2,406 matches
-
putea el aduce!În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă fereastră. Călina nu avea altă treabă, decât să caute sub mantia lui verde și bogată, cu iz de rășină. Îl găsea dimineața, în ziua de Ajun și îl admira extaziată. Era o frumusețe! (Se pare că avea bun gust Moșul ăsta, chiar așa bătrân, cum se spunea că este!) Plin de globuri ce sclipeau jucăușe, de beteală
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Credeam, că e în lume frumusețea, Și- am rupt o frunză verde de măslin- Să-i dărui cuvântul și finețea Acestei mult înflămânzite cu venin Lumi, care din gustul banului absoarbe O apă tulbure, cu iz de îmbălăcire, Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce se bifurcă Pustiurile inimii și-
CREDEAM, CĂ FRUMUSEŢEA E ÎN OAMENI... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381379_a_382708]
-
ții nemărginirea în căuș de palme. Fiorul blând, ce clatină o stea, Se-mprăștie mirific prin filoane. Venit din ireal să-nsuflețească lutul, Neasemănat în tot ce-i omenesc, Cu o privire răvășește scutul Și lujerii în suflete-nfloresc. Un iz de primăvară ne-mpresoară, Povară dulce, stropi dumnezeiești, Atinsă coardă de vioară, Din amorțire parcă te trezești. Frumosul vieții din voaluri se zărește, Roua-ntre petalele de crini, Suflet cu suflet vorbește, Izvoarele țâșnesc din rădăcini. Se umplu ulcioarele toate
IUBIRE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381468_a_382797]
-
mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și capitalismul care s-a transformat în sclavagism atipic. La conducere tot comună primitivă, cel cu părul mai gros, al’ de fuge mai responsabil, pe criteriul că dacă nu noi cine? Doar nu
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
2119 din 19 octombrie 2016. Credeam, că e în lume frumusețea, Și- am rupt o frunză verde de măslin- Să-i dărui cuvântul și finețea Acestei mult înflămânzite cu venin Lumi, care din gustul banului absoarbe O apă tulbure, cu iz de îmbălăcire, Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce se bifurca Pustiurile inimii și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
de măslin, Dintr- o grădină în care ... Citește mai mult Credeam, că e în lume frumusețea,Și- am rupt o frunză verde de măslin-Să-i dărui cuvântul și finețeaAcestei mult înflămânzite cu veninLumi, care din gustul banului absoarbeO apă tulbure, cu iz de îmbălăcire,Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade,Se îndobitocește în lipsuri mercantile.Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă,Înaintea sufletului parcă-i un sicriu,În care se deschid cu ochi, ce se bifurcăPustiurile inimii și- al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri, ieri, tot mai bătrâni Pășim în toamnă ca-n genune Și-n inimă trecuți tăciuni Sperăm s-aprindă o minune, Un foc temeinic de iubire Să ne-nsoțească până sus, Când toate fi-vor amintire Și viața
PĂŞIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381525_a_382854]
-
ei, a Iubirii cu sexul și perversiunile sale felurite, a Omului cu tehnologia, a Luminii cu întunericul etc. fac dimpreună referire directă la politica generală de distrugere programată a axiologiei prezente, în vederea instaurării unei alte noi ordini planetare (cu fățiș iz imperialist), unde statul în sine și națiunile ca atare nu mai reprezintă organisme vii, distincte, cu structură culturală și lingvistică omogenă, cu particularități esențiale și dinamici identitare complexe, ci, din contră, obstacole majore în reiterarea aceluiași proiect abracadabrant al construcției
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri de turiști, pe fața cărora citești aceeași încântare și surpriză pe care o încerc și eu. Nu am mai simțit demult un interes și o plăcere așa de mare să cunosc un oraș. O
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
locul într-o ceașcă mai veselă, De îndrăgostiți. Muzică îmi obosește auzul. Leneșa și greoaie Își scurge notele asonante și zgomotoase, Fără nicio armonie sau stil, Și, măi obraznic de-atât, Trece nemilos și absurd la note de jazz. Un iz greoi de mâncare Îmi gâdilă impertinent mirosul Ducandu-ma cu gândul La stomacele înfometate și zgomotoase. Al meu îmi spune categoric Că refuză să digere, Că e satul deja de atâta stat Și nemișcare, și nimic. Citește mai mult Cioburi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
găsit locul într-o ceașcă mai veselă,De indragostiti.Muzica îmi obosește auzul.Lenesa și greoaieIsi scurge notele asonante și zgomotoase,Fără nicio armonie sau stil,Si, măi obraznic de-atât,Trece nemilos și absurd la note de jazz.Un iz greoi de mancareImi gâdilă impertinent mirosulDucandu-ma cu gandulLa stomacele înfometate și zgomotoase.Al meu îmi spune categoricCa refuză să digere,Că e satul deja de atâta statSi nemișcare, și nimic.... XXIV. VIS DE VARĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
veșnică dezonoare a Europei, acest lucru reprezintă „noul om” al ei... Educația fără Dumnezeu conduce Europa și prin ea întreaga lume într-un asemenea întuneric, în care umanitatea nu a căzut vreodată...!” - Iată în ce cuvinte categorice și cu un iz foarte critic și tragic îl prezintă Părintele Iustin Popovici pe omul - victimă a civilizației apusene, occidentale. Trebuie observat faptul că în momentul în care noi nu mai cugetăm la adevărurile și realitățile existențiale ajungem la secularizarea contemporană, în cadrul căreia „omul
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
ROUĂ Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste geană se prelinge-n taină Nectarul unei lacrimi de cristal Tu pui pe ea un zâmbet fără haină Ison de cânt cu iz oriental Tu pui sărut dintr-o iubire veche Din amintiri trecute peste vreme A fost să fii tu sufletul pereche Și neuitări din mine să te cheme Nescrise vremi au adunat tăcerea Pocalul plin e-nchis și fără cheie Doar
PE SPINUL UNUI TRANDAFIR CU ROUĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371339_a_372668]
-
Împărățind dorințe, drame, șoapte. Văd vârfuri ce străpung neabisal, Sus la " Pădure " se săruta fagii, Mă bântuie din nou un vis veral Cu ochii verzi și buze dulci că fragii... Se-mperechează frunze pe ălei, Un ultim gest de clorofile-amoruri, Cu iz de mentă, must, parfum de tei, Mă prăbușesc într-ale mele doruri. Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Octombrie, candid, în geam îmi bate, Sub potpuriu de toamnă, ireal, Te mai aștept în cartea vieții.. Parte... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor
SOMNUL ORAŞULUI ( II ) ( AUTUMNALĂ REGHINEANĂ ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371373_a_372702]
-
-i din livezi Pictează vis de ger furat, Festin caduc, netulburat, Mi-e dor de tine... Ce ciudat!... Ai ochii verzi. Pocal de jad, cu must din cer, Am deșertat, lud , în penel, Plutind sub mantie de vis, Adie-n iz de paradis, Păcate vechi, din jar nestins, De plumb și fier. Ce e cu tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-așează
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
Acasa > Cultural > Artistic > LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Omul și natura de Acasă Romanele scriitorului Radu Igna au un iz aparte. Le-am citit cu plăcere. În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
prezentului tratat de teologie este pledoaria pentru reînvierea și revitalizarea etosului creștin orthodox, într-o lume din ce in ce mai desacralizata și mai secularizata. Domnul Stelian Gomboș nu doar că strigă sau clamează, si nu se lamentează doar în mod livresc sau cu iz ceremonial, ci și propune idei noi pentru reușita acestui demers, indicând soluții, mijloace și căi pentru împlinirea acestui deziderat. Printre altele domnia sa propune o mai mare implicare în dezbaterea sau dezbaterile publice pe teme religioase și teologice, în care grupul
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
coborî în sufletul poetului o singurătate avea chip costeliv și părea așa obosită încât în ochi îi sângera un amurg iar pe frunte un rid cât o urmă adâncă de plug părea rătăcită dintr-un veac apus împrăștiind în jur iz de ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist ce știa să dăltuiască suferința în piatră să modeleze iubirea
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
se cerne, Minți încinse de muzică nebună, Zgomotul monstru în versuri terne Întețindu-se de strigătul ce tună... Țâșnesc artificii-n plafonul încăperii Ce umple de foc întreaga estacadă, Începe să curgă de sus, focul durerii A zilei tragice cu iz de tornadă! Se-aud țipete, geamăt de durere, Copii, adulți și tineri, acest amalgam, Se luptă să iasă, dar viața lor piere, Durere și foc, e-un ultim program! Apocalipsa se-așterne-n toată îcăperea Carnagiul se-ntinde, miros, purgatoriu, Priveliște-i
DURERE ŞI FOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374907_a_376236]
-
colorând discuțiile purtate în ungurește, cu cuvinte românești. Ei, dar vremurile noi au adus schimbări fundamentale. Dintr-o dată, română a devenit searbăda, seaca, arhaica, incapabilă de a mai exprimă simțămintele vorbitorilor nativi. De aceea a îmbrăcat un strai nou, cu iz americănesc. O discuție este elevata, doar dacă e presărată cu expresii englezești. Folclor modern În neștiința și în conservatorismul meu, credeam că această nouă limbă - rezultat al „condimentarii” graiului strămoșesc cu expresiile unei civilizații transatlantice - este caracteristică noii generații, în
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
Toate Articolele Autorului Sunt un pic nedumerită. De ce noaptea-n patul meu, Se insinuează mută, O vocală dintr-un EU. Am închis-o ieri în cretă și-ntr-un vag portocaliu sicomor, dar indiscretă, Îmi pătrunde-n sidefiu sentiment cu iz de-asceză, Neatins de cupidon. Doar de un sofism și-o teză alipite de tendon. Nu-mi displace că mă ține trează, dar de insomnii, M-am îmbolnăvit și-mi vine să mă-mbăt cu iasomii. Mătrăguni, absint, lipsesc. Le-
VOCALA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373917_a_375246]
-
-un rai puțin caduc. Să te îmbraci în frunza de măslin hrănindu-te cu mere ionatane. De șarpele ce-ți șuieră în sân, Nu-ți fie teamă. Are și el toane. Le plac și îngerilor și lui Dumnezeu iubirile cu iz de păpădie. Și mentă creață ce doar la muzeu o mai găsim captivă-n colivie. Pe umerii unui luceafăr mut, Ne-om construi un habitat incert. Lumina din plafonul semimut al lunii, va cădea discret, Pe nudul tău fățarnic, incitant
ANALITIC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374065_a_375394]
-
prinse-n floare. Dar n-am putut să sfarâm fuiorul de mătase Și mâinile-amândouă legate-au fost de fir Doi ochi ce stau la pândă m-au săgetat în oase Dorind să-mi dau suflarea-mi întinseră-un potir. Un iz de mătrăgună amestecată-n miere Cu douăsprezece feluri de poame otrăvite , Am luat o-nghițitură simțind un gust de fiere Și pleapele-mi de plumb căzut-au adormite. Trezit după o clipă de urletele morții Cu aripa de fluture fusesem înzestrat
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
lumina, în decorul sideral, Ca să scap de agonia lunecușului banal. Mă agăț de-alternativa evadării în șuvoi Din noianul de fantasme adunate între noi Și, pierdută fără vină, deschid ochii cu aplomb, Studiez înmărmurită încăperea ca un romb. Îți simt izul de aloe și-mi dau seama c-a fost vis, Mă târăsc încet din iadul care îmi părea promis. Răscolită de furtuna unui timp imaginar, Las fantasmele morbide în al minții buzunar. (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu
CARAVANA ÎNDOIELII... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375384_a_376713]
-
feudal la cel burghez. Ne este oferită, așadar, o amplă frescă istorică, socială și politică vizând amurgul epocii feudale și zorii unei noi epoci: burghezia, cu tot ceea ce a adus ea - înflorirea comerțului, renașterea orașelor, schimbarea raporturilor sociale și acel iz de libertate care nu incumbă neapărat descătușarea de vechile forme de aservire, ci, dobândirea unor noi forme de subordonare, tot mai subtile, dar la fel de nedrepte, de inumane, bazate pe supremația banului și a bogățiilor materiale, de fapt, tot un fel
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]