3,541 matches
-
atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei probe, de exemplu o valoare ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o modalitate obiectivă și standardizată de a monitoriza completarea chestionarelor inițiale prin interviu de tip față în față. Prin codare se urmărește notarea tuturor devierilor ce apar în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scale descrise verbal (excelent, foarte bine, bine, slab, etc.). Pitariu (2000) face o prezentare detaliată a metodelor de apreciere a performanțelor care se bazează pe diferite proceduri de evaluare, în funcție de obiectivele urmărite. Majoritatea formularelor de evaluare conțin cel puțin un item care se referă la aprecierea performanțelor generale ale angajatului, precum și alte întrebări referitoare la diferite aspecte ale performanței. Scalele servesc cuantificării cantitative a performanțelor individuale, astfel încât numeroase studii au încercat să descopere cele mai eficiente mijloace de evaluare cantitativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
experții apreciază numeric (pe o scală de 5,7 sau 9 puncte) exemplele de comportamente, în funcție de eficiența pe care o presupun. În această etapă este necesar un consens ridicat al experților (identificat prin calcularea mediei și abaterii standard la fiecare item), în caz contrar comportamentul respectiv fiind eliminat. Dimensiunile rezultate sunt exprimate sub forma unor scale, ale cărei puncte sunt ancorate în exemplele comportamentale alese. Numărul dimensiunilor variază în funcție de posturi și de muncă dar, de obicei, se folosesc între șase și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pot fi dezvoltate în interiorul organizației, pe baza competențelor importante pentru organizație sau pot fi achiziționate de la consultanți specializați. Instrumentele dezvoltate în interiorul organizației se pot dovedi mai adecvate, fiind mai specifice, însă puține companii își permit acest lucru. 3. Decizia în legătură cu itemii / comportamentele care vor fi incluse în chestionar Se recomandă concentrarea pe comportamentele angajaților și nu pe trăsături generale. Experții recomandă ca itemii chestionarului să fie încadrați într-un context specific, reducându-se astfel erorile de evaluare, comportamentele evaluate derivând din
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se pot dovedi mai adecvate, fiind mai specifice, însă puține companii își permit acest lucru. 3. Decizia în legătură cu itemii / comportamentele care vor fi incluse în chestionar Se recomandă concentrarea pe comportamentele angajaților și nu pe trăsături generale. Experții recomandă ca itemii chestionarului să fie încadrați într-un context specific, reducându-se astfel erorile de evaluare, comportamentele evaluate derivând din viziunea și valorile organizației. 4. Alegerea beneficiarilor feedback-ului În această etapă se decide grupul angajaților care vor primi feedback, participarea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numele Studiile Universității Ohio (engl., Ohio State Studies) și Studiile Universității Michigan (engl., University of Michigan Studies). Studiile Universității Ohio au pornit de la identificarea a aproximativ 1800 de exemple specifice de comportamente de conducere, reduse mai apoi la 150 de itemi descriptivi ai funcției de conducere incluși în cadrul unui chestionar (cf. Spector, 2000). În cadrul cercetării, membrii echipelor au fost solicitați să își descrie superiorii iar șefilor li s-a cerut să se evalueze pe dimensiunile conducerii. În baza analizei factoriale a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de interese, de adaptare, de atitudini după aria studiată unifazice și multifazice. Chestionarele multifazice sunt cunoscute și sub denumirea de inventare de personalitate, din ce în ce mai utilizate, cum sunt: -chestionarul psihonevrotic al lui Woodworth (cu 76 întrebări); -inventarul de personalitate Bell (16 itemi); -chestionarul de instabilitate emotivă (cu 148 întrebări); -inventarul de personalitate Multifazic Minnesota (M.M.P.I. cu 550 întrebări și cu 9 grupe clinice: Ipohondrie, Depresie, Isterie, Deviații psihopatice, Masculinitate - Feminitate, Paranoia, Psihastenie, Schizofrenie, Hipomanie). -16 P. F. Test, Chestionar care măsoară 16
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Paul Popeseu - Neveanu (cu 50 întrebări); - chestionar de personalități accentuate al lui K. Leonhard (cu 88 întrebări P.A.). Scale de evaluare clinică Cea mai cunoscută este scala Hamilton pentru depresie și anxietate, cu mai multe versiuni (între 17 și 27 itemi). Alte scale cu aceeași destinație (fără a mai menționa scala globală psihiatrică) sunt: inventarul de depresie Beck (BDI - 1964) cu 13 itemi, versiunea prescurtată, forma Bf-S, 1970; aceste scale au diferite grade de cotare pentru evaluarea intensității simptomatice, iar unele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Cea mai cunoscută este scala Hamilton pentru depresie și anxietate, cu mai multe versiuni (între 17 și 27 itemi). Alte scale cu aceeași destinație (fără a mai menționa scala globală psihiatrică) sunt: inventarul de depresie Beck (BDI - 1964) cu 13 itemi, versiunea prescurtată, forma Bf-S, 1970; aceste scale au diferite grade de cotare pentru evaluarea intensității simptomatice, iar unele sunt de autoevaluare. Tehnici de proiectare (denumite și metode proiective), teste de o percepție după Murray, teste de dinamism după Cattell, teste
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
proba pune în evidență tendințele nevrotiforme accentuate care prezintă risc adaptativ în procesul de adaptare, de la nuanțe voalate până la tendințe puternic patologice. 2. Chestionarul de personalitate 16 P. F. (R. B. CATTELL) Chestionarul are două forme paralele a câte 187 itemi. Factorii evaluați prin analiză factorială sunt constructe bipolare care încearcă să cuprindă mulțimea de manifestări comportamentale specifice dimensionării, în mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Markland 2005) GOEM evaluează indivizii și diferențele dintre ei cu privire la modul în care aceștia apreciază succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
GOEM evaluează indivizii și diferențele dintre ei cu privire la modul în care aceștia apreciază succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex.
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut adevărat pentru mine). Analiza datelor și rezultate Orientarea spre sarcină
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
În perioada de evaluare ințială la grupa mare pregătitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitățile de înțelegere, articularea corectă a sunetelor și grupelor de sunete, exprimarea corectă sub aspect gramatical. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmărite. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe să obțină rezultate la nivelul celorlalți colegi din grupă, am planificat activități de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precădere pe aceștia, considerând
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
care descriu și definesc, în viziunea sa, mobbing-ul. Chestionarul folosit în cercetarea prezentată aici a fost creat pornindu-se de la acest instrument, la care au fost aduse câteva modificări, pentru o cât mai bună adaptare la contextul și obiectivele cercetării: itemii, original concepuți pentru a identifica situațiile de mobbing sever, în care victimele prezentau traume psihologice și psihosomatice grave, au fost adaptați la populația activă profesional. Practic, actele de agresiune descrise au avut intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus elementul subiectiv, percepția presupusei victime asupra evenimentelor, având în vedere că personalitatea țintei și mediul social (organizațional) în care are loc hărțuirea funcționează ca filtre ce afectează interpretarea evenimentelor; au fost eliminați itemii referitori la hărțuirea sexuală (considerată o temă distinctă și care nu a constituit obiectul cercetării noastre) și la agresiunea fizică (cu caracter excepțional la locul de muncă). Această modificare a fost necesară cu atât mai mult cu cât organizația în
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]