9,120 matches
-
mimând diversitatea unei lumi verosimile: informații despre piața bancară, boli nervoase, America corporatistă, feluri de mâncare dintre cele mai bizare și fictive partide politice lituaniene revanșarde. Suspense-ul e o lecție bine învățată de prozatorul american, care stăpânește la fel de bine și ironia fină, dublată de trimiterile culturale pour les connaisseurs. Avem de toate, s-ar zice, și chiar un happy-ending (mă rog, măcar unul luminos, optimist) în care moartea lui Alfred e catalizatorul "corecțiilor" copiilor și, o dată cu ei, și ale lui Enid
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
fi împăcat cele două domenii Paul Morand și Paul Claudel, Duiliu Zamfirescu și Lucian Blaga), mă simt parcă mai ușurat să rămîn doar prieten și vecin al lui Nelu Munteanu". Expresia la care recurge e ușor încordată, meandrică, de-o ironie moale care e, concomitent, un mijloc de distanțare atît de lume cît și de sine: "îngîndurarea mea se transforma în indignare religioasă: țăranul cu bicicleta abuza în mod scandalos de nesfîrșita răbdare a dumnezeirii față de nerozia noastră. Aide-toi, et le
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Andi Laslău, este patetic și mai mult decât convingător: "Peste vechiul cimitir din Lacrăm s-a așternut zăpada, iar Râpile Roșii au fost și ele cuprinse de albul imaculat care a acoperit până și casele din spatele cimitirului. Ca o tristă ironie a sorții, zăpada - acest simbol al purității - nu a reușit să ascundă monstruozitatea ridicată în urmă cu aproape un an de zile." Impresionant este și textul memorialistic semnat de Marta Petreu însăși: "Poate din aprilie, poate din mai, când și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
critic) ales pentru ea, o întreprindere delicată. A "glosa", în atare context, cu siguranța jucătorului care se pregătește să arunce, în orice moment, un full de ași, e cel puțin primejdios. Cistelecan riscă, făcînd să sclipească a nou, cînd prin ironie, cînd prin metafore netocite și suple, acea parte a "instrumentarului" recenzenților atinsă, ca de-o nedorită patină, de oarece dulcegărie tărăgănat-lirică, deposedată, de mult, de cel mai mic efect persuasiv. Miza lui este, așadar, aceea de a "învîrsta" o țesătură
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
că "omul concret" nu e nici un ins primitiv, nici unul abulic, ci o conștiință acută, care-și umple golul existențial cu materia "(i)realității imediate", ca și cu cea a unor atitudini. Vocea prin care se rostesc atitudinile sale o constituie ironia. însăși insolitarea banalului, promovarea anodinului în sfera imaginarului ar putea fi socotite o ironie, cu atît mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
care-și umple golul existențial cu materia "(i)realității imediate", ca și cu cea a unor atitudini. Vocea prin care se rostesc atitudinile sale o constituie ironia. însăși insolitarea banalului, promovarea anodinului în sfera imaginarului ar putea fi socotite o ironie, cu atît mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea să mă spînzur un pic în marginea ei - zice/ m-ar decreta probabil zeu
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
polemizează cu centrul abuziv, predispus la manifestări parazitare, al convenției prezumțioase. între eul poetic cu o situare lăturalnică și lumea asupra căreia se răsfrînge acest centru mai mult ori mai puțin corupt prin artificiu se instituie o tensiune pe care ironia o compensează formal, precum o himeră a justiției: "pentru vina de-a te fi ocărît/ Septembrie/ n-au mai lăsat ai mei să crească/ otava// c-o traistă de poeme m-am dus întru slava/ dar ei nu prea obișnuiesc
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
pulbere de nisip care ne intră în pori în ochi/ și în cutele de la haine înainte de-a ne dumiri/ ce se întîmplă cu noi și de-a ne dezmetici". Avem a face sub pana lui Mircea Petean cu o ironie domoală, fin melancolizată. }inînd locul unei posturi explicit revendicative, unei retorici înflăcărate, ea formează o probă a delicateții visătoare a celui ce-și compune discursul după chipul și asemănarea sa.
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
este, în fond, unul util și interesant. Dincolo de faptul că aduce în atenție una dintre numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Te prinzi? Bine. Nu te prinzi? La fel de bine", ceea ce cred că influențează opinia publicului, mai satisfăcut de un mesaj clar și supra-simplificat. La nivelul scenariului, punctul forte al lungmetrajului nu e acțiunea sau narațiunea, ci dialogul dintre personaje, pentru ele ironia devenind o formă de viață. E laconic, dar amintește de David Mamet, după cum au observat și alți critici. Un exemplu? Interpretarea desenului animat Doamna și vagabondul, făcut - în opinia unui personaj - pentru a înrădăcina în psihicul femeilor ideea că ar
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
învins o boală mortală. Ascunzători, sicofanți, ziariști occidentali, kaghebiști înnebuniți. Toată omenirea a plâns în hohote pe cartea lui. Memorabila expulzare din țară. Mâna întinsă de Nabokov cu prietenie. Ce inventar de Superman! Unde a greșit? Când? I-au lipsit ironia și autopersiflarea de tip James Bond. I-a lipsit zâmbetul lui James Bond sau măcar al lui Gagarin. I-au lipsit năucitoarea blondă și smockingul. I-a lipsit pistolul frumos de mare calibru. I-au lipsit "poantele" și specificul local
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
este acel presentiment de iminență a unei revelații ce întîrzie să se producă, prin care Borges definește însuși fenomenul estetic. (A. I.) Poemul darurilor Reproș ori lacrimi nimeni să nu poată A socoti divina-i măiestrie, Cînd El, cu o superbă ironie, Mi-a dat și cărți, și noapte deodată. În ăst oraș de cărți stăpîn făcut-a Ochi gol, spre sine-ntors, ce nu mai poate Citi decît biblioteci netoate De vise, cînd pasaju-îngăduit-a Al dimineții somn. În van i-arată Lumina
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
suferind de provincialism, atracția pentru băutură, joc de cărți și femei ușoare. E încorporată în această aspirație chiar strategia bovarismului. Al. Andriescu relevă foarte bine în postfața romanului procesul progresiv de quijotizare a lui Ragaiac. Nicolae Manolescu a evidențiat strategiile ironiei naratorului de demistificare a "soldatului fanfaron". Mai mult decât un quijotic, Ragaiac mi se pare un bovaric, deși quijotismul și bovarismul sunt două faze istorice ale aceleiași tendințe umane. Le diferențiază cel puțin două aspecte majore: pe de o parte
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
e dus până la capăt. Ragaiac vrea imperios să devină altul, dar fără să expliciteze resorturile și vinile, lăsate în penumbră. Scenariul simbolic al iernii alimentează conotațiile purității, după cum fantasma devorării transformatoare asigură disponibilitatea personajului de a deveni altul. Ca o ironie a sorții, Rusoaica posibilă din imaginație nimerește în sectorul prietenului Iliad, care o întoarce din drum. Există o rivalitate între cei doi în aspirația lor comună. Valia e numele ei, era fiica unui baron exterminat (p. 155) și avea o
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
dorlotează refuzînd schemele habituale: "în cazul că unii dintre cititori le-ar aștepta, țin să precizez că nu vin cu etichete noi. Răspund unei curiozități mai diverse decît aceea de a ști dacă Bacovia e Ťsimbolistť, Ťexpresionistť, Ťpostmodernistť sau altceva". Ironia nu e rareori scoasă din panoplie: "E posibil ca această dragoste copleșitoare să-i fi provocat viitorului poet, pentru a mă exprima în limbajul psihologilor, Ťdiformități intelectuale și afectiveť, pe care, în loc să le corecteze, evoluția sa le accentuează". Sau: "în
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
rămasă înfiptă între pălăria de piatră și crucea om uitat schelet neînvelit nici măcar cu metaforele anume rostite de el în alte epoci privesc atent gropile din care dălțile periile speranțele aduc la suprafață o altfel de istorie nerostită încă în ironiile de mâna a doua ale celor vii ca un urmaș prostit de alți urmași nu pot recunoaște oasele unui gând lăsat de cel vechi cel ce știa să prindă soarele în pumn apoi să bată fierul cât era cald în
INIMA CÂT UN PUMN DE OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382674_a_384003]
-
ale "stîngozaurilor valahi", după formula inspirată a lui Silviu Lupașcu). "Cum a fost?", "Cum au fost primiți de colegii de dincolo?", "Cum au receptat șocul cultural invers al întoarcerii acasă?" sînt întrebări la care, cu o doză considerabilă de (auto)ironie și umor, cei chestionați încearcă să ofere un răspuns. Ștefan Borbély (coord.) - Experiența externă, Editura Institutul European, Iași, 2001, 304 pagini, 98.000 lei. Utopie și discurs Utopiile, ca și miturile, apar cel mai adesea dintr-o nemulțumire, dintr-o
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la înscenările de tip Disneyland. Cred că ar merita investigat, pornind de la această carte (și în ciuda riscurilor de a reduce la elemente minimale un fenomen care se manifestă
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
de mama lor. Probabil e nebun, interesează prea puțin asta. Ceea ce rămîne e povestea în sine, cea a unui tată și a unui copil prin care imaginea părintelui se perpetuează: într-o zi, Andreas se descoperă poet. Umorul e debordant, ironia încă nu s-a născut pentru prea-tînărul povestitor, dar mult nu va întîrzia. Sam-tatăl e o figură mitică, e primul și cel din urmă părinte, e lunatecul absolut la fel cum e poetul absolut, trăiește în păduri, dar nu se
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
încă neformată, oscilează între pulsiuni antinomice, de cruzimi nemiloase și duioșii puerile. E, evident, un adolescent bîntuit de căutări erotice, năzuind spre izbîndă carnală, cum, de fapt, își ascunde infantilismul, prin comportament voit cinic și răutăți crude intens cultivate. Obiectul ironiei sale constant sălbatice e unchiul său Tololoi, un bonom ridicol în manifestări, care, cultivînd istoria, tot anunță obținerea iminentă a unui doctorat, mereu amînat. "Inestetic, notează autorul, era Tololoi în păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul de a
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
compune și, în același timp, se topește în pasta unui lirism de basm de tip Agopian. Târgul unei Spanii dintr-un timp medieval neprecizat forfotește de personaje pitorești de la iscoade, vagabonzi, pitici și trubaduri până la fețele regești ale palatului. Dincolo de ironia fină și melancolia de poem bine dozată, există un puternic contrast în atmosfera romanului care potențează definitoriu expresivitatea textului. Mizerie cruntă, sărăcie, boli necruțătoare, mirosuri pestilențiale ale nesfârșitelor gropi de gunoi, crime, șobolani, hoituri, vagabonzi, colportori, condamnați la moarte, prostituate
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
se străduiește pentru a pătrunde în clubul Internaționalei Socialiste. Politic vorbind, sub noua sa titulatură, partidul d-lui Năstase face cam aceleași eforturi integraționiste de care România însăși are nevoie pentru a pătrunde în NATO și în Uniunea Europeană. Pare o ironie a soartei că dl Iliescu și fostul PDSR și-au descoperit asemenea vocații după ce au făcut mofturi de tot felul pe vremea cînd se aflau în opoziție. Mai e de văzut însă în ce măsură eforturile declarative ale partidului de guvernămînt precum și
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
se văd. Au dispărut pasajele plicticoase și dezlînate și o dată cu ele tendința de a scrie lung. în Simion liftnicul, Petru Cimpoeșu are timp să scrie scurt, romanul pare lucrat, corectat și reluat, e o mică bijuterie de umor sec, de ironie și parodie bine ținute în frîu, o frescă în linii esențiale a societății românești postdecembriste. Romanul nu are o singură poveste, ci mai multe, după principiul povestirii în ramă și poate nu întîmplător locul în care personajele se adună să
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
am făcut noi se prăbușește. Mona Muscă, inteligentă, emancipată, încearcă să ne susțină cauza, dar intervenția ei se lovește de grosolana surditate voluntară a pedeseriștilor și peremiștilor. Adrian Păunescu râde batjocoritor în timp ce ea vorbește. Grigore Zanc o întrerupe, cu o ironie ieftină. Mihai Ungheanu deplânge faptul că la emisiunile culturale sunt invitați anumiți oameni de cultură și nu alții. Nu dă nume, dar se simte frustrarea. De altfel, aceasta devine problema numărul 1 în discuția care urmează. Fiecare se referă la
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
ani este emoționantă. Dar după 40... Această sărbătorire s-a făcut cu fast și a creat, firesc, destulă vîlvă. Luni, 4 iunie, la Casandra s-a strigat catalogul. Atmosfera era destinsă, glumele nu pridideau să se rostogolească în cascade. Amintiri, ironii, prietenii de-o viață, nostalgii. Moni Ghelerter le spunea și acestor, cîndva, studenți în dialogurile pe care le provoca despre ceea ce trebuie să fie un actor că, în afară de o calitate pe care n-o putem defini exact - talentul, major este
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]