1,301 matches
-
solidar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpe a Ușerilor, înnodatelor, geloaselor rase de jos: în acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a caror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvantul complet 5. (italice în original) DISCOVERY Ceea ce pune în evidență, în aceste rânduri, Ion Barbu este tocmai dimensiune metafizica a artei, idee pe care o regăsim și în doctrina poetica a lui Edgar Poe. "Problema filozofica, cea științifică, cea estetică", observă, cu justețe
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
existente chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-nedreaptă instinctiv către punctele singulare ale curbelor particulare pentru a deduce din ele adevăruri care-l informează tocmai asupra normei 69. (italice în original) Să observăm tonalitatea clar bergsoniana a unui enunț, precum acesta: "Extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare", prin care Ion Barbu reformulează un altul din 192070, cu deosebirea că, acum, funcția creației
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poem only that I wish this work to be judged after I am dead". 17 Idem, p. 8: "În the Original Unity of the First Thing lies the Secondary Căușe of All Things, with the Germ of their Inevitable Annihilation". [italice în original] 18 Idem, p. 30: "Oneness is a principle abundantly sufficient to account for the constitution, the existing phenomena and the plainly inevitable annihilation of at least the material Universe". 19 Idem, pp. 30-31: "The willing into being the
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 56: " La durée est bien succession réelle, mais elle ne l'est que parce que, plus profondément, elle est coexistence virtuelle" (italice în original). 23"Alfabetul prismatic" este, totodată, o metaforă pentru modul cotidian de a vedea spațializat, i.e., fragmentar și discontinuu, lumea din jurul nostru, "comentat" poetic în "Dioptrie", si desemnează o lectură inadecvată a realului (care este continuă devenire), pentru că pierde
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Henri Bergson, "L'énergie spirituelle", în Oeuvres, 1970, p. 948: Travailler intellectuellement consiste à conduire une même représentation à travers des plâns de conscience différents dans une direction qui va de l'abstrait au concret, du schéma à l'image. (italice în original) 36 Edgar Allan Poe, "Colloquy of Monos and Una", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 444: În Death we have both learned the propensity of mân to define the indefineable". Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane. Șincai, mai puțin intransigent cu privire la originea strict italică a coloniștilor, menționează că, după măturarea dacilor, Traian "fórte mulțĭ lăcuitărĭ aŭ dus în Dachia, din tótă lumea Romanilor, dar maĭ ales din Roma și din Italia" (Șincai, 1886, p. 10) [1811]. Chiar dacă Șincai concede posibilitatea infiltrării unor coloniști cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele; ci bărbați cu mueri și copii, meșteri și plugari cărora populația cea deasă a Italiei din vremea aceea le îngreuna
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei" (Aaron, 1839, p. 16, subl. n.). În ciuda acestei concesii în privința purității italice a coloniștilor, romanitatea pură a poporului român nu poate fi pusă sub îndoială - acesta este mesajul categoric promovat de întregul discurs didactic din această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 5. 118 Ibidem. 119 Jessica Levenstein, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, p. 14. 50 opresiune. Statutul acesta mai mult decât ingrat al femeii este pus de narator „în vina Sorții, care s-a dovedit zgârcită în ajutorul ei tocmai acolo unde ar fi fost mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Hypocrisy and His Subjectivity, în „ANQ”, fall 2000, vol. 13, nr. 4, p. 9. 296 8. Braccini, Gaetano, Simone Marchesi, Livio XXV, 26 e l'"Introduzione" alla Prima giornata. Di una possibile tessera classica per il "cominciamento" del Decameron, in „Italica”, summer 2003, vol. 80, nr. 2, pp. 139-148. 9. Brown, Peter, Shot wyndowe (Miller’s Tale, I.3358 and 3695): An Open and Shut Case?, în „Medium Aevum”, spring 2000, vol. 69, nr.1, p. 96. 10. Burakov, Olga, Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s Merchant's Tale, în „The Journal of English and Germanic Philology”, Jan 1995, vol. 94, nr. 1, pp. 31 42. 48. Idem, Chaucer's Miller's Tale and Reeve's Tale, Boccaccio's Decameron, and the French fabliaux, în „Italica”, autumn 2004, vol. 81, nr. 3, pp. 311-325. 49. Henebry, Charles W. M., Apprentice Janekyn/Clerk Jankyn: Discrete Phases in Chaucer's Developing Conception of the Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
R. T., Chaucer's General Prologue as History and Literature, în „Comparative Studies in Society and History”, vol. 12, nr. 1, January 1970, pp. 73-82. 67. Levenstein, Jessica, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
18 32 , Christine ces [1], în Rowland e, în „Chau Salter, D le English Schricke lusion of T 72, nr. 1, pp Seymou dium Aevu Idem, G uage Revie Silar, T kalmoign, Smarr, J en in Love 154. Taylor, orum Italic Thomas l Argumen of Univers Thomps m”, fall 19 Treharne ays and Stu Tudor, sman (199 he Host’s I Chaucer's . M., Chau „College Li , Beryl B. cer Review avid, 'Born romance, în r, Gale C. roylus and . 15-32
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În ceea ce privește corpul de literă, caracterul literelor etc.) fac În așa fel Încât utilizatorul calculatorului să reziste cu greu tentației și provocărilor acestor multiple posibilități. În zadar vom susține noi că numele autorului trebuie scris cu drepte, iar titlul operei cu italice, fiindcă vedem adesea numele autorului cules cu bold, iar opera cu italice + bold etc. 3. Lucrările românești În domeniul tehnicii cercetării științifice În spațiul cultural românesc, lucrările consacrate acestui domeniu nu sunt prea numeroase, dar cele care au apărut până
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
utilizatorul calculatorului să reziste cu greu tentației și provocărilor acestor multiple posibilități. În zadar vom susține noi că numele autorului trebuie scris cu drepte, iar titlul operei cu italice, fiindcă vedem adesea numele autorului cules cu bold, iar opera cu italice + bold etc. 3. Lucrările românești În domeniul tehnicii cercetării științifice În spațiul cultural românesc, lucrările consacrate acestui domeniu nu sunt prea numeroase, dar cele care au apărut până acum Își au locul lor În domeniul de care ne ocupăm. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
alt exemplu: „La Conferința pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki (1975), Încheiată printr-un Acord final, care consacră statu-quo-ul politic și teritorial etc.”. După cum se vede din exemplele de mai sus, asemenea cuvinte sau expresii vor fi culese cu italice și nu se traduc. Există un Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, de I. Berg și unul de maxime comentate, datorat lui Tudor Vianu. În aceste lucrări se explică pe larg și cu exemple originea multor cuvinte și expresii celebre
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]