3,291 matches
-
Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan Datcu, „Răsunete din Basarabia”, JL, 1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V. Madan, „Revista de etnologie”, 1995, 1
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
tălmăcește din Rainer Maria Rilke. Studiile critice și de istorie literară debutează, oarecum insolit, cu articolul lui Mihail Fridan intitulat H.G. Wells, în care autorul descoperă filiera romanului „științific modern”. Mircea Ceaușu semnează articolul Influența franceză în literatura egipteană, Iorgu Iordan e prezent cu două studii de factură monografică (Unamuno și ideea de progres și Alexandru Philippide), iar Gherasim Luca trimite articolul Aragon, scriitorul generației istorice, în care insistă asupra mutației dinspre suprarealism („mișcare intelectuală lipsită de orice valoare, având pronunțate
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
de texte inedite (poeme, poeme în proză și însemnări aforistice) ale lui G. Bacovia. Alți colaboratori: C. Popescu-Cadem, Dumitru Ivănescu, Victor Crăciun, Valentin Silvestru, Mircea Zaciu, Paul Cornea, Al. Andriescu, Al. Piru, George Macovescu, Marin Bucur, Dan Simonescu, Nicolae Manolescu, Iordan Datcu, I. Oprișan, D. D. Panaitescu, Stancu Ilin. C.Tt.
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37; Dorina Grăsoiu, „Mihail Sebastian romancierul”, RITL, 1993, 3-4; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 154-159; Micu, Ist. lit., 728-729; Dicț. scriit. rom., III, 110-112. T.V.
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară, Brașov, 1887; Nunta la români, București, 1890; Nașterea la români
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
București, 1890; Nașterea la români, București, 1892; Înmormântarea la români, București, 1892; Păsările noastre și legendele lor, București, 1895; Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, București, 1895; Sărbătorile la români, I-III, București, 1898-1901; ed. I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1994; Portretul lui Miron Costin, mare logofăt și cronicar al Moldovei, București, 1900; Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor, București, 1903; Legendele Maicii Domnului, București, 1904; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991; Ilie Moise, S. Fl. Marian sau Viziunea etnologică asupra culturii tradiționale românești, REF, 1995, 275-278; Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, îngr. Petru Froicu și Eugen Dimitriu, introd. Ion Popescu-Sireteanu, postfață Nicolae Cârlan, Suceava, 1997; Paul
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
ai autorului sunt, fiecare în felul lui, o „figură” a domeniului în care se manifestă: Petru P. Andrei, Liviu Antonesei, Matei Călinescu, Constantin Ciopraga, Paul Miron, Cezar Ivănescu ș.a. Ideea de taifas exclude polemica, dar acceptă contrazicerea cordială. De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare cu Paul Miron), Iași, 1996; Călin Alupei (în colaborare cu Aurel Istrati), Iași, 1996; Oleacă de taifas, Iași, 1998; De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene, pref. Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu, Iași, 1999; Divanuri duminicale, postfață Nicolae Turtureanu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 183-184; Val Condurache, „Ceasul oprit”, CL, 1980, 5; Radu Mareș, Un povestitor, TR, 1980, 6
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
premiate de Academia Română. Institutul lui D. Caracostea va fi preluat și reorganizat de Academia Română, devenind o instituție de cercetare pe care o va conduce G. Călinescu. Repere bibliografice: Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933), îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1971. I.D.
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
Al. Lascarov-Moldovanu, Eusebiu Cămilar, I.I. Mironescu, M. Ștefănescu-Galați, Adrian Păscu, Ionel Teodoreanu (Fundacul Varlamului). Sectorul publicistic, cât și cel de cultură și știința au câțiva colaboratori de marcă, precum G. Călinescu, Octav Botez, I.I. Mironescu, Traian Bratu, Al. Bădărău, Iorgu Iordan, N.I. Popa, Grigore Scorpan, Petre Comarnescu, I.C. Andreescu, D. Murărașu, Ion Petrovici, Petru Caraman, Andrei Oțetea, Emil Condurachi, G.M. Zamfirescu, George Ivașcu, I. Minea, Sandu Teleajen, Al. Piru, Radu Beligan, N. N. Tonitza, Romulus Demetrescu. Se publică scrisori din străinătate, dar
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG, 1966, 2; Iorgu Iordan, Sextil Pușcariu, CLG, 1966, 3; Dacoromania. Bibliografie, București, 1983, passim; Eugen Beltechi, „...Acea instituție ce mi se pare a fi una din cele mai frumoase”, TR, 1995, 10. I.I.
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
a trecut în subordinea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Din martie 1990 a adoptat vechea denumire și a redevenit unitate a Academiei Române. Conducerea Institutului a fost asigurată la început de G. Pascu și de Iorgu Iordan, cărora le-au succedat Al. Dima (1949-1966), N.I. Popa (1966-1967), N.A. Ursu (1967-1970), Alexandru Teodorescu (1970-1975), Vasile Arvinte (1975-1976), Silvia Buțureanu (1976-1984), Al. Andriescu (1984-1990), Dan Mănucă (din 1990). Între 1975 și 1984 Stelian Dumistrăcel a fost director adjunct. Din
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
IORDAN, Iorgu (29.IX.1888, Tecuci - 20.IX.1986, București), filolog și memorialist. Este fiul Tudoscăi (n. Crăciun), înfiată de Ivan Penu, bulgar care se stabilise la Nicorești, și al lui Toader (Toșcu) Iordan, grădinar bulgar venit de peste Dunăre la vârsta
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
IORDAN, Iorgu (29.IX.1888, Tecuci - 20.IX.1986, București), filolog și memorialist. Este fiul Tudoscăi (n. Crăciun), înfiată de Ivan Penu, bulgar care se stabilise la Nicorești, și al lui Toader (Toșcu) Iordan, grădinar bulgar venit de peste Dunăre la vârsta de optsprezece ani. Ambii părinți ai lui I. erau analfabeți. La Tecuci face școala primară (1895-1899) și urmează Gimnaziul „Dimitrie A. Sturdza” (1900-1904), apoi învață la Liceul Internat din Iași (1904-1908). Frecventează cursurile
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
a cunoscut (Ion Petrovici, E. Lovinescu, Mihai Ralea ș.a.) le aprecia doar însușirile morale, marcând faptul că au fost supraestimate din perspectivă culturală. Același risc de atitudine apare și în amplul interviu acordat lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan (1982). Aici se dovedește că numărul celor pe care I. nu i-a agreat este și mai mare: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Unele rezerve pot veni și din necunoașterea
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
1964 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș), Opere, I-II, introd. edit., București, 1970 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș); ed. pref. Mircea Vulcănescu, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1993; ed. pref. Eugen Simion, București, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Memoriile lui Iorgu Iordan, RL, 1976, 45; Streinu, Pagini, V, 417; Paul Georgescu, „Memorii”, CNT, 1977, 35; Regman, Explorări, 182-191; Popescu, Cărți, 110-112; Ștefănescu, Jurnal, 104-107; Dobrescu, Foiletoane, II, 138-150; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982; Cristea, Fereastra, 107-112; Ivașcu, Confruntări
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Memoriile lui Iorgu Iordan, RL, 1976, 45; Streinu, Pagini, V, 417; Paul Georgescu, „Memorii”, CNT, 1977, 35; Regman, Explorări, 182-191; Popescu, Cărți, 110-112; Ștefănescu, Jurnal, 104-107; Dobrescu, Foiletoane, II, 138-150; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982; Cristea, Fereastra, 107-112; Ivașcu, Confruntări, III, 129-135; Simion, Scriitori, IV, 11-19; Iorgu Iordan - 100 de ani de la naștere, Iași, 1989; Dicț. scriit. rom., II, 611-612. I.D.
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Paul Georgescu, „Memorii”, CNT, 1977, 35; Regman, Explorări, 182-191; Popescu, Cărți, 110-112; Ștefănescu, Jurnal, 104-107; Dobrescu, Foiletoane, II, 138-150; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982; Cristea, Fereastra, 107-112; Ivașcu, Confruntări, III, 129-135; Simion, Scriitori, IV, 11-19; Iorgu Iordan - 100 de ani de la naștere, Iași, 1989; Dicț. scriit. rom., II, 611-612. I.D.
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat, în ultimul deceniu, remarcabile instrumente de lucru: Dicționarul etnologilor români, (I-III, 1998-2001) și Repere în etnologia românească (2002). În 1959 a început redactarea tratatului academic Istoria literaturii române, sub conducerea lui G. Călinescu ieșind doar primul
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan, Craiova, 1932; ed. îngr. și pref. C. Gerota, București, 1933; ed. pref. Iorgu Iordan, București, 1936; ed. îngr. și introd. C. Fierăscu, București, 1940; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan, Craiova, 1932; ed. îngr. și pref. C. Gerota, București, 1933; ed. pref. Iorgu Iordan, București, 1936; ed. îngr. și introd. C. Fierăscu, București, 1940; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
volum apărut postum, e încă un argument în acest sens. Deschizându-se cu Laudă limbii române - pagina vibrantă, considerată de editor drept cea mai potrivită prefață, culegerea cuprinde studii despre scriitori francezi (Villon, Baudelaire, Cocteau), recenzii la cărți de Iorgu Iordan, Tudor Arghezi, Martha Bibescu, articole referitoare la traducerea operei lui Eminescu, Sadoveanu, Blaga, Bacovia, I. Barbu ș.a. J. a devenit, prin scrisul sau și prin participarea la mișcarea literară a timpului, un fiu spiritual al României. Tudor Vianu îl socotea
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
, Smaranda (15.XII.1942, Murfatlar, j. Constanța), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Floricăi (n. Lupescu), învățătoare, și a lui Iordan Jelescu, funcționar. Face școala primară și liceul la Constanța și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1958-1962). Lucrează apoi ca redactor la Editura Meridiane (1964-1966), redactor, publicist, comentator la „Scânteia tineretului” (1967-1974), în fine, ocupă diverse funcții
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]