4,886 matches
-
Antoine și Emmanuel erau foar-te apropiați. Frumoși și inteligenți, cei doi frați aveau o forță de seducție care atrăsese spre ei multe personalități, prin-tre care și pe Marcel Proust. Dacă între Antoine și Martha se stabilise o complicitate mai mult ironică, între Martha și Emmanuel (1875-1917) a existat întotdeauna o afecțiune rezervată și melancolică, datorată, desigur, doar firii lui Emmanuel. Acest mod de a fi o atrăgea irezistibil pe exuberanta Martha, care încercase, evident, să lupte cu el. Portretul lui Emmanuel
Martha Bibescu în corespondență by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7973_a_9298]
-
are o părere prea grozavă despre sine. Este nemulțumit de articolele pe care le scrie, de prestația sa la tenis, de calitatea cursurilor pe care le ține, de lipsa de comunicare cu fiica sa Corina. Tonul întregii relatări este discret ironic și autoironic. Niciodată însă însemnările nu fac rabat de la precizie. În savuroasa relatare a unui colocviu aniversar Lovinescu, ADN-ul intelectual al personajelor implicate este lesne de recunoscut: "Vorbește Piru, anost, la urmă ne citește pur și simplu Anonymus notarius
Belle photo de ma jeunesse by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7808_a_9133]
-
pentru că presupune o cale mai rară și mai complicată, care nu explică evoluția sensurilor; e vorba mai curînd de o coincidență, numele propriu și termenul argotic avînd însă o origine comună). Cuvântul e destul de folosit azi, în presă, cu marca ironică și depreciativă pe care o aduce statutul său argotic: "fii de foști baștani, din vechea nomenclatură" (ziaruldemures.ro); "bugetari cu salarii de baștani" (Jurnalul național, 24.10.2008). S-a petrecut, pe cît se pare, chiar o specializare semantică parțială
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
intelectual multiplu, savant în diferite domenii (istorie, filologie, lingvistică, folclor), dar și poet, prozator și dramaturg. Fără complexe și fără să se îndoiască o clipă de valoarea produselor sale, el lansează concomitent poezie romantică, drame istorice în versuri, proză romantică ironică. monografii istorice. în aceste circumstanțe, procesul intentat lui în mod imprudent de oficialitate pentru "imoralitatea" nuvelei Micuța (1862) i-a venit lui Hasdeu ca o mănușă și l-a făcut fericit luni la rînd: în doar cîteva zile, iată-l
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
intuiție verbală neobișnuită în epocă. Aceeași intuiție îl făcuse pe Hasdeu să nu comită în Ursita nici o stridență neologistică; dar în Micuța e ceva mai mult - fiecare personaj vorbește în jargonul caracterului său; termenii în limbi străine, întotdeauna cu funcție ironică, încheagă o atmosferă; Micuța pare scrisă într-o românească vorbită cu diferite accente străine, de efect savuros. După succesul acestei nuvele atît de puțin hasdeiene ca spirit (nuvelă lipsită de patetism, de parcă ar fi fost scrisă de un romantic polonez
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Infern (ciclul moarte-înviere), prezente în misterele egiptene sau greco-romane. c. Felul în care Montresor îl înlănțuiește pe Fortunato pare a fi o inversiune parodică a crucificării, detaliu ce poate duce la concluzia unei revanșe parabolice în numele lui Christos, prin substituția ironică a referentului cu oponentul (i.e.un francmason, Bufonul Fortunato). Dacă urmărim atent cele două seturi distincte de virtualități tematice, putem vedea validitatea conceptului de conversie anasemică, din eseul derridean, în acest context. Lucrul (sensul) care este adus în criptă - tema
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
povestirea sugerează că adevărata sămînță a controversei este una religioasă. În caz contrar, referința la masonerie rămîne doar un calambur gratuit, iar replica lui Montresor - Ťpentru dragostea lui Dumnezeuť - o remarcă goală ș...ț. Este, de asemenea, în linia narațiunii ironice ca rezolvarea unui antagonism religios parțial să ia forma crucificării" (Foulke 879-80). Adevăratul conflict ia, prin urmare, un contur ideologic și doctrinar, implicînd caste și grupuri, în primul rînd, și mai apoi persoane. Această ipoteză este confirmată de cîteva detalii
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Amontillado". Poe Studies 5 (1972). Derrida, Jacques. Fors. Georgia Review. 1 (1977). Felheim, Marvin. "The Cask of Amontillado". Notes and Queries. 199 (1954). Foulke, R. and Smith, P. An Anatomy of Literature. Baltimore: Johns Hopkins UP, 1972. Harris, Kathryn M. Ironic Revenge in Poe's "The Cask of Amontillado". Critics on Poe. Ed. David B. Kesterson. Coral Gables: University of Miami Press, 1973. Morgan, William. Illustrations of Masonry by One of the Fraternity. New York: Batavia, 1826. Poe, Edgar Allan. Eureka. Complete
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
s-au răspîndit în ultimele decenii termeni internaționali, în orice caz cu corespondent în engleză (limba în care sînt citite multe știri și comentarii de actualitate): cuvinte standard, neutre din punct de vedere stilistic - oligarh, magnat - și cuvinte metaforice, expresive, ironice: baron sau mogul. Unele au cunoscut perioade de intensă utilizare publicistică în urma cîte unei declarații sau acuzații politice. Presa și chiar politicienii recurg însă și la termeni din limbajul argotic și familiar, în care superioritatea și inferioritatea se stabilesc după
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
să te îndoiești de amîndouă - și de ură și de spectacol (oare de ce vor fi fugit țiganii din vestul blond să se cuibărească în România, Serbia și Ungaria? n.t.). Nu am de gînd să comentez pe larg aceste însemnări ironice, subtile, observații ale unui scriitor străin care-și exprimă, în felul lui, atașamentul pentru România. Citiți-le și veți înțelege titlul meu.
Peter K. Wehrli - Deruta by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/7694_a_9019]
-
fauni (în 1924 Faulkner publicase The Marble Faun, volum care-l plasa între poeții promițători ai regiunii.) E cât se poate de adevărat că și Soldier's Pay privilegiază referințele la astfel de personaje mitologice. Numai că funcția lor e ironică și parodică, în ton cu poetica modernistă. Departe de a încerca să recreeze un univers bucolic, Faulkner demonstrează că mitul funcționează și în condițiile „nerealității" spirituale în care s-a scufundat omenirea după Primul Război Mondial.
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
pe felie aproape non stop și să-l bage în seamă pe cetățeanul care vizitează forumul" (nasul.net). Evident, există situații în care distincțiile de mai sus se neutralizează, valoarea expresiei rămânând una pur și simplu apreciativă, ca în comentariul ironic de pe un forum, la o știre despre descoperirea unui tablou al lui Leonardo Da Vinci: Da, era pe felie da vinci ăsta..." (Evenimentul zilei, 13.10.2009). În schimb, în construcția a fi pe felie cu cineva, sensul expresiei este
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
tren, ca și cum ariditatea fundamentală a așezării sudice ar fi paralizat organul producător de sunete, așa cum rănile de război au provocat paralizia lui Donald Mahon. Simțind că alunecă într-un teritoriu al negativității pure, apăsătoare, Faulkner contrapunctează frecvent, apelând la faconda ironică și la ŕ part-eul jovial, în spectaculoase schimburi de replici, ca în piesele decadent-sarcastice ale lui Oscar Wilde: "Jones rămase într-o tăcere sumbră, învârtind un pahar între degete. În cele din urmă, ea se uită la fața lui urâtă
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
amplasat în apropierea Sfântului Scaun a fost îndepărtat joi dimineața, potrivit Reuters. Din partea politicienilor francezi, ministrul culturii Frédéric Mitterrand nu s-a arătat impresionat în mod neplăcut de montajul video, ci l-a considerat mai degrabă o formă de publicitate ”ironică”. Pe de altă parte, reprezentanții Casei Albe și-au exprimat dezacordul privind spotul ”Unhated”, însă fără a prevede acționarea în justiție. ”Casa Albă duce o politică de inacceptare a utilizării imaginii președintelui în scopuri comerciale”, a declarat purtătorul de cuvânt
De ce Vaticanul vrea să dea în judecată compania Benetton () [Corola-journal/Journalistic/68242_a_69567]
-
ca o chezășie a autenticității morale a acesteia, act notarial prin care Creația dovedește calificarea creaturii auctoriale. La Alexandru Paleologu, "dincolo de austeritatea de viziune și de stil, găsim, în chipul cel mai sugestiv, efigia autorului, aristocratică și ceremonioasă uneori, alteori ironică ori cu subînțelesuri polemice", prevăzută, "în palimpsestul textului, cu lecturile, cu obișnuințele cu aprehensiunile și preferințele sale". În pofida împrejurării că autorul Simțului practic repudia cu specifica-i cochetărie interesul autoscopic, "sinceritatea" ce nu s-ar cuveni a constitui "cîtuși de
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
Fundoianu-Fondane a crezut în mesajul și în destinul operei sale și, din această cauză, nu a ținut niciun moment să se afirme cu prețul propriei demnități. "Inactualitatea" pe care s-a complăcut să o cultive, nu fără o anumită ostentație ironică, de-a lungul perioadei sale românești, s-a dovedit câștigătoare pe termen lung. Expresia sensibilității sale poetice își descoperă astăzi noi complexități, multe din ideile lui par să fi fost purtate de timp, actualitatea lor ține de perenitate. Scrierile sale
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
Gheorghe Grigurcu "Genare" (Emil Brumaru, într-o poezie) Ovidiu Genaru aparține, alături de Emil Brumaru și Petre Stoica, unei triplete de aur a lirismului nostru contemporan. Dacă Brumaru cultivă un angelism ironic prin saturație stilistică iar Stoica un provincialism tematic ca o formă de ironie obiectivată, Genaru propune un jurnal în notațiile căruia ironia constă în detașare morală. Voiajor pe valul fluxului temporal, turist pe traseul clipelor în genere agreabile prin consemnare
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
idol în fine recunoscut. În orice caz, precizează criticul, "nu celui care se recunoaște în el sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe". Aplicația cercetării în cauză scoate în relief tocmai acest cîmp antinomic al scrisului cioranian ce pînă la urmă se recompune, paradoxal, într-o unitate cu atît mai convingătoare cu cît vectorii săi par incompatibili. Aidoma
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
suficiente sieși, prin refuzul oricărei transcendențe impuse a imaginii, prin perfecta colaborare cu materialul și printr-o impecabilă stăpînire a tehnicilor - de la modelajul cald la detaliul auster, de la pulsul sangvin la frigiditatea industrială și de la desenul geometric sau cu accente ironice la arderea fără greșeală - , lucrările sale sînt un comentariu decorativ - un joc de suprafețe spectaculoase și de existențe umile - al lumii înseși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă, atît în tridimensional, cît și în desen, deși se joacă insistent
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]
-
a fi un om banal de obișnuit (Ťordinaireť) este îngrozitor. Mi-a placut poemul ŤOchii mei nu se iscodesc...ť Încearcă să nu rupi șira spinării poemului cu artificii frumoase. Visez lucruri frumoase, cursive, dar nu altfel decât tulburătoare, putin ironice-n ton. Trebuie să scăpăm de patetism." (pp. 174-175); Ai dreptate când vorbești de concizia gen Pavese sau Eliot (sau Ion Mircea) la care trebuie să ajungem, dar putem scrie și poeme lungi de cutremurătoare concizie-interioară. E vorba de acea
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
uita să mai înghită bolul celălalt (și pe cel anterior - le zdru-mi-case îndelung, absentă, și acum le depozita, ta-sân-du-le într-una cu limba încleiată , între măsele și obraz. Îmi era teamă ca nu cumva să se înece" (p.93). Tonul ironic al narațiunii, detaliile grotești care pigmentează povestea de dragoste dintre profesorul de treizeci și opt de ani și eleva din ciclul gimnazial, panseurile destul de morbide ale naratorului, toate încheiate apoteotic cu avortul spontan al Virgini-căi transformă romanul într-o frescă
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
definită, așa-zicând, serial și categorial. Mara fiind capul de serie, credibil, se salvează și se ține bine minte ca personaj. Dar toate femeile din roman, indiferent de epoca în care trăiesc și de condiționarea socială, vorbesc în același stil ironic și insinuant, sabotând din interior verosimilitatea realistă. În schimb, personajele masculine (Cassian Robert, ca tânăr medic de țară, preotul Calistrat Goga, colonelul Onaca) îi ies remarcabil autorului. Raport asupra singurătății, deschis prin venirea eroului pe coclauri de munte, lângă o
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
simte, cu puterea evidenței, respirația lui Alexandru George însuși. Pe tot procesul creației naratorul se privește în oglindă, își exprimă direct cu nedisimulată autoironie șovăielile și poticnirile iminente scrierii romanului pe care tocmai îl citim. Firește acest tip de autoreferențialitate ironică nu este nou în literatură - nici măcar în literatura română, unde inclusiv cronicarii se plângeau deschis de dificultățile scrierii -, dar ele sunt de fiecare dată privite ca șansa unică a cititorilor de a trage cu ochiul în camera secretă a creației
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
mare doză de ironie și de umor lingvistic, scriind două pagini de "apărare" a regimului din Kukunia, folosind idiomuri, metafore și exagerări obligatorii pentru stilul jurnalistic de epocă. Mai departe, în capitolul XIII, demonstrează din nou spiritul său ludic și ironic, punându-l pe Guliver să scrie o carte la comanda administratorilor Kukuniei, prin care să-și răscumpere păcatele; rezumatul lucrării sale este într-o flagrantă discordanță cu restul textului, totul fiind pe dos: critica regimului e înlocuită de laude. Un
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
și o tradiție a succesului melo-ului indian. În filmul său, regizorul reușește performanța unui mixtum compositum de telenovelă bollywoodiană în care, ce-i drept, nu se dansează și nu se cântă, decât pasager la sfârșit și cu o vădită notă ironică, și un film care amintește mai degrabă de viața sălbatică, tribală din favelele metisate și stropite cu sânge, excremente, spermă și cocaină din Cidade de Deus (Orașul zeilor, 2002) al lui Katia Lund și Fernando Meirelles. Naturalismul tablourilor decupate din
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]