1,407 matches
-
70 de ani, mort "de slăbăciune" și Paraschiva Ghervăsoaia, de 45 de ani, moartă "de troahnă" (Ibidem, condica nr. 26). Credem că fata era orfană, mai întîi pentru că tatăl său, Gheorghe Alupului nu se afla trecut pe listele întocmite la Ipotești pentru împroprietărirea din 1864, apoi pentru că în una din primele variante la Povestea codrului, unde evident este vorba de Casandra, poetul scrie: "de un cot și jumătate/ Tu îmi pai orfană pruncă/ Peste ochi îți cade părul/ Iar în cap
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cezar Petrescu, ea era Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin Z. N. Pop i-a zis Ileana, care, printr-un amestec de informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut la Cernăuți, în trupa de artiști a lui Fanny
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin Z. N. Pop i-a zis Ileana, care, printr-un amestec de informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut la Cernăuți, în trupa de artiști a lui Fanny Tardini, avînd numele schimbat în... Luluța
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ascundă numele cel adevărat. Mai apoi, i s-a părut că și titlul Elena încă ar da de bănuit unele implicații biografice; a renunțat la Elena și a pus titlul rămas definitiv: Mortua est! Oricum, Casandra a fost iubita de la Ipotești. Dar cu oricîtă convingere am pronunța numele ei mai ales că în alte poezii care urmează o găsim tot pe Casandra, iar o dată chiar cu numele ei cel adevărat, deocamdată va provoca nedumeriri, poate chiar rezistențe, cît timp nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unde acest băiat a învățat carte. Augustin Z. N. Pop, fără a face verificările care se impuneau, i-a dat valoare documentară, trăgînd deocamdată o concluzie cu oarecare prudență, iar mai apoi încurcînd elemen tele acestei legende, cu personagii din Ipotești: "Mihai I. Lăzăreanu pare să fie fost fiul său natu ral cu Ileana, soția pădurarului Ichim, din slujba lui Eminovici"69. De observat aici că Ileana nu-i fata lui Ichim, ci soția acestuia, care Ichim nu mai este morar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fie fost fiul său natu ral cu Ileana, soția pădurarului Ichim, din slujba lui Eminovici"69. De observat aici că Ileana nu-i fata lui Ichim, ci soția acestuia, care Ichim nu mai este morar la Cucorăni, ci pădurar la Ipotești. Dar de ce băiatul poartă numele de familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne de așezat întîia iubire a poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acestuia, care Ichim nu mai este morar la Cucorăni, ci pădurar la Ipotești. Dar de ce băiatul poartă numele de familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne de așezat întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este morar la Cucorăni, ci pădurar la Ipotești. Dar de ce băiatul poartă numele de familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne de așezat întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni, arată că la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni, arată că la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă pe Ileana, în vîrstă de 25 ani, iar ca tată legitim pe pădurarul Ioan Lăzăreanu, de 32 ani, cu domiciliul în Ipotești. În actul oficial, copilului i s-a dat numele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă pe Ileana, în vîrstă de 25 ani, iar ca tată legitim pe pădurarul Ioan Lăzăreanu, de 32 ani, cu domiciliul în Ipotești. În actul oficial, copilului i s-a dat numele de Ilie I. Lăzăreanu 70. Este foarte clar că nici una din aceste două Ilene n-are măcar o cît de mică legătură cu Mortua est! și nici cu Casandra, care murise
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai mult să-l scoată pe Eminescu cu un fiu natural. "Contemporanii au știut că Eminescu a avut un fiu natural" pretinde autorul 70. Cu cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la Ipotești? Aici e toată încurcala. Și apoi care sunt acei contemporani, în afară de avocatul Mănăstireanu? Pînă la urmă, și acesta vorbește numai de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la Ipotești? Aici e toată încurcala. Și apoi care sunt acei contemporani, în afară de avocatul Mănăstireanu? Pînă la urmă, și acesta vorbește numai de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la Pomîrla, ca să învețe carte, la școala lui Bașotă! Avocatul Mănăstireanu l-a cunoscut la Pomîrla numai pe fiul Ilenei de la Ipotești, numit Ilie I. Lăzăreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la Pomîrla, ca să învețe carte, la școala lui Bașotă! Avocatul Mănăstireanu l-a cunoscut la Pomîrla numai pe fiul Ilenei de la Ipotești, numit Ilie I. Lăzăreanu. Acesta nu se știe cum va fi învățat cîteva clase, la acel liceu, pe baza cărora a devenit funcționar fiscal, la Botoșani. În toamna anului 1927, cînd Ilie I. Lăzăreanu împlinea 50 de ani, acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rectificarea actului de naștere. Bineînțeles că martor l-a avut numai pe avocatul Mănăsti reanu, care a prezentat o depoziție scrisă și apoi o depoziție orală, sub prestarea de jurămînt: "Eram copil de 10-11 ani și ieșeam pe toloaca satului Ipotești Cucorăni, unde copiii satului jucam mingea-țic. Tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrînul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
creștini-ortodoxi de ai compatrioților mei, care vor voi a se lumina din acest institut, însă toată cheltuiala necesară pentru ei, afară de învățătură, va fi pe socoteala lor proprie". Lăzăreanu I. Ilie, conform certificatului său de naștere, era născut în satul Ipotești, nu la Cucorăni, așa că, la Pomîrla, el trebuia să plătească școlaritatea. Este ca și sigur că Eminescu, rugat de tatăl băiatului, ca slujbaș la Eminovici și rugat mai ales de soră-sa, Henrieta, nașa băiatului, va fi intervenit la prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țăran care îndrăznea să-și dea copilul la liceu. Oricum, nici această intervenție nu dovedește că Eminescu ar fi fost "tatăl real" al băiatului, cum susține Augustin Z. N. Pop. Fără a admite vreo Ileană, ca iubită a poetului, la Ipotești ori la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut, la Ipotești, două iubite: prima care a murit de tînără și pentru care poetul va scrie mai tîrziu O, dulce înger blînd și a doua, "iubirea vinovată de la 19 ani (sic!), cu fata morarului de la Cucorăni, Elena Lăzărescu (sic!), de pe urma căreia se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sic!!)74. Să reluăm acum firul evenimentelor petrecute, după înmormîntarea Casandrei, la 20 ianuarie 1864. Copleșit de o foarte mare durere mai ales că cimitirul cu mormîntul fetei era vecin cu casa părintească, poetul a căutat să se îndepărteze de Ipotești, ca să se poată liniști cumva, dar chipul Casandrei îl însoțea peste tot, după ce se des părțise de ea atît de dureros, pentru totdeauna. Ea a murit-am îngropat-o-n zare Sufletul ei de lume este plîns, Am sfărîmat arfa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
11 martie a plecat spre Cernăuți. Cu ce rost s-a dus la Cernăuți? Nu s-a văzut vreo intenție serioasă pentru urmarea cursurilor, căci în primăvara anului 1865 iar a dispărut din Cernăuți. În cursul verii (1865), aflîndu-se la Ipotești, împreună cu fratele său Matei, a vizitat Dumbrăvenii, unde tatăl lor era reangajat, pentru cîteva luni, de Ana de Balș, ca delegat în comisia de plasă, pentru împroprietărirea țăranilor 79. Aurel Vasliu a stabilit, după Consemnăciunarul biblio tecii gimnaziștilor, că în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
200 kg. O delegație, compusă, la Cucorăni, din primarul Gh. Măzăreanu, Niță Adochiței și Toader Chircu, a fost împuternicită să caute în țară păpușoi, "unde s-a găsi"83. În iarna aceea, din anul 1866, foametea i-a fugărit, la Ipotești, pe doi țărani bucovineni: Ioan Eminovici, din Călinești-Cuparencu, și cumnatul său, Procop Smocot, de la Șerbăuți. "Boierul" George nu era acasă. Spre seară vine și el de unde o fi fost și vede pe cei doi țărani, smeriți, plecați în fața lui. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bucovina. Ștefanelli ne spune că "n-a știut nimeni din colegi cînd a plecat și încotro a luat-o"86. După informația trimisă mult mai tîrziu, de sora sa, Aglaia Drogli, lui Titu Maiorescu, știm că a luat-o spre Ipotești: "Gimna ziul superior nu l-au terminat aice (la Cernăuți), din desperare că murise Pumnul. Îmi aduc aminte că după înmormîntarea lui Pumnul, și-au depus cărțile sub un scaun, în gradina publică, și-au plecat spre casa părintească. Întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]