145,869 matches
-
poți să nu încerci să transmiți ceea ce tu, ca simplu vizitator ai simțit când ai pășit în aceste bijuterii ale civilizațiilor străvechi și a nu le prezenta în fireasca succesiune de evenimente petrecute în legătură cu dovezile existente, atât de transmițătoare de istorie , civilizație străveche și legendă. Grădina ce găzduiește întregul ansamblu se numea „grădina Pașa” pentru că se spune că a fost inițiativa unui pașă otoman, guvernator al Ciprului în acele vremuri. Aici, la poarta de intrare în grădină există o plăcuță inscripționată
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Hala Sultan Tekke a fost închis înmormântărilor publice. Sunt îngropate aici o seamă de personalități ale administrației turce din insulă. Senzația pe care ți-o dă o astfel de vizită este una ciudată: un amestec de dorință de cunoaștere a istoriei și teamă, aș putea spune, rememorând multiplele evenimente sângeroase petrecute pe insulă, însă, cu certitudine, merită trăită! Cultura și religia musulmană oferă atâtea segmente de cunoaștere pe care încă mulți dintre noi n-au apucat să le pătrundă, poate de
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
spune că în timpul dominației otomane, când navele se aflau în apropiere de, sau în portul Larnaca, cu pavilioanele în bernă, salutau cu salve de tun așezământul de la Hala Sultan Tekke. Și fiindcă tot eram ancorate în lumea islamului și a istoriei lui pe acest tărâm, ne-am gândit că în drum spre Fort Larnaca - următorul obiectiv ce urma să-l vizităm -, să facem un scurt popas la Marea Moschee Djami Kebir, construită în secolul al XVI-lea, încă loc de închinare
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit de către turci, deși, se pare că acesta ar fi fost deja într-o stare dezastruoasă la venirea lor pe insulă, între zidurile lui funcționând, o bună bucată
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Fundația Pierides a fost și este și azi organizatoarea celor mai importante evenimente culturale în Cipru, Grecia și în diferite colțuri ale lumii; sponsor nelipsit al acțiunilor și publicațiilor legate de obiectivele sale, oferă burse de studii postuniversitare în arheologie, istorie, istoria artelor și studiile privind muzeele. Este nemaipomenit ca o familie de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Pierides a fost și este și azi organizatoarea celor mai importante evenimente culturale în Cipru, Grecia și în diferite colțuri ale lumii; sponsor nelipsit al acțiunilor și publicațiilor legate de obiectivele sale, oferă burse de studii postuniversitare în arheologie, istorie, istoria artelor și studiile privind muzeele. Este nemaipomenit ca o familie de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
și studiile privind muzeele. Este nemaipomenit ca o familie de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați de istoria și cultura insulei, încât să sponsorizeze chiar săpăturile arheologice efectuate în scopul reașezării filelor de istorie în bibliotecile cipriote. N-am putut să nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați de istoria și cultura insulei, încât să sponsorizeze chiar săpăturile arheologice efectuate în scopul reașezării filelor de istorie în bibliotecile cipriote. N-am putut să nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-a zburat involuntar, acasă, în România, unde, nu
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-a zburat involuntar, acasă, în România, unde, nu mai departe de un simplu exemplu - Sarmisegetusa -, istoria dacilor încă mai stă și-așteaptă să fie scrisă așa cum se cuvine, în deplin adevăr și cinstire! Mă gândeam la o seamă de imperii financiare care dacă ar sacrifica o părticică infimă din veniturile anuale și le-ar direcționa spre
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
fie scrisă așa cum se cuvine, în deplin adevăr și cinstire! Mă gândeam la o seamă de imperii financiare care dacă ar sacrifica o părticică infimă din veniturile anuale și le-ar direcționa spre această zonă sensibilă, devenită „Cenușareasa” prezentului românesc - istoria și cultura românilor -, ar îmbogăți mult, măcar sufletele confraților lor din țară și de pretutindeni. Și cum „Verba volant, scripta manet” ... poate, poate ... „aude” sau citește cineva și ia exemplu! Muzeul este o adevărată comoară de exponate antice, peste 2
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de măști care împodobesc pereții sălii. În ultima sală, rezervată perioadei medievale cipriote, obiecte din ceramică și sticlă și câteva bijuterii, degajă prin fiecare por dorință de cunoaștere, dorință care te îndeamnă să răsfoiești, iar și iar, paginile prăfuite ale istoriei atât de zbuciumate a insulei Afroditei, plină de realități și mituri unice. Biserica Sfântul Lazăr N-am ratat ocazia de a vizita Biserica (ortodoxă) Sfântul Lazăr, lăcaș de cult reprezentativ în patrimoniul cultural și religios local, în Larnaca. Construită în
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
vizitezi, ca turist. Probabil că ansamblul de ruine vizitate anterior la Limassol mi-a trezit și mai mult interesul pentru acest segment al cunoașterii, oferit cu dărnicie de întreaga insulă. „Firile romantice prin natura lor au inclinații vădite și spre istorie, mit și spiritualitate” - îmi spunea fata mea, care, la fel ca mine, redescoperise în ea acest sentiment odată cu toate descinderile noastre pe urmele zeilor și-ale istoriei antice. O promenadă prin „Phinikoudes” Cu toată oboseala acumulată după o zi încărcată
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de întreaga insulă. „Firile romantice prin natura lor au inclinații vădite și spre istorie, mit și spiritualitate” - îmi spunea fata mea, care, la fel ca mine, redescoperise în ea acest sentiment odată cu toate descinderile noastre pe urmele zeilor și-ale istoriei antice. O promenadă prin „Phinikoudes” Cu toată oboseala acumulată după o zi încărcată de emoții firești, am hotărât să ne încheiem vizita în Larnaca cu o plimbare la „Phinikoudes”, pe țărmul mării, printre șirurile renumite de palmieri care conferă o
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea, focșeneanul, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
fost intenționat dirijați spre caricaturile religioase (o chestie complet lipsită de morală de altfel) tocmai pentru a-i transforma în ținte. Glumă, glumă, dar miroase din nou a brigăzi roșii. Cred că ne aflăm în fața celei mai mari conspirații din istorie. Nici măcar ‘’ei’’ nu știu ce să facă. Am sentimental că retrăiesc revoluția română în direct, varianta franceză. Sper din tot sufletul să mă înșel. De aceea afirm cu toată convingerea că totul e o mascaradă pentru a reintroduce legea Big Brother, cu
CEVA E PUTRED ÎN … PARIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1421083888.html [Corola-blog/BlogPost/376165_a_377494]
-
și Ioan Damaschin: ,,Și degrabă alergând Petru, a stătut înaintea mormântului și, văzând lumină în groapă, s-a spăimântat, pentru că a văzut într-însa giulgiurile singure zăcând, fără dumnezeiescul Trup” (Octoih, glasul al 8-lea, sedelnă la utrenia duminicii). - În Istoria Bisericească, Eusebiu de Cezareea descrie și el minunea legată de sărbătorile pascale și anume: Pe vremea Sfântului Patriarh Narcis al Ierusalimului (sec. II), în timpul marii privegheri de sfintele Paști, s-a terminat untdelemnul din candele. Și atunci patriarhul a poruncit
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
candela se aprinde și de la ea iau lumină toți locuitorii Ierusalimului, aprinzându-și făcliile lor”. Mitropolitul precizează că venirea Sfintei Lumini are loc în fiecare an. - La începutul sec. XI istoricul musulman al-Biruini notează: ,,În legătură cu Sâmbăta Învierii se spune o istorie ce uimește pe cercetătorii științelor naturale și al cărei fundament este cu neputință de descoperit. Dacă asupra fenomenului n-ar fi existat acordul venit din partea unor persoane cu concepții diferite și care relatează că el este fundamentat pe declarațiile martorilor
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
pentru tot ce se întîmpla în vița lui și în zona în care el exista. De la un zeu al creației,,,până la un zeu al morții. ( vzi ,,lista zeilor,, ) Cei mai cunoscuți sunt cei ai popoarelor care au străbătut și influențat istoria omenirii: egipteni, greci, romani, asiatici, amerindieini, popoarele germanice. Apoi, o parte a omenirii s-a gândit să pună însuși ,,omul,, în fruntea acestor fenomene aducând în locul zeilor și al regelui lor ,,Zeus,, un Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu al
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
în cartea mea de iubire. Nichita după Nichita. Un timp fără răstimp.” Un interviu cu Nichita Stănescu - este pentru Nicolae Băciuț - acum, după mai bine de un sfert de veac - un reper prețios, nu numai pentru cartea lui fundamentală: „O istorie a literaturii române contemporane în interviuri” - dar și pentru întreaga sa operă și viață. Nu se poate să scrii și să nu te raportezi la Nichita. E un bagaj necesar, pe care trebuie să-l porți permanent, pe dinăuntru, o
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
azi, care însă cântă nezvârlind la vechituri cântecul de ieri! Vom mai uzi de Anna! Ni s-a spus aceasta, de către Mirabela, dar trebuie să se întâmple mai curând, mai mult și mai des. Epocile e nevoie să-și înțeleagă istoria, după cum muzica nu e muzică dacă nu e regenerabilă și regenerativă. De aceea, Anna, interpretă a mai multor genuri muzicale, trebuie să cânte. Ea are puterea de a înnoi cântecul, dar și de a-i edifica trecutul romantic. Are glasul
ANNA. VEŢI MAI AUZI DE EA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405183875.html [Corola-blog/BlogPost/349224_a_350553]
-
care se scurge și „timpul sacru” - reversibil, static, ciclic și cosmic. Omul este muritor și, oricât s-ar considera de avansat și de stăpân temporar al universului, trebuie să-și recunoască limitele, însă el se poate consola cu ideea de istorie pe care o făurește indubitabil. Iar timpul? Își va păstra calitatea de placebo colectiv, incitant cu fiecare generație. Poate fi sau nu sfidat? E o încercare de răspuns și un îndemn pe care le găsim în cartea de față, semnată
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
debutează și în proză, scrierile sale fiind, de fapt, o succesiune de imagini din perspectiva unui spirit apt de a cuprinde și de a desluși sensuri mult mai adânci. Noua sa carte, "Cipru - corolă de lumină vie” - Note de călătorie, istorie și peisaj, apărută la Editura ANAMAROL, București, 2012 este o arcadă elevată între Cipru și România, țări care au în comun aceeași „proaspătă" eternitate. La început, autoarea face trecerea de la lumea tumultului de azi - în care tehnologia își spune cuvântul
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
plecare în Cipru -, la liniștea de vis, ca un cântec de leagăn în care recreează lumea ca la începuturile ei. În felul acesta, Georgeta Resteman se prezinta cu acest volum ca un mesager al Ciprului, marcând frumosul de-a lungul istoriei, cu izvoare în timpuri demult apuse și aduse până în zilele noastre, vorbindu-ne despre geografia, economia, religia, mitologia, legendele, oamenii acestei țări, în limpezimi ale cuvintelor care amintesc de cântecele sirenelor. Plină de încântare, Georgeta Resteman împletește tot ceea ce vede
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
jocul umbrelor diafane, țesute de timp. Ca o copie fidelă a întruchipării sinelui său, Mădălina, fiica autoarei, a însoțit-o în excursii cu scopul de a cunoaște Ciprul, oferindu-i "oportunitatea de a vizita împreună locuri minunate și încărcate de istorie, frumusețe și mister", și mai apoi și tipărirea cărții, prin efortul financiar depus, așa cum desprindem chiar din dedicație. Citind cartea Georgetei Resteman avem ocazia să deslușim un tablou aparte al relației mamă-fiică, iar noi să fim beneficiarii oportunității de a
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
wann! INVITAȚIE Prietene, de vii în țara mea, Și vrei să afli totul despre ea, Ascultă-o rapsodie de Enescu, Citește un poem de Eminescu, Privește „Pasărea Măiastra”, Ori mergi la marea cea albastră, Contemplă „Gânditorul” din argilă, El în istorie e prima filă ! Admira cerul, de-i senin ori înnorat, Spre el drapelul țării mele-i înălțat. Urca pe munți, coboară spre câmpii Și prinde-te în jocuri de copii. Mănâncă borșul românesc cu cimbru, Si calcă rar pe urme
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]