1,368 matches
-
stupefiant însănătoșirea prin programe de aderență sinceră la valori ale societății românești, cum ar fi legea lustrației. Vicepreședintele Pașcu s-a minunat la BBC, chiar liderii grupului de la Cluj au activat în Uniunea Tineretului Comunist. Iar Adrian Năstase i-a ironizat din vârful buzelor pe cei care „își fac iluzia că o să-i voteze Blandiana“. Dar cel mai sus a sărit Iliescu când a auzit de lustrație, este ca și cum PSD ar spune „am rupt-o cu comunismul“. Și în plus, tocmai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cîntece, sloganuri, banderole, graffiti, tags, gadgets, benzi desenate, desene animate și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
munte de inepții produse de mințile cărturărești ale timpului. Așadar, totul trebuie nuanțat și judecat diferit. Formulându-se astfel scenariile futuriste, remarcăm o încredere totală a autorilor în știință și mai puțin, sau deloc, în spiritualitate. Aceasta din urmă este ironizată și desconsiderată. Transpar de aici reminiscențele marxisto-pozitiviste ale fetișizării științei și progresului tehnic. Or, așa cum arăta frecvent (și) Mircea Eliade, după Newton, în plină modernitate, tehnica a cunoscut o teribilă desacralizare. Dacă tehnica veche, premodernă, era dublată de o dimensiune
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mare, cu atât îmi ești un mai fidel și veritabil partener. De partea cealaltă suntem noi, cei mulți. Ne complacem deseori în vinovatele dulci-amărui delicii ale resemnării. ,, Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva...". Ajungem să ne ironizăm eșecurile, fără a învăța ceva din ele. ,, Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc". Nu sunt fonduri pentru lemne în timp de criză. Micul nostru secret național este că niciodată nu poate fi mai rău
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fior de neliniște la gândul de a vedea tabloul de aproape. Lumina din încăpere venea de la fereastra închisă și zăbrelită ce dădea spre stradă. Soarele se juca printre ramuri. Atunci imaginea mi se părea reală, fata zâmbea cu adevărat, mă ironiza peste ani, deși farmecul ei nu dispăruse. Când mătușa a plecat după cumpărături, mi-a spus: Odihnește-te, e prea cald pentru tine (parcă erau cuvintele mamei mele). Și-apoi, știu că aștepți cu nerăbdare să vezi lucrurile din casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
că o ființă timidă, contemplativa. Martha Bibescu a răspuns cu aplomb: Micul volum La bal cu Marcel Proust conduce - lburător spre descoperirea unei ființe fragile, un Proust plin de delicatețe față de prietenii săi, suferind din cauza izolării, pe care și-o ironizează aproape cu seninătate. Cercul aleșilor lui Proust îi includea pe verii soțului prințesei, Anton și Emanuel Bibescu, precum și pe contele de Salignac Fénelon. Cele 158 de scrisori dintre Proust și Anton Bibescu, publicate sub titlul Aux Enfers avec Marcel Proust
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
demonice sunt și frații lui Aleoșa Karamazov: Smerdeakov și Ivan Karamazov. Primul dintre ei, un lacheu, se constituie în dublu al lui Ivan Karamazov, citindu-i intențiile și săvârșind crima în numele acestuia. Este și el un blasfemiator, plăcându-i să ironizeze cu argumente logice credința lui Grigori. Lipsa de credință face din el un sinucigaș. Atunci când descoperă că nici cel căruia și-a închinat viața - Ivan Karamazov - nu este cel care părea să fie (nu mai are curajul să susțină că
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
mic produce o puternică impresie de ridicol și o reacție de surpriză amestecată cu plăcere, ambele având loc atât de brusc încât râsul este instantaneu. Prefăcându-se a încerca o explicație științifică pentru puținătatea minții Struțocămilei, un glas din “gloate” ironizează mușcător, demonstrând prin poziția geografică și prin condițiile atmosferice nefavorabile de ce “prostimei ei iertăciune a să da să cade”: Mimând pluriperspectivismul - pentru a lăsa cititorului impresia obiectivității propriului mod de a reflecta realitatea și de a judeca Struțocămila - Cantemir deformează
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și-a exprimat în repetate rânduri poziția față de guvernul "de tehnicieni" de sub conducerea lui Nicolae Iorga și, implicit, față de regimul politic din timpul acestei guvernări. Chiar în perioada în care N. Iorga depunea eforturi pentru constituirea echipei guvernamentale, oficiosul georgist ironiza lipsa programului de guvernare al noului cabinet. Cu altă ocazie, ziarul central al partidului critica faptul că N. Iorga a desființat dreptul de întrunire al cetățenilor, măsură care, apreciau georgiștii, nu se potrivea primului-ministru, "apologet" al respectării legilor. În aceeași
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii Cartei de la Atena
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trăit fericiți până la adânci bătrâneți") e sistematic, deliberat exclusă: The Remains of the Day, Flaubert's Parrot, Lanark, Never Let Me Go, Waterland, Nice Work, Rates of Exchange, Possession, Restoration, The Great Fire of London, 1984, Brave New World... Joyce ironiza sentimentul (v. Eveline, din Dubliners, de pildă) dar ni-l putem imagina pe Leopold Bloom în afara iubirii lui pentru Molly, oare? Ori pe eroii din The Waves de Virginia Woolf în afara iubirilor ce se țes și se destramă între ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
țâfnoși (v. Barnes, Lodge, Bradbury, Fowles). Eroii neputincioși își duc povara rememorării cu resemnare și oarecare lirism. Eroii țâfnoși trec de la ironie la sarcasm și ajung tot acolo. Uneori câte un roman readuce nararea clasică, cronologia, doar pentru a o ironiza în final, după o cursă contra cronometru încheiată fără câștigător. John Fowles, de pildă, creează un suspans greu de suportat, care nu se încheie nicicum. Narațiunea a murit, dar trecutul autorului găsește mereu convenții noi. Din cauză că autorul nu se poate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lăcomia de noutate, ei se tem crunt de propria lor ironie; ba chiar mai rău, sunt îngroziți că i-au deschis cititorului o cale care-i poate scoate pe ei, autorii, din joc definitiv. Autorul Desperado are dreptul firesc să ironizeze tot și toate, dar ferească Domnul să îndrăznească lectorul sau și mai rău criticul să găsească elemente comice în opera lui. Scriitori ca Julian Barnes, Malcolm Bradbury, Alasdair Gray, Peter Ackroyd, Graham Swift, Doris Lessing, Martin Amis, Kazuo Ishiguro trăiesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în interiorul regimului comunist sunt fie răsfățații autorităților, fie revoltații. Ambele categorii sunt lipsite de practica vorbirii directe, întrucât e larg descurajat (cel mai adesea interzis) contactul cu străinii, comunicarea cu vorbitorii de engleză. Lumea comunistă era închisă și înăbușitoare. Greșelile ironizate de Bradbury cu amuzament (dar nu numai) se referă implicit la ororile de dincolo de cuvinte, izolarea cruntă și moartea lentă, ascunsă. Pe de altă parte, scriitorii de limbă engleză nu au la îndemână o armă importantă atunci când scriu despre Cortina
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noastră e pentru el o limbă moartă. Încearcă s-o refacă prin glosar, un nou dicționar de termeni vechi, care ne face să zâmbim și să reflectăm la forța cuvântului. Creem cuvinte din care nu va rămâne mare lucru. Sunt ironizate limbajul de lemn din toate domeniile (inclusiv cel din critica literară), cuvintele folosite de unii cu mândrie pentru a-i umili pe cei care nu s-au înregimentat: brainstorm: în anume împrejurări, se credea că mânia ori neliniștea din creier
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să apară și în engleză, la o dată neprecizată, la "Editura Colectivă Homosexuală Marxist-Feministă de pe Coasta de Vest, sub titlul Sex și cultură, cu o copertă superbă, în seria His-and Her-Meneutics". Viitorul acestei nouvelle critique așa cum îl descrie Bradbury este hilar, ironizat cu frenezie, înrobit unui deconstructivism a cărui maximă realizare este următoarea: Ceea ce așteptau cu toții, lucrul de care aveau cea mai mare nevoie, era să vină centrul fără centru, prezentul fără prezent, scrierea fără scriitor, semnul fără semn care va aduna
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este scăpărător. Ironia lui Huxley este un mod de gândire, dar și manieră literară și ipostază a sensibilității. Ținta ironiei lui Huxley este în principal intriga amoroasă, de care Virginia Woolf era atât de sigură că se poate lipsi. El ironizează iubirea (v. Lenina, v. sloganul "Toți aparținem tuturor celorlalți". Comparația batjocoritoare cu Miranda lui Shakespeare, printre altele, îl împinge pe Sălbaticul John la sinucidere. Mama lui John, Linda, este o "hârcă" batjocorită de sălbaticii din rezervație, pe care vizitatorii "civilizați
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ambiguitate poate ucide un autor, un întreg gen literar uneori. Luptă cu excesele lingvistice ale criticii (teoria fiind unul dintre acestea), folosindu-se de arma clarității. Triunghiul iubirii (sexului) e pretextul folosit de Lodge în acest roman pentru a-și ironiza eroii: Carrie e flancată de Ralph și Nicholas, Ralph de Carrie și Helen (și un șir lung de alte aspirante ori mature universitare), Helen de soțul ei decedat, de Martin (a cărui amintire o torturează cu aventurile pe care i
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai, prostituate, amintirea unui viol, perspectiva unui weekend carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele bubos", contrastând toate cu trecutul Tamisei, istoria reginei Elisabeta cu Leicester, ironizată în toată splendoarea ei. Pe scurt, simplul gând la existența femeii aduce după sine ideea de moarte, de neființă. Partea a patra îl descrie chiar pe Phlebas înecatul, parcurgând înapoi toate etapele vieții lui, ceea ce a făcut și protagonistul poemului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comentarii succinte și la realizarea rubricilor permanente de politică internă și externă. Polemica cu publicațiile care susțin politica liberală (Românul, Pressa, Dorobanțul și Telegraful) debutează la sfârșitul lui noiembrie 1877, cu articolul "Unde dai și unde crapă", în care gazetarul ironizează garda națională, stârnind reacțiile gazetelor liberale. În articolul "Pro domo", din 5 ianuarie 1878, Eminescu face prima declarație cu privire la prezența sa și a lui Slavici în redacția Timpului: Că unu-i român din Ardeal, că celălalt în copilărie a legat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru și chibzuință în preluarea cuvintelor străine, subliniind necesitatea adaptării termenilor neologici la specificul limbii române. Selecția cuvintelor este guvernată de un simț deosebit al limbii și de o bună cunoaștere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aflat cele petrecute în Dealul Mitropoliei am gândit deocamdată că, fiind 1 aprilie, este vorba numai de o glumă, cum se obicinuiește după o deprindere universală"468. Într-un alt text, regizând o convorbire cu un învățat din Moldova, jurnalistul ironizează sistemul de învățământ românesc care numește profesori universitari din rândurile unor institutori anonimi: "Mutatis mutandis, o convorbire cu acești ilustrați ar suna cam astfel: - Mă rog, unde-ai învățat d-ta carte? - Mă cunoaște d-nu Stremayer. - Nu-i vorba
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestui calendar, prăznuirea Paștilor trebuia să aibă loc pe 5 mai, în schimb Sinodul a fixat data la 31 martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol probabil al lui George Racoveanu semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
drept obiectiv de a interveni în judecarea lucrărilor artistice. Arta izolează conștiințele în grupe de tipuri natural înrudite. Numai știința și practica le leagă, prin obligație rațională și silă exterioară, anulînd asperitățile iraționale ale experienței subiective". În același siaj sînt ironizați sentimentalii și profitorii lor politici, nu înainte de a defini sentimentalismul: Lăsînd la o parte formele materiale ale sentimentalismului, lacrimi, suspine, intonații și mutre înduioșate, definim fondul lucrului astfel: sentimentală e acea dispoziție de suflet care pornește de la gîndul că lumea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]