1,917 matches
-
apetitul pentru subiect. Chiar acum, la sfârșit de teză și de an universitar, particip la un colocviu dedicat sionismului și ideii sioniste. Câteva idei bune de reținut și de rumegat, prinse fugar pe hârtie, referitoare la noțiunea de exil în iudaism: 1. De ce nu s-au întors toți evreii din exilul babilonian: pentru că că exilul este o experiență constitutivă, o poruncă divină. A te defini ca evreu înseamnă a accepta firesc exilul și a începe astfel să crezi în salvarea omenirii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Sfârșitul exilului nu este doar o acțiune umană. Sfârșitul exilului nu trebuie forțat, pentru a nu nega salvarea. Căința desăvârșită este cea care va atrage ca un magnet timpul mesianic, căci Mesia este căința desăvârșită. Un paradox aparent, care protejează iudaismul împotriva idolatriei. Exilul este deci oportun pentru celălalt, deci salvator. Iar în planul cel mai de sus, Mesia nu este scopul Istoriei, ci însăși transcendența acesteia ! În fine, încă o notă care mi s-a părut foarte interesantă: limba ebraică
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se poate constata o influență negativă a popoarelor păgâne care va conduce la o desacralizare a căsătoriei, transformând-o în anumite perioade de timp într-o realitate pur terestră, cum dealtfel era considerată în antichitatea păgâna. Idealul conjugal promovat de iudaism era net superior tuturor popoarelor antice, el fiind desemnat prin cuvântul kidușin, care însemna sfințenie, iar o imagine metaforica a acestei gândiri era onglindită în ideea conform căreia soțul sustrage femeia să din lume și o dedică sanctuarului, indicând prin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de „sefard” : „alături de bulgari trăiau [În oraș] atâtea alte naționalități : sefarzi, turci, români, armeni, ruși” <endnote id="(325)"/>. În perioada august-octombrie 1919, Benjamin Fundoianu a publicat În revista evreiască de limbă română Mântuirea o serie de 11 eseuri, sub titlul „Iudaism și elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un amplu volum cuprin- zând publicistica lui Fundoianu <endnote id=" (529)"/>. Până la urmă Însă, cenzura a impus eliminarea eseului respectiv din cuprinsul cărții. Acest important studiu filozofic a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cehov (Stepa, 1888) și chiar de Isaac Babel (Cavaleria roșie, 1926), confirmând o dată În plus aforismul dostoievskian : „Noi toți am ieșit din Mantaua lui Gogol”. În cursul secolului al XIX-lea - sub influența curentului de modernizare și de reformare a iudaismului din centrul și estul Europei (Haskala) -, unii dintre evreii din Moldova, mai ales tineri, au adoptat Înfățișarea și straiele „evropenești”. În Bucovina - care a intrat, din 1775, sub administrația și apoi În componența Impe- riului Habsburgic - s-a simțit mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clară : „Evreii sunt niște persoane rău mirositoare și obscene” <endnote id=" (455, II, p. 262)"/>. H.S. Chamberlain - propovăduitorul anglo- german al superiorității rasei ariene (În cartea sa, foarte populară În Germania, Fundamentele secolului al XIX-lea, 1899) - a opus „germanismului” „iudaismul pestilențial”. Într-un articol polemic cu titlul „Filozofia lui Chamberlain cu privire la rase” (Noua Revistă Română, 1 august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate stereotipurile clasice referitoare la evrei : fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc prin adulter, sodomie și exhibiție sexuală imoralitate În cultură”. De aici ar decurge mai multe concluzii aberante (interesul pentru perversiuni erotice s-ar vedea În teoriile evreului Sigmund Freud), dintre care una ne interesează acum În mod special : „Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea Îi prezintă pe evrei purtând un stigmat specific : tabula. Era vorba de o bucată de pânză galbenă, decupată În forma clasică a Tablelor Legii : două dreptunghiuri alăturate, cu marginile de sus rotunjite. De data aceasta, o emblemă sacră pentru iudaism a fost transformată Într-un semn dezonorant. Și În acest caz, impunerea stigmatului (Începând cu anul 1217, de către regele Henric al III-lea) a fost un semnal de alarmă care anunța persecutarea și evacuarea evreilor. Într-adevăr, din Anglia ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părut că este de plătit un preț prea mare. El a primit cu rezerve edictele imperiale din vremea lui Iosif al II-lea : „Dacă recunoașterea dreptului de cetățean pentru evrei - scria Mendelsohn - presupune obligația de a se dezice de legile iudaismului, atunci mai bine renunțăm la drepturile cetățenești”. În Moldova și Țara Românească Un proces asemănător de asimilare a evreilor, mai mult sau mai puțin forțată, s-a desfășurat și În Moldova și Țara Românească, dar cu o Întârziere de câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele au apărut În Europa Centrală pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Deja Ludwig Feuerbach (În Esența creștinismului, 1841) susținea că evreii sunt oameni practici, utilitari și egoiști, care exploatează natura, fiind interesați doar de profit, iar Richard Wagner (În Iudaism și muzică, 1850) spunea că evreii nu pot compune nici muzică, nici poezie, pentru că nu au propria lor limbă <endnote id="(550, pp. 57-58)"/>. Franz Liszt (În Des Bohémiens et de leur musique en Hongrie, 1859) susținea aceeași idee, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Octavian Goga, viitor prim-ministru (1937-1938) <endnote id="(494)"/>. Tot În anii ’30, filozoful de dreapta Nae Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic a preluat această idee reducționistă, schimbându-i doar formularea : „Iudaism Înseamnă cămătărism” <endnote id="(602, p. 268)"/>. Observații privind „mercantilismul” scriitorilor evrei abundau În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri”, „negustori de pornografie”, „comercializatori de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timpurile excepționali mânuitori de bani. Calitatea asta a lor i-a dus În apropierea regilor și ai mai marilor tuturor neamurilor” <endnote id="(219, p. 19)"/>. Tot „În trei cuvinte” rezolvă Karl Marx „problema evreiască”. „Care era fundamentul profan al iudaismului ?”, se Întreba retoric Marx. „Nevoia practică, interesul egoist”, răspunde tot el. „Care este cultul pământesc al evreului ? Speculația comercială. Care este Dumnezeul său pământesc ? Banul” (Despre problema evreiască, 1844 ; <endnote id="cf. 278, p. 351"/>). Pentru germanul Moses Hess, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fac și pe ceilalți oameni să se hrănească vampiric cu acest sânge financiar ( Despre esența banilor, 1843 ; <endnote id="cf. 810, p. 342"/>). Peste aproape un secol, scriind de pe o poziție declarat antimarxistă, Nichifor Crainic vehiculează totuși aceleași clișee antisemite : „Iudaismul Înseamnă cămătărism [...]. Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18)"/>. Concurența dintre biserica creștină și cârciuma evreiască nu rămâne doar la nivel calitativ, ci are și un aspect cantitativ : „Intenția iudaismului - se scria În ziarul atisemit Porunca Vremii, În 1941 - este de a distruge și de a Îndobitoci acest popor și, ca dovadă, În România existau 8.722 de biserici. În schimb, existau 95.000 de cârciumi” <endnote id="(693, II
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Așa sună una dintre pildele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache Golescul”, În prima jumătate a secolului al XIX-lea <endnote id="(179, p. 175)"/>. O zicală similară este atestată și la greci <endnote id="(80, p. 139)"/>. Interdicțiile impuse de iudaism sunt destul de multe, iar cele legate de ziua a șaptea (sabat) sunt greu de respectat, mai ales pentru un om activ. În epoca biblică, ele au fost considerate atât de importante, Încât au fost detaliat incluse chiar În Decalog (Deuteronom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie orb (și să nu mai rătăcească În Întuneric), el trebuie să nu mai fie evreu. Din acest cerc vicios se poate ieși Într-un singur fel : prin botez. Această forma mentis a generat un anume limbaj metaforic, În care iudaismul este asociat cecității, Întunericului și rătăcirii, iar creștinismul clarviziunii, luminii și căii drepte. Dihotomia lumină/Întuneric - idee centrală, preluată din religiile dualiste iraniene și perpetuată de gnosticism - este foarte prezentă În chiar discursul lui Isus : „Eu sunt lumina lumii ; cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele oficiale (laice sau bisericești) emise În secolele XVII-XIX. În 1653, de exemplu, la Alba Iulia, Dieta Transilvaniei - Întărind măsurile Împotriva „iudaizanților” - numește iudaismul o „rătăcire oarbă” <endnote id=" (43, p. 216)"/>. În 1646, la Târgoviște, domnul Munteniei, Matei Basarab, emite un act de Împroprietărire pe numele lui Tănase, care a fost „de lege ovreiască” și pe care vodă Însuși l-a convertit la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mântuitorului), nu vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei istoriei, pe cel al teologiei creștine”, aceasta din urmă fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor termeni proprii iudaismului - Sabat și Sinagogă - pentru a desemna Întrunirile nocturne ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
51, 407 și 421)"/>. Abilitatea destul de ieftină de care a dat dovadă Nae Ionescu a fost sesizată de chiar Mircea Eliade : „Păcatul lui Iuda este și rămâne păcatul lui Iuda - nu al lui Israel, și nici al iudeilor” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, p. 115"/>). De altfel, acest joc al izonimiei dintre „iudeu” și „Iuda” apare și În cântecele legionarilor, cu o retorică simplistă, dar care s-au bucurat de o mare popularitate În epocă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt toți evreii fiii Diavolului ?”, se Întreabă retoric Mircea Eliade. Și tot el răspunde : „Nici un text evanghelic nu o spune, nicăieri”. Doar „anumiți evrei”, conchide Eliade, „sunt fiii Diavolului, și ei nu-și vor găsi mântuirea, În veci” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, pp. 110-116"/>). Controversa dintre Eliade și Racoveanu, comentează istoricul Jean Ancel, „ilustrează gradul de demonizare a evreului În societatea românească, În ajunul instalării guvernului Goga-Cuza” <endnote id="(693, I, p. 130)"/>. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se de „meșteșuguri diabolice”, Își schimbă mereu forma și numele. Ca orice demon, precizează Nicolae Roșu, evreul poate fi exorcizat cu ajutorul crucii sau al crucii Încârligate, Svastica - „semnul protector al civilizației”, care ne apără Împotriva stelei cu șase colțuri, „emblema iudaismului, a francmasoneriei și a bolșevismului”. Comunistul evreu Troțki „simbolizează intoleranța satanică a revoluției permanente, revolta evreului rătăcitor” <endnote id="(693, I, p. 151)"/>. Asocierea comunismului cu evreul și a acestuia cu Satana a supraviețuit fără probleme timp de jumătate de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o singură cale” : „o mare soluție” regeneratoare (Cunoaște-te pe tine Însuți, 1881), „nimicirea completă”, care pare să anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă de mântuire - se adresează Wagner evreilor (Iudaismul și muzica, 1850) - În care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]