1,394 matches
-
succesului ziarelor penny din anii '30, triumful știrilor asupra comentariului editorial ca principală activitate a ziarului american a fost inevitabil (384). "Victoria" a fost "inevitabilă" și, așadar, nu poate fi pusă la îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de momentul în care teascul tiparului și-a lăsat pe hârtie implacabila sa amprentă. Judecata de valoare însă, ține de om, dar și aici mistificările sunt greu de susținut de către oameni de onoare; - al doilea plan este acela al interpretării istoriografice a evenimentelor, domeniu în care relativitatea este la ea acasă. Istoria aceluiași eveniment descrisă de diferiți istorici poate să îmbrace cele mai contradictorii puncte de vedere. Un istoric bine informat, inteligent dar naționalist, poate răsturna adevărul sau oricum îl poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
din Codul napolenian (imperială, centralizată, hiperbirocratizată, dominatoare față de "provincii", care pune Statul mai presus de cetățean), România a nedreptățit legitimitatea și dreptul la diferență al provinciilor, etern supuse și exploatate de un București obraznic, lipsit de scrupule și corupt. Mitologia istoriografică a "românilor" care dăinuiesc pe aceste meleaguri de 2050 de ani (dată stabilită arbitrar în anii '80 de o plenară a CC al PCR, din rațiuni propagandistice), precum și ideea că românul e bun, drept și iubitor de Scriptură, vesel și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Gh. Asachi", efort documentaristic dublat de migala informatică a fiului său, Florin Busuioc, și de coordonarea științifică a scriitorului și universitarului ieșean Ilie Dan, volumul marchează mai multe reușite care trebuie subliniate și detaliate aici, sperăm cu folos critic și istoriografic. Față de edițiile anterioare, în care rigoarea metodologică era mai subțire, informația mai eclectică și disproporțiile fișelor erau dictate nu de valoarea celui antologat, ci de buna cuviință și egoul său (fișele fiind completate, ad libitum, de fiecare), acum se vede
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
veleități de emanație științifică, nu arareori susținută frenetic de diverse canale de televiziune cu audiență sau de cotidiene cu mare tiraj, care acreditează, mai ales în perimetrul capitalei țării, ierarhii valorice îndoielnice sau de-a dreptul false. Cum coordonarea producției istoriografice de către instituțiile cu responsabilități în acest sens se află în suferință, asistăm adesea la suprapuneri de preocupă ri, direcționate excesiv spre subiecte cotate „la modă”, în vreme ce alte teme rămân întrun prelungit con de umbră. În această ipostază, cititorul cu mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cazul să extrapolăm "studiile de caz" doar la oamenii care au scris despre Finlanda. A supralicita această modalitate de lucru înseamnă, într-un anumit fel, introducerea unor restricții care contribuie, pe alocuri, la slăbirea coerenței cărții și la transformarea discursului istoriografic într-un "puzzle" multicolor. O adevărată pată de culoare introdusă de autor în acest capitol este informația cu privire la festivalul scriitorilor de la Lahti, topos poetic cunoscut în întreaga Europă, la fel cu faima dobândit-o la un moment dat festivalul de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
informație vehiculată. Prezența unei reviste românești de natura și cuprinsul "Columnei" este un caz destul de rar în istoria raporturilor culturale românești cu alte țări, fapt care trebuie salutat ca atare. Capitolul rotunjește cum nu se poate mai bine un efortul istoriografic consistent al autorului, care realizează în final și o trecere în revistă a principalilor autori finlandezi contemporani intrați în vizorul traducătorilor români, între care se numără Mika Waltari, Sofi Oksanen, Arto Paasilinna sau Antti Tuomainen. O secțiune bogată de bibliografie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
natură să pună în circulație cât mai multă informație, în măsură să epuizeze cât mai multe surse posibile, lucrarea de față ni se prezintă ca un frumos început într-un domeniu care aștepta de multă vreme un astfel de demers istoriografic. Construcție atotcuprinzătoare, bazată pe o documentație inedită, culeasă cu multă grije din izvoare diferite, salutăm, în consecință, frumosul început care s-a făcut cu acest prilej. Mircea POPA Introducere Prezenta lucrare are ca scop, așa cum se menționează și în titlu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al Mexicului îl informează pe reprezentantul României la acea vreme că va avea aceeași atitudine dacă țara noastră se va afla într-o situației similară Finlandei. Un an mai târziu, Gheorge Cojocaru scrie Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică. Într-o remarcă făcută la adresa constituționalității Dietei, istoricul american Charles Upson Clark afirmă, în unul din primele studii apărute în 1928 în Statele Unite, că acei care neagă faptul că Dieta ar fi un organ constituțional "înfruntă neconstituționalitatea tuturor celorlalte organe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. Cojocaru, Gheorge, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 13. Constantin, Ion, Pantelimon Halippa. Apostolul Unirii, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 49. Constantinescu, Ștefan, Ștefan Constantinescu și Tom Sandqvist, în "IDEA. Artă+societate", nr. 23, 2006, p. 50. Crețulescu, Andrei, Happy together
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
24. 544 Ibidem. 545 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, organizație înființată de URSS în 1949. 546 Lucian Giura, File din cronica relațiilor româno-mexicane, în "Transilvania", nr. 11-12, 2007, p. 93. 547 Gheorge Cojocaru, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 13. 548 Ion Constantin, Pantelimon Halippa. Apostolul Unirii, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 49. 549 Cercetător științific principal III la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din București. 550 Mihai Trașcă, Un document inedit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
omului cu scopul de a crea prejudicii imaginii celuilalt.379 Teoria socială a identității pleacă de la premisa că oamenii trăiesc în contexte largi, în mod particular când identitățile sunt postulate ca factor în opțiunile politice, și că o anumită formulă istoriografică este esențială pentru explicații multi-cauzale în care abordările psihologice oferă motivații sau mecanisme specifice individuale pentru schimbare. Teoria identității sociale se bazează pe o înțelegere anterioară a contextului birocratic care le conferă liderilor autoritatea să decidă și să aleagă diverse
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politică externă ale șefului de partid, concomitent cu o analiză aprofundată a operei științifice a istoricului. Seria lucrărilor elaborate de istoriografia anterioară anului 1989, care abordează și problema partidului condus de Gheorghe Brătianu se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996. Comănescu, Radu, Dobrescu, Emilian, M., Istoria francmasoneriei (926-1960), Editura Tempus, București, 1992. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, traducere de Lucian
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
27-29. Drăghicescu, D., Partide politice și clase sociale, București, 1922. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale, Imprimeriile Independența, București, 1921. Duca, I.,G., "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a. Florescu, Gh., I., Gh. Cliveti, "Liberalism românesc Eseu istoriografic", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, Iași, XXXIII/1996. Frunză, Victor, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990. Georgescu, Vlad, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1990. Giurescu, Dinu, C., Guvernarea Nicolae
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4, pp. 8-10. Pentelescu, Aurel, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu 1898-1953, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Pentelescu, Aurel, Țăranu Liviu, "Gheorghe I. Brătianu în timpul domiciliului obligatoriu (1947-1950)", în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 12-19. Platon, Alexandru-Florin, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 613627. Popa, Mihai, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. Pruteanu-Isăcescu, Iulian, "Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, pp. 6-13. Scurtu, Ioan, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu și geneza statelor românești", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 31-39. Tanașoca, Nicolae, Șerban, "Reconsiderarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
in Central and Eastern Europe, Institute of Central European History, Cluj-Napoca, 1995, pp. 178-187. Teodor, Pompiliu, Mârza, Radu, (coordonatori), Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu, Editura Casa Cărții de Știință, ClujNapoca, 1999. Zub, Al., "Gheorghe I. Brătianu-profil istoriografic", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII / 1998, pp. 23-29. Summary Our scientific paper aims to realize a study dedicated to the National Liberal PartyGheorghe I. Bratianu (1930-1938). We have analyzed all the elements which
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I. Brătianu. Studiu introductiv", în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980. 20 Râpeanu, Valeriu, Cultură și istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981. 21 Victor Spinei, (coordonator), Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 1988. 22 Șerban Papacostea, "Gh. I. Brătianu, evocare", în Revista de Istorie, nr. 1-2/ 1991; Idem, "Gh. I. Brătianu: istoricul și omul politic", în Revista de Istorie, nr. 1-2
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Polirom, Iași, 2003. 38 Panfil Nichițelea, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. 39 Mihai, Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. 40 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 241; Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I Brătianu", studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. VII; Stelian Brezeanu, "G.I.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit., p. 62. 54 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 615. 55 "Mișcarea", nr. 840, 865; 10 octombie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1, pp. 8-11; Vistian Goia, "Ion C. Brătianu și "liberalismul" românesc", în Steaua, 1991, 42, nr. 5, 6, 7, pp. 6869. 73 D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 71. 74 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, pp. 158, 175-185. 75 Ovidiu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
explicațiuni și precizări asupra cazului Gheorghe Brătianu. Demascarea impostorului, Institutul de arte grafice Brawo, Iași, 1932, p. 30; Petre Otu, "Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, nr. 1 / 2001, p. 26. 81 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 289; Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 246; Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 329. 82 Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2, 2-3. 249 "Curentul", nr. 2879, 8 februarie 1936, p. 12. 250 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 3; Victor Spinei, "Din corespondența și actele lui Gh. I. Brătianu", în Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, pp. 295, 414-415. 251 "Mișcarea", nr. 2951, 2976; 22 aprilie, 17 mai 1936; pp. 12, 12. 252 Idem, nr. 983, 8 mai 1934, p. 1; Arhivele Naționale Istorice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. * Soluțiile propuse de georgiști pentru reglementarea datoriilor agricole vor fi analizate într-un alt capitol al acestei lucrări. 268 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. 269 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 285. 270 "Mișcarea", nr. 39, 11 ianuarie 1931, p. 4. 271 Idem, nr. 138, 13 mai 1931, p. 1. 272 Idem, nr. 246, 18 septembrie 1931, pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]