2,622 matches
-
Apa din lemnele care ard se scurge pe iască, care se "Îmbăiază"(Îmbibă), iar aceasta se stroarce pe bubă. Tratamentul se folosește și În caz de zona Zoster, Înroșire a pielii și dureri pe traiectul unui nerv. Friguri (frisoane) Contracție involuntară, ritmică, a musculaturii, ducând la tremurături, uneori ritmice, care cuprinde corpul În totalitate. Se asociază cu clănțănitul dinților, cu așa-numita "piele de găină" și cu o senzație puternică de frig, cu durata de câteva secunde, minute sau ore, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se acoperă și se așează bolnavul pe vine deasupra vasului, timp de 10-15 minute. Plantele oprite se pot folosi și În comprese, așezate pe zona unde se află vezica urinară. Scăparea udului Se manifestă, În special la copii, prin eliminarea involuntară a urinei și se tratează prin fierturi de semințe de anason, de barba ursului, de cozi de cireșe amare, din planta cojocul lupului, din rădăcină și frunze de pătrunjel, de sudoarea calului, din rădăcină de zmeur. Ceai de lumânărică, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
internă) spre exterior. FITONCIDE: substanțe elaborate În protoplasma celulelor unor plante superioare (usturoi, ceapă, ridichi etc), având propietăți bactericide și fungicide. FRACTURĂ: ruptura osului, cauzată fie de traumatism, fie că apar spontan, la nivelul uni os bolnav. FRISON (friguri): contracția involuntară, ritmică a musculaturii, ducând la tremurături, uneori ritmice, care cuprinde corpul În totalitate. Se asociază cu clănțănitul dinților și cu senzația puternică de frig. FRIGIDITATE: diminuarea sau lipsa totală a apetitului sexual, o suferință Întâlnită la unele femei. FURUNCULOZĂ: boală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
limitat să afirme că, Într-un fel, situația a determinat fapta. Trebuie să distingem trei fenomene diferite: impulsivitatea, compulsia și automatismul. În comportamentul impulsiv există motivația, ideea directoare, conștiința lucidă, Însă lipsește deliberarea. Se trece direct la acțiune, care e involuntară, violentă, neașteptată, absolut necesară, explozivă, de nestăpânit. Nu există luptă internă. Acest tip de comportament poate da naștere la acte violente Împotriva persoanelor și lucrurilor. Impulsivitatea e o caracteristică a temperamentului, mai precis, a predispozițiilor cu care se naște copilul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
afectează prea serios comportamentul, deși uneori se produc metastaze mintale care ajung să pună stăpânire pe Întregul organism al cugetării. În cele din urmă, În cazul automatismelor nu există o idee conștientă, o conștiință reflexivă și nici discernământ; ele sunt involuntare. Ticurile, de exemplu. În toate aceste cazuri - impulsivitate, compulsie, automatism -, impulsurile care provin din inteligența computațională preiau controlul. Asta Îmi amintește de lecturile mele adolescentine, când devoram cărțile lui Pierre Janet, despre care v-am mai vorbit. Janet susținea că
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
diferitelor planuri de Învățământ și la adaptarea examenelor la obiectivele studiilor la care se referă, la apreciere. Într-un studiu mai avansat de particularizare, ea poate servi, de asemenea, la sugerarea unor categorii de obiective care au fost În mod involuntar omise sau la analizarea cazurilor În care incapacitatea de a realiza obiectivele de nivel superior se datorează În mod evident faptului că anumitor obiective de nivel inferior, care inițial au o deosebită importanță, nu li s-a acordat toată atenția
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
unui vampir energetic, prezintă următoarele simptome: oboseală acută in cazul unor atacuri repetate, starea de oboseală devine cronică, iar persoana atacată simte nevoia unei odihne prelungite; vlăguire se simte o lipsă acută de energie. Persoana În cauză devine vampir energetic involuntar; nervozitate stări de enervare fără motiv aparent; dureri de cap ("deochi"); amețeli; grețuri; lipsa poftei de viață; pierdere temporară de memorie acest simptom, apare Într-o fază mai avansată; În unele situații aritmie cardiacă. Soluții: să Învățăm să punem limite
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
blesteme căzute pe unii oameni, parte din necurățenie fiind purificată trecând prin inima celui care se roagă, unde filtrul este sentimentul de iubire necondiționată. Schimburile de energie intre oameni sau Între om și mediu sunt inevitabile și necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile conștientizate, autoprotecția nu este cea mai bună soluție, pentru că ea ar putea conduce, treptat, la izolare de ceilalți oameni și chiar de mediu. In unele situații dăm, iar În altele primim energie, fie că aceasta este "bună" sau
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
comportă emanciparea abstracțiilor, umbra anticipată a gândului, sau "gândirea o ia înainte", este "potrivnică" sau "furată", iar acțiunile bolnavului îi sunt anunțate sau comentate. Activitatea și limbajul sunt perturbate: apare o jonglerie verbală, jocuri 45 și salata de cuvinte, acțiuni involuntare și impuse, baraje ale discursului sau acțiunii. în timp, peste depanarea mută a amintirilor, apar veleetăți de abstractizare, anumite senzații parazitare (fenomene simple, pure și anideice), fenomene care vor deveni în faza de stare verbalizate, individualizate, tematizate. Aceste fenomene se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sugereze că cei care recidivează, de cele mai multe ori, în situații penale grave, sunt persoane care nu au fost supuse niciodată măsurilor de internare obligatorie (cf. art. 114 C.P.) (Boișteanu et al, 1996). - antecedentele psihiatrice cu o atenție speciala acordată internărilor involuntare sau celor voluntare anterioare, durata și motivele spitalizărilor, tratamentele anterioare, eventualele expertizări medico-legale psihiatrice. Prin ele însele, aceste antecedente nu pot reprezenta un criteriu de de periculozitate, iar caracterul "imprevizibil" al conduitei unui bolnav psihic, este un atribut care poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
implicate. Respirația și înghițirea pot fi afectate; mișcarea coreo atetozică a degetelor este comună. Câțiva pacienți suferă DT în care mișcările atetozice ale feței, gâtului și membrelor iau sfîrșit în posturi distone fixe durînd până la 30 secunde. Activitatea hiperkinetică involuntară este neregulată spastic, coreiformă sau înceată, cu crispare catatonică. Mișcările diskinetice pot începe deasemenea, în regiunea trunchiului (sunt rare și se observă mai ales la tineri). Mișcările sunt exacerbate de stres și în mod obișnuit descresc cu sedarea. Activitatea voluntară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
săturat să le tot demonstrăm că nu suntem cămile, a observat cu năduf spicherița și a adăugat: aceste controale trebuie să înceteze.” În spatele insuficienței intelectuale (folosim, evident, un eufemism) pe care o trădează la tot pasul, cu efecte de show involuntar, îndelung savurate de presă, partidul de guvernământ își pune în aplicare, voinicește, programul electoral: atacă limba română și istoria națională, vinde Moscovei, la un preț de nimic, întreprinderi moldovenești, șicanează investitorii occidentali (cazul Union Fenosa este cel mai scandalos) și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Până și în Basarabia noastră înapoiată și fără de speranță - conform sentinței cronicarului literator - asemenea diversiuni se fac cu mai multă pricepere. Scris într-un registru încruntat și posomorât, de „madonă” neglijată, comentariul Literatorului este până la urmă o probă de umor involuntar. E inutil să polemizăm cu cineva care sfidează evidențele și bunul-simț. Când nu este desființată printr-o grasă înjurătură, Televiziunii publice din Republica Moldova (TVM) i se reproșează în principiu trei lucruri: 1. este proastă, global proastă; 2. este aservită puterii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
subtilă tehnică a autoapărării. O platoșă paradoxală, În care cuvintele se ascund Îndărătul altor cuvinte, iar imaginile se cheamă, peste obstacolul atât de fragil al timpului, al datei, unele pe altele. O cursă nebunească, iscată ca din senin, din Înseninarea involuntară a spiritului care se mărturisește Într-un confesional obscur, neștiut, ce-și construiește propria biserică pe măsură ce prinde el Însuși contur. Enigma jurnalului intim - dacă există vreuna - nu poate fi descifrată dacă nu vom Începe investigarea cu exteriorul: cu nevăzuta, mortuara
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aproximabilă prin simțuri. Inventarul morții De ce relația dintre jurnalul intim și moarte este, totuși, atât de importantă? În primul rând, pentru că moartea e parte a acestuia, un main ingredient, o componentă de bază, dacă nu chiar punctul de fugă, ținta involuntară spre care se Îndreaptă. Când Jean Rousset avansa ipoteza absenței destinatarului În cazul jurnalului intim 6, el viza, desigur, pactul secretului care, mai ales În secolul al XIX-lea, intra În regula jocului. Chiar În cazul jurnalelor intime necunoscute, păstrate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
contextul amorf În care existase până atunci, cuvântul ascuns intră Într-un fel de alergie la singurătate, creîndu-și propria lume. Intimul e „În altă parte”! Structură secretă și centru invizibil, intimitatea devine personajul central, obligatoriu și esențial al unui text involuntar, În care nevoia de auto-scrutare a scriitorului produce și un efect paralel, neluat inițial În considerare: efectul de real este dublat de un efect de ficțiune. Jurnalul intim e, probabil, singura formă literară În care ficțiunea nu e un dat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
intimă”, „scrutarea subiectivă” aduc la același numitor aspirația constructivă și rapacitatea micilor Întâmplări cotidiene. Ca Într-o cutie cu fund dublu, tensiunea acumulată a zilei Își creează un spațiu al refugiului din care va trimite spre exterior semnale derutante. Expresivitatea involuntară a intimității deturnează dorința inițială de ordine Într-un factor perturbator și Într-un agent al dezordinii. Incoerențe și miopii Fără Îndoială, ar trebui urmărite mutațiile petrecute În decursul scurtei evoluții Între negarea realului și recolonizarea lui cu fantasme extrase
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca o realitate ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari - ar fi mai simplu să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
biografia scriitorului - o anumită transparență. Deși inițial jurnalul intim pare să opacizeze fluxul de Întâmplări și amănunte ce izvorăște necontenit din biografie, În cele din urmă el va acționa ca un mecanism de amplificare a gestualității (auto)biografice. Mizând pe involuntara lui transparență, intimul Își relevă rolul de mediator, fiind poarta prin care spiritul Își apropriază o parte din real: partea cea mai neînsemnată, În aparență, partea cea mai vie din ființa și din gândul scriitorului. Subiectul confesiunii intime e atât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia de a comunica, autoadresarea (teoretică, firește) relaxează instinctele agresive care fac din scriere o formă de alienare a subiectului de propria sa substanță. În acest imperiu al democrației... involuntare, rearanjarea temelor, a subiectelor și a obsesiilor Îngăduie instituirea unor relații În care lucrurile obiectiv grave se așază firesc alături de cele evident frivole. Or, tocmai alternanța aleatorie, combinațiile șocante Între mărturisirea plină de tensiune și Înregistrarea aproape mecanică a detaliilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zi, ci și prin ierarhizarea lor În interiorul aceleiași zile. Intimitatea este, așadar, un element de echilibrare a forțelor centrifuge ale jurnalului și de stabilizare a tensiunilor produse de impactul fragmentelor brute decupate din realitate. Apanaj al textului literar și excrescență involuntară a acestuia, ea se transformă, pe nebăgate de seamă, Într-o instanță care validează ori sancționează succesiunea incontrolabilă de Întâmplări. Chiar dacă, În evoluția lui, jurnalul cunoaște și formule care se Îndepărtează de modelul inițial (jurnalul de călătorie, jurnalul scrierii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
159. (26) Ibidem. (27) Ibidem, p. 160. (28) Ibidem, p. 161. Imaginile eului: Arta (auto)portretuluitc "Imaginile eului \: Arta (auto)portretului" Desenul din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții. Portret involuntar, el recompune din fragmente chipul ignorat al celui care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții. Portret involuntar, el recompune din fragmente chipul ignorat al celui care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii, de a marca trecerea clipei - toate, Însemne ale fragilității psihice - se devoalează, asemeni celebrului desen din covor al lui Henry James, recunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unei persoane apropiate, Împlinirea unei vârste rotunde sau revelația neliniștitoare a Îmbătrânirii devin pretexte pentru o scrutare atentă, melancolică, a propriului eu. Tentația auto-comunicării Așadar, autoportretul este mai degrabă o sfidare a normei, decât confirmarea intenționalității. El e o autografiere involuntară, În terminologia lui Philippe Lacoue-Labarthe2, un accident ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de a semnifica. Jurnalul intim produce În mod spontan o aliniere a evenimentelor cotidiene după o lege sui-generis a selecției și a ordonării. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
trec În pagina de jurnal, impunând, printr-o obiectivare insesizabilă, propria variantă asupra Întâmplărilor. Pe acest traseu, În acest proces, eul creator se despică În două entități. Cea dintâi este un purtător al confesiunii, cea de-a doua un receptor involuntar al acesteia. Construindu-și, chiar inconștient și neintenționat, autoportretul, scriitorul ajunge să contemple o realitate În care nu se recunoaște, dar de care e obligat să țină seama. Din acest motiv, momentul recunoașterii este dublat de cel al contrarietății. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]