3,582 matches
-
sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat ideea că toate cadrele didactice cunosc cu exactitate câți elevi din clasa pe care o conduc Încalcă normele grupului. Ceea ce atrage Însă atenția este numărul mare al elevilor certați cu disciplina școlară. Dacă, de exemplu, În Învățământul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
interesul tot mai scăzut față de Învățătură și față de valorile perene pe care școala continuă să le promoveze reprezintă un semnal de alarmă pentru dascăli, eficiența muncii instructiv-educative este incompatibilă cu lipsa de responsabilitate și haosul. 9 Coeziunea grupului școlar Prin itemul 9 s-a urmărit verificarea gradului de cunoaștere de către cadrele didactice a coeziunii grupale. Datele obținute În urma realizării studiului arată că grupurile mai coezive sunt Îndrumate de cadrele cu experiență (46%, iar cele mai puțin coezive sunt conduse de cadrele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
diminuată În ciclul primar Considerăm că importantă nu este simpla constatare a unei situații cât mai ales dorința de a-i Înțelege cauzele și a lua măsuri corespunzătoare pentru Îmbunătățirea ei. 10 Surse de tensiune Între educatori și grupul școlar Itemul 10 a vizat evidențierea unor posibile/ reale surse de tensiune Între Îndrumătorii de grupuri școlare și membrii acestora. Datele obținute la modul declarativ evidențiază că majoritatea diriginților (70% susțin că nu există surse de tensiune Între ei și elevi, În timp ce
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cele cu experiență redusă (52,1%. Dincolo de conotațiile pe care educatorii le dau expersiei "surse de tensiune", există realitatea care spune altceva - nu există colectivități În care cel puțin un individ să nu aibă nemulțumiri vis-à-vis de ceilalți membri. Prin itemul 11, complementar celui precedent, s-a urmărit punerea În evidență a nemulțumirilor pe care clasele de elevi le aduc educatorilor. Datele arată că, pentru cadrele din ciclul primar, principala sursă de nemulțumire este agresivitatea verbală și fizică a elevilor (52
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iubesc și nu realizează nimic cu unul pe care nu Îl pot suferi. Reiese că, stă În puterea dascălilor ca despre agresivitatea elevilor să se vorbească doar la timpul trecut. 12 Surse de informare pentru identificarea problemelor grupului Răspunsurile la itemul 12 au urmărit identificarea surselor prin care cadrele didactice iau cunoștință de problemele/ frământările grupului. Pentru cea mai mare parte a educatorilor 23% 29% 48% 1 2 3 23% 52% 25% 1 2 3 92 majoritatea informațiilor provin de la elevi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
indică faptul că există și educatori care preferă să cunoască aceste probleme În mod nemijlocit, fără intrmediar; cele mai preocupate În acest sens sunt cadrele tinere (20% și Învățătorii (16%. 13 Metode, tehnici și instrumente de cunoaștere a grupului Prin itemul 13 s-a urmărit evidențierea unor posibile cauze care produc disfuncții În activitatea de cunoaștere (științifică a grupului școlar; gradul de stăpânire și aplicare a unui set de metode, tehnici și instrumente specifice. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
13 s-a urmărit evidențierea unor posibile cauze care produc disfuncții În activitatea de cunoaștere (științifică a grupului școlar; gradul de stăpânire și aplicare a unui set de metode, tehnici și instrumente specifice. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui item a reieșit faptul că, cea mai mare parte dintre Învățători/ institutori (60,4% utilizează foarte des metoda observației, În timp ce profesorii diriginți apelează la această metodă În proporție mai mică (25%. Diferențe În ceea ce privește frecvența utilizării observației există și Între
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev În grup ci și principalele tipuri de "rețele" interpersonale ce se cristalizează Între membrii grupului, oferind imaginea intuitivă a grupului Într-un moment din existența sa. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui item reiese că numărul cadrelor didactice care nu folosesc nici o dată această metodă este foarte mare În cazul diriginților (54% comparativ cu Învățătorii (16,6% și aproximativ la fel de mare În cazul cadrelor cu experiență (33% și al celor foarte tinere(29
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
copilului, sunt destul de inaccesibile educatorilor. După cum reiese din ancheta exploratorie și din datele obținute prin aplicarea chestionarului, inițierea cadrelor didactice În metodologia cunoașterii grupului se prefigurează ca o sarcină "ce va fi realizată". 14 Conținutul caietului Învățătorului/ dirigintelui Oarecum complementar itemului anterior, itemul 14 a vizat evidențierea acelor indicatori din caietul Învățătorului/dirigintelui cotați de cadrele didactice chestionate ca fiind de mare importanță În activitatea de cunoaștere a grupului școlar. Deși datele arată că mulți educatori nu cunosc sau utilizează foarte
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
destul de inaccesibile educatorilor. După cum reiese din ancheta exploratorie și din datele obținute prin aplicarea chestionarului, inițierea cadrelor didactice În metodologia cunoașterii grupului se prefigurează ca o sarcină "ce va fi realizată". 14 Conținutul caietului Învățătorului/ dirigintelui Oarecum complementar itemului anterior, itemul 14 a vizat evidențierea acelor indicatori din caietul Învățătorului/dirigintelui cotați de cadrele didactice chestionate ca fiind de mare importanță În activitatea de cunoaștere a grupului școlar. Deși datele arată că mulți educatori nu cunosc sau utilizează foarte rar tehnicile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
decât profesori diriginți Pe locul imediat următor in ordinea importanței acordate se situează fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului și ghidurile de completare/ interpretare a unor fișe, chestionare sau teste. 15 Eficiența/ ineficiența documentelor școlare auxiliare ale cadrelor didactice Prin itemul 15 s-a urmărit stabilirea eficienței/ ineficienței caietului Învățătorului/ dirigintelui ca document școlar auxiliar pentru cunoașterea grupului-clasă. Datele obținute prin prelucrarea răspunsurilor indică faptul că educatorii acordă o importanță diferită acestor instrumente. Dacă majoritatea le consideră eficiente (peste 65% dintre
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acestor instrumente. Dacă majoritatea le consideră eficiente (peste 65% dintre subiecți, există și un număr redus de cadre didactice (4,1%, În special diriginții și cadrele cu experiență În Învățământ care le consideră ineficiente. 6 Datele obținute prin completarea acestui item evidențiază faptul că pentru cei mai mulți dintre institutori (60% și pentru mai puțin de jumătate dintre profesorii diriginți chestionați, prioritară este cunoșterea relațiilor afectiv- simpatetice dintre membrii grupului; pentru celelalte categorii de cadre didactice (cu experiență redusă/ cu experiență bogată În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
probleme majore de comunicare Între educatori și grupuri; cel mai bine funcținează comunicarea Între grupurile conduse de Învățători și cadrele tinere și doar pentru un număr redus de diriginți (16% aceasta rămâne problema ce va fi optimizată. 17 Formarea cadrelor Itemul 17 a vizat sesizarea nivelului la care se plasează formarea cadrelor didactice În problema cunoașterii grupului școlar. La modul declarativ, cadrele didactice au parcurs cel puțin un modul de formare În acest sens; există Însă circa 40% dintre educatorii chestionați
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În problema cunoașterii grupului școlar. La modul declarativ, cadrele didactice au parcurs cel puțin un modul de formare În acest sens; există Însă circa 40% dintre educatorii chestionați pentru care problema este necunoscută. 18 Dobândirea competențelor Conform răspunsurilor primite la itemul 18, toți subiecții supuși studiului doresc să obțină competențe În cunoașterea științifică a grupului școlar. Care sunt instituțiile cele mai credibile ce ar putea veni În sprijinul cadrelor didactice În sensul abilitării lor cu noi competențe În problema cunoașterii grupului
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
obțină competențe În cunoașterea științifică a grupului școlar. Care sunt instituțiile cele mai credibile ce ar putea veni În sprijinul cadrelor didactice În sensul abilitării lor cu noi competențe În problema cunoașterii grupului școlar am aflat din răspunsurile primite la itemul 19. Contrar așteptărilor cele mai multe cadre didactice au plasat pe primul loc Universitatea, pe locul doi C.C.D., iar pe locul trei O.N.G.-urile; C.J.A.P.P. este o instituție necunoscută pentru 97% dintre cadrele didactice. Punctual, institutorii au mai mare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a bucurat de mare atenție din partea specialiștilor În ultimele decenii, practic, rămâne Încă o ecuație cu multe necunoscute. Apreciem că În acest sector al curriculum-ului reforma se lasă așteptată. 6. Concluziile investigației Din analiza datelor obținute prin completarea itemului 1 al chestionarului (prin care se urmărea evidențierea importanței acordate de cadrele didactice activității educative comparativ cu cea instructivă a reieșit faptul că, indiferent de experiența didactică și de clasa pe care o Îndrumă, majoritatea educatorilor acordă mai mare importanță
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de caracterizare psihopedagogică, chestionarele pentru părinți. Doar un număr foarte mic (20% dintre cei intervievați au enumerat unele metode și tehnici specifice cunoașterii științifice a grupului școlar (tehnicile sociometrice, chestionare pentru surprinderea unor fenomene grupale. Analizând datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează cu noi aspecte. Dacă cei mai mulți dintre Învățători/ institutori (60,4% declară că
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
școlar este empirică, ocazională, nesistematică, redusă cel mai adesea la observație spontană, neintenționată, fără consemnarea periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cel mai adesea la observație spontană, neintenționată, fără consemnarea periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai bună În ciclul primar (62,5
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
chestionați susțin că, În grupurile pe care le conduc predominante sunt normele flexibile, stabilite prin consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor indisciplinați. Datele obținute prin interpretarea itemilor 10 și 11 aduc și alte clarificări indicatorului "disciplina școlară". Contrar afirmațiilor majorității subiecților chestionați care susțin că nu există surse de tensiune Între ei și grup, mai mult de jumătate dintre Învățători sunt nemulțumiți de agresivitatea verbală și fizică
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cadre didactice le completează superficial pentru a avea, În cazul unor inspecții școlare, imaginea cantitativă a demersului de cunoaștere a grupului și a justifica acțiunile pedagogice adoptate ulterior. Cu toate confuziile și neconcordanțele semnalate, datele obținute prin completarea răspunsurilor la itemii 16, 17 și 18 ai chestionarului, indică atitudinea pozitivă a tuturor cadrelor didactice față de necesitatea optimizării activității educative, În special a relației educator-grup. Aspectele care trebuie exersate se Înscriu Într- un spectru larg: pentru majoritatea Învățătorilor presantă este problema
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
lor cu noi competențe necesare cunoașterii grupului școlar. Contrar așteptărilor, au fost indicate, În ordine, Universitatea, C.C.D și O.N.G-urile. Se impune observația că pentru 97% dintre subiecții chestionați, C.J.A.P.P. este o instituție necunoscută. Acest item al chestionarului reconfirmă ipoteza generală. Problemele prezentate se Înscriu Într-o paletă vastă, multe dintre ele sunt presante, Însă deschiderea pe care dascălii o manifestă demonstrează că rezolvarea lor depinde atât de omul de la catedră, cât și de managerii din
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
puțin de șase luni, iar 79 de participanți mai mult de șase luni. Chestionarul de evaluare a orientării spre obiective în exercitiul fizic, elaborat de Petrick și Markland (1965) a măsurat orientarea spre obiective a participanților. Acest instrument cuprinde 10 itemi care măsoară : orientarea spre sarcină (5 itemi, α= .85 ) și orientarea spre sine (α= .86). Coeficientului α Cronbach pentru întregul inventar a fost .86. Răspunsurile au fost date pe o scală numerotată de la 1 la 5, 1 însemnând dezacord puternic
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
participanți mai mult de șase luni. Chestionarul de evaluare a orientării spre obiective în exercitiul fizic, elaborat de Petrick și Markland (1965) a măsurat orientarea spre obiective a participanților. Acest instrument cuprinde 10 itemi care măsoară : orientarea spre sarcină (5 itemi, α= .85 ) și orientarea spre sine (α= .86). Coeficientului α Cronbach pentru întregul inventar a fost .86. Răspunsurile au fost date pe o scală numerotată de la 1 la 5, 1 însemnând dezacord puternic, iar 5 acord puternic. Chestionarul privind reglarea
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
în exercițiului fizic (BREQ-2, Markland, 2000) a evaluat autodeterminarea în activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]