2,312 matches
-
puțin avantajați"45. Acest principiu, a argumentat Rawls, ar fi unul dintre principiile în privința legitimității cărora ar cădea de acord orice persoane libere și raționale din societățile democratice aflate, pentru a stabili în avans principiile unei societăți drepte în situația ipotetică a "poziției originare", poziție concepută astfel încât să garanteze faptul că principiile sunt alese prin consens în condiții rezonabile de echitate sau imparțialitate (obiectivitate). Indivizii aflați într-o astfel de poziție sunt plasați, mai precis, în spatele unui "văl al ignoranței", în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
o valoare instrumentală, nu și una intrinsecă, așa cum consideră egalitarienii. În ciuda similitudinilor cu suficientismul menționate, prioritarianismul este o teorie a dreptății distinctă de suficientism. Prioritarienii interpretează diferit și trag concluzii diferite față de suficientiști în privința dreptății sociale. Să presupunem următoarea situație ipotetică: suntem puși în situația de a alege între politica publică A și politica publică B. Dacă alegem A, vom garanta un nivel de trai mult peste cel suficient pentru milioane de oameni, lăsând sub nivelul suficienței o singură persoană. Dacă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
întrebărilor, ca de pildă întrebări prea generale, limbaj greoi, artificializat, tehnicist, științific, cuvinte ambigue, cu dublu înțeles, cuvinte vagi (cam așa, de regulă); întrebări tendențioase care sugerează răspunsul, întrebări prezumtive care presupun cunoașterea dinainte a ceva despre cel investigat, întrebări ipotetice care atrag după ele un anumit tip de răspuns, de obicei afirmativ. Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între participanții aflați față în față, centrare asupra temei cercetate, direcția unilaterală de acțiune, fiecare participant păstrându-și locul de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
mai putea dura stăpânirea statului de către o singură familie (familia Saud). în Yemen activitatea celulelor extremist islamiste a devenit o problemă vizibilă după atentatul din 12.10.2000 împotriva distrugătorului american “U.S.S. Cole” ancorat în rada portului Aden, atac atribuit ipotetic formațiunii teroriste Al-Qaida. C. Cauzele de ordin socio-economic au fost într-o mai mică măsură “promotoarele” stărilor tensionale/ conflictuale în spațiul arab, unde, după cum am văzut, determinantele majore ale neînțelegerilor interne s-au circumscris în cea mai mare parte domeniului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
atitudinile și conduitele elevilor, îi determină să răspundă influențelor lui. Principalele funcții sau roluri manageriale ale cadrului didactic au fost grupate de către R. Iucu în următoarele componente 2: a) planificarea/prognoza. Poate fi definită ca modalitate de determinare a demersului ipotetic de la ceea ce este - starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizațional - la ceea ce trebuie să 2 Romiță Iucu, Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2006, p.141 12 fie - starea dezirabilă a (sub)sistemului respectiv”3. Cât privește clasa
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
la un război împotriva Uniunii Sovietice. Enunțată în 1927 și devenită lege pentru lumea comunistă la cea de a IX-a plenară a IC în februarie 1928, tactica clasă contra clasă vizează în mod deosebit Franța și Marea Britanie. În numele unei ipotetice radicalizări a maselor, cotitura la stînga asimilează social-democrația burgheziei, în curînd fascismului și va exclude de acum înainte orice alianță electorală. Frontul unic este dat uitării. Îndepărtînd astfel clasele mijlocii, IC le abandonează seducției fascismului, accentuată în curînd de criza
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
PCF mai obține încă 25,6% dintre sufragii, în timp ce PCI strînge 22,7% în 1953. Ambele își păstrează mai multe sute de mii de aderenți. În ciuda stării lor critice, această bază militantă și electorală constituie un atu esențial pentru o ipotetică relansare a partidului bazîndu-se și pe mișcarea comunistă internațională. Cu totul altfel stau lucrurile pentru celelalte partide comuniste. Acestea au dobîndit o influență electorală imediat după eliberare și multe dintre ele participaseră la guvernele instaurate imediat după război. Dar această
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pot, fără îndoială, să spună ceea ce nu mai vor să fie, dar ei sînt încă incapabili să definească cu precizie noua ideologie. În timpul anilor 1985-1986, PCI se vede redus la o relativă neputință și marginalizare politică. Alternativa politică (o foarte ipotetică alianță PCI-PSI) nu a reușit niciodată să fie o alternativă credibilă la alianța dintre PSI și democrații-creștini, ce continuă să ocupe prim-planul scenei. PCI suferă aceleași dificultăți programatice în fața neoliberalismului, ca și celelalte partide de stînga europene, cum ar
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
un S este P” apoi că "unii S sunt P”ca să ajungă la judecata universală că „toți S sunt P”. 41 După natura relației în care intră predicatul sau subiectul, judecățile pot fi categorice („Orice om este o ființă rațională”) ipotetice, ("Dacă este om, atunci este o ființă rațională”) și disjunctive ("A și om înseamnă a fi ori ființă rațională ori animal”) Formele logice care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea sparge judecata și începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
un S este P” apoi că "unii S sunt P”ca să ajungă la judecata universală că „toți S sunt P”. 41 După natura relației în care intră predicatul sau subiectul, judecățile pot fi categorice („Orice om este o ființă rațională”) ipotetice, ("Dacă este om, atunci este o ființă rațională”) și disjunctive ("A și om înseamnă a fi ori ființă rațională ori animal”) Formele logice care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea sparge judecata și începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
un grad specific de probabilitate pornind de la premise ce includ doar observațiile sau experimentele, logica de bază și matematica. Apoi, K. Popper spunea că ansamblul observațiilor contează pentru aflarea adevărului doar în contextul unui ansamblu de credințe acceptate cu titlu ipotetic, iar generalizările nu sunt niciodată mai mult decît simple ipoteze sau conjecturi. Nu putem avea confirmări că ele sunt adevărate, dar putem avea temeiuri de a crede că sunt false. Fără a cădea în scepticism, știința se dezvoltă prin formularea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de economiști, teoriile ar deveni demonstrabile, din păcate însă își fac simțită prezența și influența mult mai mulți factori cauzali, care rămîn în afara teoriei. Cu toate acestea, Mill consideră că putem avea încredere în știința economică, dar numai la modul ipotetic. Ea ar fi doar o știință a tendințelor, ce pot fi însă deturnate de nume-roase perturbări și interferențe. Abordarea lui Mill a fost continuată de către John Neville Keynes, în lucrarea Domeniul și metoda economiei politice, în dezacord cu școala istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
întrebărilor, ca de pildă întrebări prea generale, limbaj greoi, artificializat, tehnicist, științific, cuvinte ambigue, cu dublu înțeles, cuvinte vagi (cam așa, de regulă); întrebări tendențioase care sugerează răspunsul, întrebări prezumtive care presupun cunoașterea dinainte a ceva despre cel investigat, întrebări ipotetice care atrag după ele un anumit tip de răspuns, de obicei afirmativ. Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între participanții aflați față în față, centrare asupra temei cercetate, direcția unilaterală de acțiune, fiecare participant păstrându-și locul de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
află, oricum, în realitatea înconjurătoare, chiar dacă el se întâmplă să fie și media dintre unu și trei. Dar doi este totodată și o plăsmuire, atunci când semnifică doar un rezultat abstract. În cazul nostru, media dată de normal este un loc ipotetic, însă nu imposibil, și, în realitate, e totuși foarte improbabil de găsit în natură. În continuare, prima întrebare ce se pune, în mod firesc, este: "A cui medie este norma? Dacă normalul (sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
catedră trebuie să definească obiectivele instructiveducative ale modulului, în funcție de coordonate reale în care trebuie să-și desfășurare activitatea și în care afirma absolvenții; tot el poate stabili strategia didactică, în funcție de baza didactico-materială, de nivelul clasei, de echipamente etc., folosind modelele ipotetice pe care i le oferă programa modulară. Deci definirea situațiilor de învățare este atributul profesorului de la catedră. Pentru aceasta el trebuie să dovedească competență cel puțin în următoarele probleme: - formularea obiectivelor instructiv-educative ale modulului; - descrierea competențelor generale și specifice corespunzătoare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
poate fi prezentată astfel (fig. 3): J. Piaget afirmă că încă de la vârsta de 11-14 ani, elevii pot fi inițiați în cercetarea experimentală, deoarece în această perioadă se structurează gândirea formală, se dobândesc instrumentele mintale - judecăți, raționamente inductive, deductive și ipotetice, capacitatea de a combina ipoteze, de a le verifica experimental ș.a. - necesare într-o asemenea activitate. Elevii pot face experimente cu caracter de cercetare, în cadrul cărora învață tehnica cercetării științifice: punerea problemei, formularea ipotezelor, desfășurarea experienței, analiza și prelucrarea datelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
între cele existente, eventual prin reducerea corelațiilor existente. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu va fi satisfăcută, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să-și pună întrebarea care nu este îndreptățită.“62 Explicațiilor ipotetice ale legilor confirmate de experiență, Hertz le-a opus simpla descriere de cel mai înalt nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lor are un acces direct, iar semenii lui doar unul mijlocit și imperfect. Faptul că o anumită stare mintală este conștientă ar implica deja că subiectul are despre ea o cunoaștere certă și completă, care contrastează cu acea cunoaștere doar ipotetică, bazată pe conjecturi și interpretări, a celorlalți oameni. Ne putem îndoi cu privire la ceea ce simt și gândesc alții, dar nu cu privire la ceea ce gândim și simțim. Este intuiția căreia Wittgenstein îi va da următoarea formulare în § 303 al Cercetărilor: „Pot doar să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
un proces al calculului și a cere un temei înseamnă a întreba cum s-a ajuns la rezultate. [Ă] Răspunsul la întrebarea « De ce ești speriat?» conține o ipoteză dacă este dată o cauză. În calcul nu există însă un element ipotetic. A face ceva datorită unui anumit temei poate însemna lucruri diferite. [Ă] Temeiul, se poate spune, este conținut în actul pe care îl realizează o persoană. O cauză nu poate fi conținută, în acest sens. Vorbim aici despre gramatica cuvintelor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării Românești apar ca un corp constituit și se manifestă ca stare politică. Un document din 25
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acest fundal cât se poate de liric în profunzime, energumenul Constantin Acosmei a știut, în orice caz, să-și joace pe viață și pe moarte cartea plină de spectre și umbre ale funestului. S-ar putea ca, într-adevăr, orice ipotetic "va urma..." să apară, din punctul acesta de vedere, doar ca un fel de apendice manierist și, prin urmare, inutil. Referințe critice (selectiv): Andrei Bodiu, în "Observator cultural", nr. 145, 3-9 decembrie 2002; Andrei Terian, în "Ziarul financiar" din 30
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]