8,698 matches
-
în cele două cărți ale sale, Pe urmele lui Liviu Rebreanu (1986) și Liviu Rebreanu. Utopia erotică (1997). Mai sunt și alții. Sistematizări oneste, dar nimic mai mult, aduc Constantin Cubleșan în Romancierul Rebreanu (2001), Gheorghe Glodeanu în Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic (2001) și Săluc Horvat în Liviu Rebreanu: "Ion" - universul uman (2003). Cine se poate descurca în bibliografia critică a unui mare scriitor? Sunt puțini acei specialiști inventivi, venind cu un punct de vedere nou și convingător, fiind
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
Ion Simuț Echinoxist din prima generație, Petru Poantă și-a schimbat până acum de două ori scriitura și aria de aplicație, evidențiind în acest fel trei ipostaze sensibil diferite. Primul Poantă, afin cu Adrian Popescu și Ion Mircea, colegii săi, e un critic de poezie sagace, spirit independent, cu o frază strânsă, nervoasă, dar elastică, atent la formele modernității și la performanțele de expresivitate, un estet cu
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Popescu și Ion Mircea, colegii săi, e un critic de poezie sagace, spirit independent, cu o frază strânsă, nervoasă, dar elastică, atent la formele modernității și la performanțele de expresivitate, un estet cu gustul rafinat al tradiției. Rezultatele acestei prime ipostaze sunt volumele de început: Modalități lirice contemporane (1973) și Poezia lui George Coșbuc (1976; eseu ce cunoaște alte două ediții, în 1994 și în 2004, cu unele adaosuri). Al doilea Poantă, erodat de boemă și pacte secrete, își pierde, în
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
A. Gh. Olteanu Am citit și eu, ca mulți alții, la vremea respectivă, în 1977, la prima ediție, Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian al lui Eugen Simion. Cartea m-a fascinat - țin bine minte - atunci, prin mulțimea de te-me, ipostaze, aspecte privind viața culturală, li-te-ra-ră în primul rând, dar și politică, ideologică, filozofică etc., nu în ultimul rând prin calitatea cu totul excepțională a stilului. Nu erau toate, cu totul inedite pentru mine. Mă informam cum puteam, prin canalele care
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
cu un eseu despre spiritul francez. Acesta este disecat și comentat în toate direcțiile, întors pe toate fețele în baza unei serioase bibliografii, pe verticală și pe orizontală, diacronic și sincronic. O temă pasionantă este condiția umană. Deși nu ocolește ipostazele neconvenabile - dimpotrivă! -, închegând din reflecții lucide (vorbind adesea despre moraliști, autorul devine el însuși un moralist) o imagine amară a decadenței omului, Eugen Simion nu se poate abține de la o serie de alte reflecții, care bat spre elogiul omului ca
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
-l face defel antipatic deoarece prin ea transpare postura unei regii ce relativizează enormitățile, așa cum unui actor nu i-am putea imputa trăsăturile rolului ce-l interpretează. Ceea ce ne oferă Tzone e doar o mască în culori voit stridente, o ipostază pe care se cuvine a o percepe nu altminteri decît o componentă a jocului. Cu cît e mai accentuată, cu atît e mai lipsită această megalomanie de sensul unei realități psihice asumate: "scurt pe doi nu beau apă decît din
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
adevăratelea curgeau mierea și fierea din versurile mele precum apele rebele din munții înzăpeziți" (ibidem). Dualitățile "vis și adevăr", "miere și fiere" califică astfel întregul discurs în discuție. Dăm mereu în textele lui Nicolae Tzone de probele unei exaltări a ipostazei de poet, a aprecierii la superlativ adresate creației proprii. Pentru omologarea unui atare statut genialoid e nevoie de premisa unei diferențieri copleșitoare, a unei originalități absolute. Drept care autorul cultivă un laitmotiv al originalității d-sale grațios-obsedante, în numeroase variațiuni pe
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
Pavel Șușară I. Antropocentrism și experiență individuală Vreme de șase luni, Galeria Luchian 12 a găzduit expoziția de pictură și desen, intitulată Ipostaze, a tinerei artiste Daniela Chirion. Cea de-a doua sa expoziție personală, după Kakemono și autoportrete de la Galeria Cuhnia a Palatului Mogoșoaia, Ipostaze reprezintă un moment decisiv în cariera pictoriței și, poate, chiar în destinul său artistic. Deși o expoziție
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
experiență individuală Vreme de șase luni, Galeria Luchian 12 a găzduit expoziția de pictură și desen, intitulată Ipostaze, a tinerei artiste Daniela Chirion. Cea de-a doua sa expoziție personală, după Kakemono și autoportrete de la Galeria Cuhnia a Palatului Mogoșoaia, Ipostaze reprezintă un moment decisiv în cariera pictoriței și, poate, chiar în destinul său artistic. Deși o expoziție curentă, de etapă, fără nici o altă miză declarată în afara aceleia de autoevaluare și de confruntare directă cu un public real, diversificat inevitabil și
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
spațiu aparent restrîns, de doar cincizeci și trei de lucrări, printre care și foarte multe desene pregătitoare, Daniela Chirion ia în posesie această realitate inepuizabilă, o cercetează și, mai apoi, oferă privitorului propriile sale variante plastice de înțelegere și de analiză. Trei ipostaze bine individualizate, însă foarte greu de disociat la o privire fugară, alcătuiesc proiectul artistic al pictoriței, îi circumscriu cîmpul conceptual și definesc perspectiva morală a reprezentărilor sale: autoportretul, portretul și cuplul om/animal. Chiar dacă ordinea lor cronologică, în enunțurile explicite
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
descoperirii de sine, a revelației propriei persoane. Urmează, apoi, portretul, adică descoperirea celuilalt, revelația alterității, pentru ca, finalmente, prin cuplul om/animal să avem treapta integrării în lume, cu alte cuvinte, revelația speciei și a izomorfismului vieții sugerat prin două dintre ipostazele sale. Spre deosebire, așadar, de lectura exterioară, de aceea care privește evoluția umanului pînă la dobîndirea conștiinței de sine, lectura interioară pe care o propune artista privește propria sa creștere, maturizarea privirii pînă la dobîndirea conștiinței asupra lumii în care
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
dar mereu bîntuită de o epică subliminală, pe jumătate feerică, pe jumătate metafizică, pictura Danielei Chirion, cel puțin așa cum se dezvăluie ea astăzi, este un foarte special experiment plastic, dar unul care vizează interioritatea imaginii și nicidecum materialitatea ei. Aceste Ipostaze, care aglutinează trei vîrste ale formei și trei etape ale conștiinței de sine a pictoriței, au și o subtilă trimitere în viitor: un portret realizat în valori, aproape de alb/negru, un clar/obscur de factură nouă care, după toate aparențele
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
prezentul lui. Care îl însoțește mereu. De care este legat. Mereu. Omul, artistul, lumea, viața, realitatea, ficțiunea. Măștile lui Mihai Mălaimare, poezia mimului, gesturile, stropii de sudoare, experiența îmbogățită care îmbogățește, la rîndul ei, discursul scenic, chipul dat cu alb, ipostazele clovnului, bufonului, mici repere din commedia dell'arte, traseul sisific al actorului, corpul care vorbește fascinant despre el, despre mine, despre noi, despre dimensiunea de necalculat a pasiunii, a dăruirii de sine. Iarăși și iarăși. Seară de seară. Curajul de
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
fulg și să-l recompun, pentru a-i afla forma și legile cărora trebuie să mă închin sau de care pot să mă feresc". Istoria triumfă ca o dimensiune a subiectivității transfiguratoare. Să consemnăm acum cîteva impresii ale autoarei în ipostază de turistă care adulmecă timpul perceput ca un soi de justificare a spațiului în lăuntrica instanță. Concentratul de istorie pe care-l cuprinde un topos constituie un alibi al său. Uneori în așa măsură, încît timpul, element părelnic abstract, dizolvă
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
iconoclastului eseist și critic literar. Din păcate pentru el, Alexandru Paleologu pierde de o manieră stânjenitoare pentru el, singurul pariu ferm pe care îl pune prin intermediul volumului Simțul practic. La debutul lui Dan Verona (poet cunoscut astăzi mai mult în ipostază de textier de muzică ușoară, a cărui carieră poetică și-a atins apogeul chiar în momentul apariției acelui volum de debut, tot ce a urmat după el, încadrându-se pe o pantă valorică descrescătoare) Alexandru Paleologu exclamă triumfalist, Avem un
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
voluptos într-un bazin care, s-a dovedit în timp, conținea mult prea puțină apă. Chiar dacă volumul de debut al lui Dan Verona a fost, cu adevărat, unul meritoriu, începutul cronicii îl pune peste timp pe Alexandru Paleologu într-o ipostază destul de jenantă. Mai ales că, același exeget nu ezitase, în paginile aceluiași volum, să-și facă publice - e drept, cu oarecare delicatețe - rezervele în fața unui poet foarte prizat în epocă și în anii care au urmat: Nichita Stănescu. Dar iată
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
istorici: "E însă lesne de remarcat (...) că Alecsandri este în poezie ceea ce Millet sau Grigorescu sînt în plastică". Sau: "Horațiu este sub Augustus, care-l voia poet național și dinastic, ceea ce este Alecsandri sub Carol I". Să adăugăm că și ipostaza teoretică a exegetului e prezentă sub chipul unor enclave în textul analizei, relevînd stăruința de-a radiografia aspectul categorial al creațiilor. îndeobște, N. Manolescu încearcă a reduce chestiunile mai complicate la schemele unei utile simplificări. E lesne de observat, socotește
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
treacă între Scylla și Carybda, să se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în subiectivitatea ipostazei de narator, valorile pe care realul imund i le-a refuzat. Ironia e o tentativă de depășire a tragicului, după cum scepticismul e un rezultat al depășirii condiției de frustrat. "Idealul meu de proză, declara Sîrbu, e unul de defulare filosofică
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
-l lichideze. Încăpățînarea talentatului Mr. Smith generează o cursă a înarmărilor în tot orașul, și un fel de partidă de vînătoare cu premii pentru orice dornic freelancer posesor de gun. De la intervenționismul oarecum sictirit și aleator al desperados-ului, într-o ipostază mai degrabă vagaboandă, - era în stație, nu mai circula nici un autobuz, etc -, întreaga afacere crește exponențial ajungînd în cercurile înalte ale puterii, deși nu este foarte clar de ce acest copil reprezintă o miză atît de serioasă pentru a i se
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
incomplete). De o vitează emoționalitate, expresie a unui neutru tonic, eminamente uman, poezia Magdei Cârneci este prea puțin tributară conceptului comun de feminitate. Dacă întâlnim și poeme de dragoste, ele vin dinspre o entitate feminină demnă și puternică, mai degrabă ipostază energetică decât personală, individualitate ocultată de viziunea sa nondualistă asupra realității, în care durerea și fericirea sunt fațetele aceluiași destin, beatific în esență, deci invulnerabil și fundamental însetat de libertate. S-ar putea vorbi mult despre predispoziția ascensională a poeziei
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
exercițiului critic. Noua critică, avînd izvoare eterogene, din deceniile 7-8, orientarea structuralist-semiotică, spre a nu mai vorbi de grilele sociologice sau psihanalitice, au ispitit unele condeie, însă nu le-a fost dat a absorbi ansamblul criticii autohtone reînviate, rămînînd în ipostaza de "cazuri" ale ei. Citiți cu interes și asumați pînă la un punct, Mihail Bahtin, Jean-Pierre Richard, Roland Barthes, Umberto Eco, Tzvetan Todorov, Gianni Vattimo etc. au ajuns îndeobște la confluențe cu discursul consacrat al comentariului asupra literaturii. S-a
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
morale diferite și, mai ales, în expresii diferite. Dacă expoziția exprimă esențialmente pictorul, în subsidiar, ființa istorică și, pe deasupra tuturora, conștiința umană care le-a dat tuturor un sens, catalogul focalizează privirile mai ales către omul concret, către multiplele lui ipostaze culturale și către gîndurile sale nemijlocit exprimate. Pentru că Baba nu este prezent în album doar ca pictor, ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
parte pătimirea mai de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai dezrădăcinării, care deplîng plecarea lor din sat, pe de alta dezolarea omului modern, neîmpăcat din varii motive cu mediul epocal. Incriminările poetului nostru înclină în ultima vreme către ipostaza ultimă: "Ne socot neghiobii terminați și sluți,/ Ne lovesc la gleznă, plînge chinga dură;/ Numai tu, iubito, știi să mă asculți,/ Veacu-i de otravă și de zgură" (Răvaș nocturn). Ori: Semn ivit anume pentru tine,/ Este propriu-mi suflet,/ Mereu
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]