1,745 matches
-
care pătrunde în haos. Capacitatea de apotropaion îl menește pe Petrea să parcurgă traseul inițiatic, pentru că forțele malefice nu se pot măsura cu vitalitatea sacră a plantei plăcut mirositoare. Îngrijirea unui „știup dă lemn dă t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se afla în pericol, părinții bătrâni nu aveau de la cine „primi o cană cu apă”. Hotărâtă să primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moșule, colo-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal organic al prezenței nefaste, asemenea somnului care îi covârșește pe eroii care păzesc stâlpul lumii devastat de ființe misterioase ori pe flăcăul care așteaptă în poala fecioarei ivirea balaurului antropofag. O diferență pare însă necesară: somnul acționează ca marcă fiziologică a intruziunii maleficului în planul ordonat, pe care îl contaminează cu morbul inanimării specifice (leul ori cerbul falnic din colinde aromesc pe celălalt tărâm), în timp ce setea este efectul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a vidrei - paznic al apelor mitice și își păstrează aspectul feminin: „Cam pe mare, pe sub soare,/ Dincotro soare-răsare,/ Iată-mi vine Samodiva,/ Flăcărind, bărăcănind,/ Cu marame vânt făcând,/ Păr galben dărăpănând” (Oltina - Tulcea). Hierofania alimentată de lumina răsăritului surprinde prin ivirea bruscă sugerată de interjecția prezentativă urmată îndeaproape de verbul la prezentul indicativ, a cărui putere „cinema¬tografică” de evocare face retina receptorului să se dilate. Timpul mitic instaurat este dilatat apoi de patru verbe la gerunziu care prelungesc venirea infernală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uman sau mai degrabă îl marchează printr-o cosmogonie recentă, reperabilă. La fel trebuie privită și decapitarea șarpelui, care, ca și cea a lui Rig Veda, semnifică „trecerea de la virtual și amorf la formal” printr-un sacrificiu de construcție repetat. Ivirea muștei columbace din capul șarpelui se integrează, așa cum a arătat A. Fochi, în convingerile antice conform cărora din trupul monștrilor înfrânți apar insectele; întemeierea înfăptuită de Iovan Iorgovan acoperă paliere multiple din punct de vedere uman: geografic, zoologic, mitic. Vânătoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un spațiu consacrator: „Intră-n mare ca o floare./ Tot el că iese din vad,/ Ca un verde mândru brad” (Casimcea - Tulcea). Ipostaza de cosmocrator este întărită prin comparația cu Arborele Cosmic, inițierea flăcăului având ca rezultat reiterarea scenariului primordial: ivirea Pomului Creației din Apele Primordiale. Calul îmbină în această colindă funcția sa psihopompă în traversarea mării ca „vamă” a sufletelor cu atributele acvatice de divinitate ce cunoaște „făgașele subterane” ale apelor. Calul din colindele tip Voinic chipeș călare opune forței
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pornea,/ Repede pe lespedeoară,/ Dar de mare, margini n-are”. Zăcutul anima¬lului cu simbol solar implică regresul materiei, al cărei punct terminus comandă diluviul. Cele trei zile de suferință corespund etapei de izolare a fecioarei, similitudinea fiind încurajată de ivirea celor doi ca pereche magică, odată cu potopul. Absența invocării directe a principiului acvatic nu afectează raportul în care se găsește fecioara cu animalul - divinitate, grădina de flori și toposul leagănului dintre coarne păstrând construcția poetică în aceeași sferă simbolică: „Acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului, precum și ivirea florilor aducătoare de fete. Ipostaza de fons et origo a mării primește în acest text excepțional o dimensiune dinamică, ce însumează totalitatea acțiunilor cosmocratoare. Vom cita extensiv colinda pentru imaginea deosebită a arborelui lumii ce face legătura htonian - acvatic - uranian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
floral: „.fata iera adormită; îi rupe cu potcoavili cîteva buchete din rontu iei dă flori și îi pică în curtea împăratului” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Somnul fetei în leagăn provoacă coborârea în timp, până la forțele clocotitoare ale genezei și permite ivirea feciorului ursit în grădina emblematică, pentru a împlini cuplul inițiat. Depășirea etapei premaritale se continuă cu etapa consacrării sociale ce valorifică capacitatea fertilă acumulată. În acest context, sosirea mirelui împărat restabilește echilibrul amenințat de absența principiului masculin: „Tinerul nostru împerat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
niveluri. Cel dintâi, al faptului ritual, este definit de timpul iterativ al imperfectului contemplativ („sărea câte un cerc”), pentru ca viziunea cronologizantă a feciorului să perceapă încheierea procesului de eliberare a principiului distructiv într-o anterioritate redată de perfectul simplu indicativ. Ivirea monstrului colosal instaurează prezentul continuu al mitului și în același timp provoacă absența miresei speciale, percepută tardiv, când nimic nu mai putea împiedica raptul. Timpul închis al perfectului compus impune actul recuperatoriu, ce începe prin călătoria pe urmele monstrului, pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stau talpele o să-ți stea și capul!”. Toate însămânțările miraculoase germinează și dau în pârg pe timpul nopții, ca metaforă a lumii de dinainte de creație. Regimul nocturn este propriu stării fetale, concepția materiei se împlinește în securitatea claustrantă a întunericului fertil. Ivirea soarelui pe produsul modelat social este sinonim cu ziua dintâi a lumii, fiindcă forțele ei roditoare se află la apogeu. Alteori dealul și șesul sunt indicate ca spații ce trebuie subsumate domeniului uman, iar geografia contingentului se supune eforturilor de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
integrare europeană"? Să nu ne pripim utilizând asemenea termeni într-o accepție excesiv de optimistă. Rădăcinile naționalităților sunt azi, în pofida unei retorici nivelatoare, mai viguroase decât oricând. Ce s-a petrecut cu două decenii în urmă, la prăbușirea comunismului în Europa? Ivirea unei pleiade de unități statale cu cheag etnic, în fosta Iugoslavie, în fosta Cehoslovacie și mai cu seamă în fosta Uniune Sovietică. Nu se ridică țări precum China, India, Brazilia, amenințând eșafodajul planetar postbelic? Nu întâmpină măsurile ordonatoare ale Uniunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mențin forma, iar inspirația mi se frăgezește, spunea el. Cu toate că a veni în Naipu echivala pentru bucureșteanul din centru cu o expediție temerară, eram vizitați destul de des de amicii noștri literari. Se încingeau nesfârșite discuții presărate cu libațiuni, desigur, până la ivirea zorilor. Au fost pe acolo Breban, Ilie Constantin, Matei Călinescu, Hagiu și mulți alții. Cred că și Eugen Simion ne-a vizitat. În 1962, în primăvară, colonia din Naipu s-a desfăcut. Eu m-am mutat în subsolul clădirii redacțiilor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bonomă, ironia lipsită de răutate și mai ales autoironia. Cultiva despre sine cu mare vervă o imagine a deprecierii scandaloase, a unei rebutări din pornire care-i pecetluise viața. Nu știu cât adevăr era în ce spunea că i se povestise despre ivirea sa pe lume, dar așa cum înfățișa Velea evenimentul, îl proiecta într-un mit - pe jumătate comic - al refuzului și al începerii eșuate. Deci, nașterea: din trupul sfârșit de puteri al mamei a fost extrasă cu fiarele o făptură diformă, cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a mă apropia de dânsa, de a-i face cunoștința, de a-i declara dorul ce mă ardea; îmi compuneam chiar fraze anume cum să încep vorba, dar din nenorocire planurile mele de noapte se evaporau a doua zi la ivirea soarelui odată cu roua dimineței. Ceea ce mă paraliza cu deosebire era nesiguranța dacă dânsa împărtășește simțirea mea, căci aș fi preferat de o mie de ori să mor decât să risc a fi respins sau luat în râs de dânsa. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
clar de provocare revoluționară primejdioasă pentru orice suveran legitim și puteau fi comparate cu mișcările din Italia, Germania și Spania pe care monarhii conservatori trebuiau să le înăbușe. Acțiunile grecilor deschideau totodată zona în fața penetrației rusești și puteau duce la ivirea unor probleme care puneau în pericol Sfînta Alianță. Reacția rușilor, după cum am menționat, a fost ambivalentă. Alexandru I se afla într-o perioadă de conservatorism și detesta orice mișcare revoluționară. Totuși, Rusia avea tratate cu Poarta referitor la guvernarea Principatelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a Întârziat până În zilele noastre, prin descoperirea insecticidelor DDT. Mai rămânând, În sfârșit, ca generațiile să aștepte vindecarea ultimelor noastre rele, nevindecate până astăzi, și anume: guturaiul, lipsurile vieții, ticăloșia oamenilor și arțagul femeilor noastre. și am asistat cutremurați la ivirea zorilor Vârstei Atomice și la cele dintâi isprăvi de Apocalips pe care dezagregarea nucleară le poate oferi acestei nefericite omeniri fie amenințată de către Ucenicii Vrăjitoriei a se rostogoli, cu tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de reeditarea mai multor lucrări ale profesorului Ion I. Nistor. A dedicat studii operelor lui Vasile Tiganescu, Constantin Morariu, Ion Grămadă, Ion Nandris, Orest Horia Pascanu ș.a. A desfășurat o notabilă activitate publicistica pe di-verse teme culturale. Însă puțin înainte de ivirea zorilor zilei de 15 martie 2006, la locuința sa din Rădăuți, după o grea suferință, s-a stins din viață cel care a fost un adevărat spirituș rector al Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina după reactivarea acesteia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
ținem mîinile afară din păturile care ne adăposteau cît de cît trupurile; era greu să ne schimbăm chiar și un pic poziția fără să fim la un pas de a risca să zburăm cu capul Înainte, pînă În spatele camionului. Aproape de ivirea zorilor, o problemă la carburator, ce afectează motoarele la asemenea altitudine, a făcut ca mașina să se oprească; ne apropiam de cel mai Înalt punct al drumului, la o altitudine de aproape 5 000 de metri. În unele colțuri ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fost trimis în străinătate, la Assisi și Osimo. În ziua de 4 aprilie 1932 devine preot și se reîntoarce în țară. La sfatul superiorilor, trece la ritul greco-catolic și lucrează în acest rit ca paroh de Drăgești, județul Bihor, până la ivirea prigoanei comuniste. Bun predicator și suflet entuziast, a fost mult apreciat de poporul credincios. Nevoind să semneze pentru trecerea la ortodoxie, a fost arestat și ținut 4 ani în închisoare. Eliberându-se, a venit în Moldova și i s-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
evadarea din spațiul închis și înghesuit al locuințelor de bloc, pentru o plimbare sau pentru diverse treburi. Trezit la puține ore după miezul nopții, Dumitru Dascălu (Dede, cum îi prescurtau numele colegii), aproape nonagenar, așteaptă cu ochii pironiți în tavan ivirea zorilor. Timpul care îl mai desparte de începutul unei noi zile se scurge cu încetineală, fapt care îl nemulțumește profund. De când a rămas singur, nopțile au devenit pentru el un calvar. Când vederea îl ajuta citea și timpul trecea mai
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sale i le dădu, iar el se îmbrăcă cu mult dorita sa haină. Apoi merse și îngenunche înaintea altarului Stăpânei noastre 3 și, cu toiagul de pelerin în mână, veghe toată noaptea, stând când în genunchi, când în picioare, până la ivirea zorilor. Plecă în zori așadar, pentru a nu fi recunoscut, și nu o luă pe drumul ce ducea direct spre Barcelona, pe unde ar fi întâlnit mulți oameni care l-ar fi recunoscut și i-ar fi dat cinste, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2. Îi venea greu cu studiile, deoarece spitalul se afla la mare distanță de Colegiul Montaigu și, pentru a găsi poarta deschisă, trebuia să ajungă seara înainte de a bate clopotul de „Îngerul Domnului”, iar dimineața nu putea ieși decât după ivirea zorilor. Așa stând lucrurile, nu putea fi de față la toate lecțiile 3. O altă greutate era aceea că trebuia să cerșească pentru a-și duce traiul. Trecuseră deja mai bine de cinci ani de când nu mai avusese dureri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sfărmat vizibil precum un glob de sticlă pe care nu-l mai poți recupera vreodată.” Carlina se așeză pe marginea unui pat, frecându-și genunchii cu palmele ca și când ar fi durut-o. Noaptea îi fusese somnul cam agitat, dar spre ivirea zorilor îl visă pe Nicky militar, într-o imagine clară, alergând unul către altul și îmbrățișându-se. Răsuflarea i se acceleră prin somn, devenind inegală și se trezi strigând: „Băiatul mamei!” Visul îi fusese de scurtă durată, iar când se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
perindaseră până atunci prin față cum că ar fi putut sfârși într-o închisoare sau chiar împușcați fuseseră înlocuite cu alinarea vântului răcoros. Cerul era acoperit de stele, iar luna părea galbenă ca o fecioară care așteaptă cuminte și smerită ivirea zorilor. Drept în fața lor zăriră două fântâni cu apă limpede și cristalină și fiecare era dotată cu câte un vas de băut. Alin era foarte interesat de starea fiecăruia așa că îi lăsă să bea, apoi întinse mâna după vas și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de știință! Deci ar urma ca eu să fiu asistentul lui L. L., care n-a scris un rînd (!) despre literatura pe care vrea s-o predea acum. Nu știu cum vor evolua lucrurile, dar de vreme ce C. Ciopraga cochetează cu lașitatea bănuiesc ivirea unor momente grele. Voi juca totul pe o singură carte, dar cu calm, ironie glacială, cu un cinism de care pot fi capabil datorită influenței „mijlocului social” (evident, Gherea!). Tristețea care te încearcă este și a mea. Trebuie deci să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]