “Până când.../ Până când floarea va venispre mine?/ Și eu stăteam sub apă,/ Venea o floare și-mi inundă ochii../ Și-mi spală picioarele/ Picioarele pline de colb,/ Pline de nămol.../ Și mâinile mele, și față mea.../ Și m-am uscat în razele soarelui/ În razele soarelui m-am uscat!/ Starea această/ E asemănătoare învierii!” Ziua cea mare Bucuria
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
pe care o dă acest pământ căzut în păcat. Bucuria și fericirea în Domnul înseamnă să bei apă vieții și să renunți la fântânile crăpate ale lumii - “Și mergeam în vis spre izvorul meu.../ Apă...apă.../ Apă izvorului meu îmi inundă privirile,/ Îmi spală ochii,/ Îmi spală picioarele!/ De ce Dumnezeule,/ Căram apă asta în mine?/ De ce, de ce o căram Iisuse?/ Și o beam, o beam,o beam.../ Și simțeam că însetez.../ Însetez, însetez mereu?!...” Volumul Victoritei Duțu este o chemare îndemn
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Sine. Precum pasărea din interiorul Oului de aer Înălțimea îți devorează tăcerea... Doar cuvintele tale încărcate de gânduri Ne umezește tâmpla Iar din dosul ochilor tăi Îți este teamă că vei trece prin ei Pentru îmbrățișarea finală. Frazele tale au inundat Fiecare celulă a creierului nostru contemporan Pregătind potirul alchimic Pentru noua ta naștere... În noi Cu dăruire ai îngenunchiat Printre geometrii de fraze Să ne încurci visele cu viața, Fiindcă nu mai știm dacă s-a întâmplat s-au moartea
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
mulțumit doar cu „reluările” care par să-ți configureze chipul mai aproape de suferințele și dezamăgirile tale nenumărate, de lumina lor orbitoare care m-a încălzit în vremuri de rătăcire și meditație asupra rostului nostru pe pământul ăsta. Scrisoarea ta mă inundă cu povețe și simplitate țărănească sănătoasă, chiar dacă verbul îți este puțin știrb dar și dar ferm în esența lui și poate nu atât de bine structurat gramatical ori altfel, am purtat-o ani de-a rândul acolo unde m-au
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
umbrele verzi/ te cheamă în taină visarea să-ți pierzi/ o pecete de vânt pe aripa serii.” („Pădurile„) Metafora „pe aripa serii” sporește misterul, taina. La fel ca și Magda Isanos, care își dorește să simtă „beția plantației ce moare inundată”, Petru Lascău știe să dea o înfățișare paradisiacă naturii, menită să indice vitalitate și trăiri intense. Același element acvatic, de data aceasta luând proporții de potop biblic - „potop de vinuri”, „lacrime” - este reluat și în poemul „E prea târziu”, sugerând
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
nu depline însă plină de taine, pe care el, ca un inițiat, le deslușește și le destramă căutând eliberarea Pământului de întuneric. Este imposibil pentru că potopul se năpustește asupra fiindului: Prin măhălăli mai neagră noaptea pare ... / Șivoaie-n case triste inundară - / Ș-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare (Sonet), totul se surpă, negrul înghite decăzutul sumbru al mahalalelor, tusea este cea care îneacă viața amăgind-o între zidurile reci, pline de igrasie, care
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
expus, M-am cocoțat pe-un ciob de stâncă Și de acolo tot mai sus... Pe pântecul stâncos de oază Am început să convertesc Lumina, rază după rază, Să o înghit, să mă hrănesc... Cerneluri crude, lucitoare, Pigmenți m-au inundat, m-au uns: Lubrifianți, enzime, soare De clorofile m-au pătruns. Eram nedefinit de verde, Stropit cu stropii de carmin Spre-a nu mă confunda sau pierde De mine, Eu și Noi, de-acum... Și clești cu perii moi, contorte
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
culoare. Privirea mi-o mângâie albii crini Ce stau nemișcați în tăcerea ce doare. In fereastră am întins voal de speranță Și las lumina lunii în... mine să pătrundă. Privesc tabloul inert, lipsit de exuberanță. Tăcerea sfioas-a nopții, inima-mi inundă. Imi așez cu grijă... lacrima pe pernă. Mă-ntind pe așternutul de-amintiri Dorul mă strânge la piept și adormim: Eu, lacrima, dorul și gândul la-mpliniri... Vis de iubire adie-n noapte ca un vânt. Fierbintele-i sărut îl
GÂNDUL DIN... RAMĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354925_a_356254]
-
2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-i oare un miracol sublim că sunt convins că nu mai e obstacol ce nu poate fi-nvins? Eu, neîncrezătorul, de-o vreme simt intens că pot ca viitorul să îl inund cu sens . Nu îmi mai este teamă și viața o înfrunt fără s-o iau în seamă când mă privește crunt. De-o vreme nu-mi mai pasă prin ce va fi să trec, căci într-o zi frumoasă preschimb
NU-I OARE UN MIRACOL? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354947_a_356276]
-
261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘOARE! Mărțișoare, mărțișoare, Pentru lumea de sub soare, Pentru mame-ncântătoare, Pentru fete zâmbitoare! Toată piața este plină, De prea multe vânzătoare, Care-n pieptu-ți îți anină, Inocente mărțișoare! Vino iarăși mărțișor, Și inundă-ne cu muguri, Umple sufletul de dor, Celor care mai sunt singuri! Mărțișorul ca obiect, E ceva de pus în piept, Mărțișorul ca simbol, E ceva...fermecător! Referință Bibliografică: Mărțișoare / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul
MĂRŢIŞOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355339_a_356668]
-
este interogația firească referitoare la un fapt concret, vizibil tuturor, anume acela dacă nu m-am săturat cu vârf și îndesat de serialitatea imaginilor „vii” ale feluritelor discursuri artistice sau non-artistice ale prezentului supuse toate unor canoane imprecise ce te inundă vizual și cu violență la tot pasul, așa-numitele „opere” de artă deconstructivistă ale momentului (și amintim aici acele „reprezentări” artistice sub formă de urinale spitalicești, unde se înmoaie cu vădit dispreț crucifixul sacru al creștinătății, ori de cantități fecaloide
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
Dumnezeu. Pentru Părintele Profesor Dumitru Stăniloae fiecare om era unic și niciodată nu făcea o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
iar oamenii erau mai înțelepți și mai fideli semănătorul știa să semene sămânța ținea la glia lui nu o trăda la pâinea coaptă în cuptor pe vatră a mielului sacrificat nu se despărțea ca râul de albie atunci când grijile îl inundau acum se simte albia deformată de apa timpului prezent ne scăldăm în vremuri tulburi deocheate vânăm anotimpuri furăm bucurii ne ascundem fiecare de răspunderi când vom pleca definitiv luăm cu noi decât o mâna de țărână dacă mai are cine
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
frunze ruginite prin iarbă. Floarea fînului amețea aerul și ne tulbura spiritele. Brazii de pe dealul de peste apă înverzeau cerul. Noi, oamenii, nu putem percepe decît ceea ce ne putem reprezenta. O ploaie violentă seamănă cu o tulburare a ordinii cosmice, pentru că inundă pămîntul, strivește totul în calea ei, este necruțătoare, fără milă. Conștiința noastră ne influențează propriile convingeri, iar psihicul lucrează benefic asupra trupului. De aceea, bolile nu sînt decît abandonări ale trăirilor pozitive. Sîntem pierduți, abandonați ca o corabie fără cîrmaci
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
El este, cred eu, precursorul artei naive, pe care însă el a ridicat-o la rang de emoție pură. Artistul avea modul lui original de a percepe realitatea, cumpăra vederi, se închidea în atelier și o recrea. Pînzele lui sînt inundate de păduri luxuriante și de flori fantastice, iar Yadwigha este pictată cu o grație desăvîrșită, culcată pe o canapea într-o pădure tropicală, iar trupul ei nud este șlefuit cu migala privirii, care i-a arcuit ca în vis șoldurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
vrem să aflăm unde este scînteia care vă transformă în mici monștri egoiști ... voi ucideți din pasiune, vă autodistrugeți, vă sinucideți ... uite, așa a ajutat-o Thomas pe Adelina, i-a scos din suflet toate aceste răni malefice și a inundat-o cu iubire și cu înțelegere ... dar tu ai dreptate să te gîndești în felul acesta la realitate și la modul în care este percepută ea de oameni, dar unde vrei să ajungi?! La mine însumi, i-am zis și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
ce ne-ar fi nimicit, cine știe?! și așa se explică schimbarea climei, pentru că situația este tragică: cînd nu plouă este secetă și cînd plouă încep inundațiile. Unde mai sînt acele ploi de demult, de cînd eram eu puști, care inundau străzile la cîteva zile, sau acele răpăieli din timpul verilor, ce răcoreau pămîntul și ne lăsau să respirăm bucuroși cîteva ore, pînă ne copleșea iar vipia amiezii?! Ultimele vești mai picante se refereau la Lisa Kieffer, care se îndrăgostise de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
chinuie pe acolo ... o mînă de om, numai suflet, iar eu crăp de ciudă că sînt izolat în văgăuna mea misterioasă, dar nu am ce face. Carina merită acest sacrificiu. Nu mai suportam ideea s-o văd jucîndu-se prin parcurile inundate de chiștoace, excremente de cîini, cutii de conserve, capace de bere, ambalaje de napolitane, ziare murdare și prezervative aruncate pe sub bănci de îndrăgostiții chinuiți de tranziție. Romeo stă cu bunica, sora și nepoțelul într-un apartament cu două camere. Cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
îl mânuiește în creațiile sale cum numai la marii noștri creatori de stihuri îl întâlnești, nu greșeam cu nimic. Stilul aparte în care sugestia domină, te înalță în ceruri și te coboară fulgerător pe pământ, izbindu-te de înțelesuri, te inundă și dacă îi prinzi veriga salvatoare te ridici levitând. În ultima poezie, care închide ca un mesaj codificat volumul, rostește crezul său că numai prin iubire răzbești să poți fi cu adevărat ceea ce e demn să fii iar dacă nu
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
forme și dimensiuni. A recunoscut cu greu chipul îngrijorat, aplecat asupra ei, și a văzut lacrimile mari izvorând în cea mai adâncă tăcere din ochii mamei sale. A suspinat și a strigat cu un ultim efort: - Mamă! Lacrimile i-au inundat ochii și toată ființa ei s-a prăbușit într un alt leșin... Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (4) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
mea și a ei la colectivă și aici, din roadele grădinii și ale câmpului, te-am crescut. Te-am făcut mare și te-am dat la școală... - Tată, nu mai spune..., a încercat Valentin să intervină, dar lacrimile i-au inundat fața și suspinele înăbușite în gât l-au împiedicat să vorbească. - Știu ce vrei să zici, băiatule...Lasă, ascultă la mine și bagă bine în cap ce-ți spun...Învață! Învață mult și bine, să nu mai vii la munca
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
ai cailor sălbatici după ce, în fugă nebună, au supus sub copitele lor preeria, ce părea fără hotare; ochi înroșiți, injectați ca ai animalelor hăituite, căzute în capcane; ochi plini de răzbunare; ochi senini; ochi blânzi; ochi explodând de speranță; ochi inundați de lacrimi reținute la hotarul pleoapelor; ochi uscați; ochi duși în fundul capului de grăbită secătuire; ochi plini de întrebări care încă nu porneau a fi puse...”. Frumos, foarte frumos mi s-a părut acest citat din romanul Tovarăși de ultimă
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
și orașul Zalău, vă invit să poposiți la Catedrala Sfântă Vineri, un lăcaș bisericesc care poartă semnătură artistică și creatoare a Maestrului Petru Botezatu, pictorul acestei biserici. Frescele pictate de către Maestrul Petru în interiorul acestei catedrale continuă parcă albastrul cerului ce inundă clădirea prin ferestrele numeroase, îngemănând armonios cerul și pământul într-o înfățișare magnifica a lumii divine. Isus și Fecioara Maria, îngeri și sfinți, tronează în culori vii și întreaga atmosferă este una de pace, liniște lăuntrica și iubire, toate purtând
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]