1,606 matches
-
ca și atunci când are nostalgia după „coasta Boacii”! Poate este animat În acele clipe de iluzia sau nostalgia increatului - cercetată și la divinul Goethe, cu probabilitate! Nostalgia paradisiacului pe care o are doar acela care are norocul de a fi izgonit din Raiul ce se află „dincolo de Bine și de Rău”, Omul ce, Împins dincolo de porțile cerești de spada În flăcări a arhanghelului Mihail, Își descoperă propriul său cântar, acel echilibru interior care-l ajută În dinamismul creației și al forjării
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne pune la treburile josnice și mulțumirea sa față de hărnicia noastră este indiferența. Cea care ne indică, totuși, acceptarea noastră Într-o lume care nu era făcută pentru noi și nu de noi, sclavi posibili Într-o societate care a izgonit ideea de sclavagism, dar... are nostalgia ei! Sau cele două mari, esențiale structuri istorice ale umanității și ale Europei sunt Încă prea „prezente”, prea „magnetice”, prea „exemplare” ca să nu-și lase scoriile În urmași: sclavagismul - „epoca Greciei geniale și a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scriitorul și profesorul Theodor Codreanu oferindu-ni-se drept model demn de urmat prin adevărate lecții de istorie a neamului, de artă, de poezie, de morală, de viață, de economie de piață, de filozofie, dar și de politică, aceasta nemaifiind izgonită din templul artei ci, dimpotrivă, folosită drept sursă de inspirație, de contestație și, cel mai adesea, de satiră și umor, dovedind că dintr-o politică rea poate ieși un umor de bună calitate. "Un om cu un suflet clocotitor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vizează exclusivismul și radicalismul scriitorilor grupului, credința acestora că maniera poate înlocui stilul, precum și "abuzul" comis față de Nietzsche și de Heidegger atunci când și-i aliază "spre legitimarea deconstructivismului radical" bazându-se pe faptul că aceștia au eliminat transcendența și au izgonit metafizica, fără a ține însă seamă de ceea ce au pus totuși în loc. De aici concluzia autorului că "omul concret" bacovian este o încarnare a nimicului, iar în spatele "noului antropocentrism" postmodern nu se află nici o "entitate materială". Pentru că în lumea "omului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formulare calchiată după Robert Musil, un "om fără însușiri", prin "zombificare / mancurtizare" și devenire nu întru ființă, ci devenire întru devenire printr-o simplă mișcare de preluare a măștilor ce "mânjesc marea cu valuri". Prin exilarea adevărului din artă, postmoderniștii izgonesc și arheitatea, aducând-o în stadiul de simulacru, de parodie, prin actul patricid al diferanței, iar autorul recunoaște echivocul situației, pentru că însuși Platon în Pharmakon dorea să distingă adevărul de minciună și binele de rău "căutând piatra filozofală, fără însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dar și unele și altele, ca "arme", servesc unuia și aceluiași scop: subjugarea "celuilalt" cu orice preț. După legendă, Dumnezeu l-a alungat pe om din rai; acum, în apocalipsă, a venit rândul "omului", cultivat, ales și elitist, să-l izgonească pe Tatăl ceresc, fie și din propria-i zidire. Epoca modernă (postmodernă?) trăiește sub "terorismul minorităților", este de părere autorul cărții A doua schimbare la față (p. 29). Când românii au tras câteva semnale de alarmă în acest sens, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
porturi, respectiv cei care lucrau în fabrici. Aceștia din urmă, în Constanța, au fost „mult mai favorizați” din punct de vedere financiar, ajungând la câștiguri de 4 - 8000 lei/lună. Problema socială a apărut în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fie luată însă abia în perioada postbelică. Harta 5. Albania în 1913 MOȘTENIREA OTOMANĂ Prin 1914, posesiunile otomane din Balcani fuseseră deci reduse la orașul Constantinopol și la hinterlandul Traciei. Țelul mișcărilor naționale revoluționare balcanice fusese atins: Imperiul Otoman fusese izgonit din peninsulă. Într-un anumit sens, totuși, nu se schimbaseră prea multe lucruri. Locuitorii Peninsulei Balcanice trăiseră timp de cinci sute de ani sub aceeași flamură. Ei aparținuseră aceleiași lumi și se influențaseră unii pe alții. Împărtășiseră cu toții elementele unei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să cedeze după un război de scurtă durată. Dar Metaxas a adoptat o poziție fermă și a respins cererile italienilor, iar grecii au opus o rezistență surprinzător de dîrză. Practic, la o lună după declanșarea invaziei, soldații italieni fuseseră complet izgoniți din Grecia, iar armata grecească lupta pe teritoriul Albaniei. Militarii greci au adoptat o tactică inteligentă și au exploatat terenul aspru, muntos. Armata italiană, cu echipamentul ei mecanizat și greu, era eficientă doar în văi. Trupele grecești dominau înălțimile și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în vederea concilierii cu sovieticii. Noul guvern s-a confruntat apoi cu sarcina dificilă de a întoarce armele și de a negocia termenii armistițiului. În urma insistențelor Aliaților, România a declarat la 24 august război Germaniei, dar majoritatea trupelor germane erau deja izgonite din țară. Cu toate acestea, soldații români aveau în față încă multe luni de luptat în Europa Centrală, perioadă în care vor suferi încă 170.000 de pierderi de vieți omenești. Între timp, armata sovietică intrase pe teritoriul României. La
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
face față dușmanilor lor exteriori. La sfîrșitul secolului al VI-lea, Aquitania este pierdută: o parte este ocupată de basci, cealaltă este alipită regiunii tulusane și Septimaniei, sub autoritatea ducilor franci independenți. Armorica este pustiită de populațiile celte care fuseseră izgonite din Anglia de către anglo-sa-xoni: ei sînt bretoni și vor da țării numele lor. La începutul secolului al VIII-lea, teritoriile merovingiene se găsesc astfel reduse la regiunile situate între Rin și Loara. Ascensiunea în forță a aristocrației france este dublată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nu este urmașul lui Constantin. Sosirea ambasadorilor franci la Roma coincide și cu cea a unui ambasador longobard, Aistulf, care pare hotărît să continue politica agresivă, abandonată pentru scurt timp, a predecesorului său Liutprand (cel care, în 725, îi va izgoni definitiv pe bizantini de la Ravenna). Fără îndoială că acest eveniment a influențat puternic răspunsul Papei Zaharia la întrebarea mesagerilor lui Pepin: " ...în ceea ce-i privește pe regii care, în Franța, la vremea aceea, nu aveau putere regală, așa era bine
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și tot de atâtea ori a fost alungat, a fost condamnat de sinodul de la Constantinopol din 25 septembrie 1638 de către patriarhul Kyrillos Kontarios din Beroea, succesorul lui Loukaris. Dar nici Kontarios nu a rămas prea mult pe scaunul patriarhal, fiind izgonit datorită intrigilor mitropolitului Larisei și înlocuit la 1 iulie 1639 de Parthenios I. Împotriva învățăturilor lui Loukaris, mitropolitul Kievului Petru Movilă (zis și Moghilă, 1596-1646) pregătise o Confessio Orthodoxae fidei în limba latină, aprobată după diferite dezbateri de sinodul Bisericii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
septembrie 1646 Pr. Gregorio de Magistris, Vice-vicarul Patriarhal, scria din Pera cardinalilor Propagandei: Pr. Gaspare da Noto, V. Prefect din Moldova, mă înștiințează prin scrisoarea din 23 august că e foarte răvășit din cauza preoților iezuiți care, nemulțumiți că l-au izgonit din casa stăpânită de Religia mea [Ordinul meu, n.n.] de mai mulți ani, l-au alungat și dintr-o altă construcție din vremea preoților Santo Felice, Arhiepiscop de Mira, și Angelo da Sonnino, cu ajutorul domnului Abraham Fontana de aici, pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
va muri. Conform unei celebre spuse, diavolul stă în amănunte; individul, redus de întregul sistem comunist la un amănunt de care nu s-a mai îngrijit, a dus la disoluția comunismului. "Demonul mic burghez" pe care activiștii voiau să-l izgonească din mintea fiecărui individ a supraviețuit, căutând chiar să-și facă un rost, să aibă o carieră. [...] Individul, urmărindu-și propriul interes, a fost cel care și-a apărat ființa, familia și cariera prin tăcere, supunere, acceptare, turnătorie, devotament și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
diplomat și scriitor. Însă distanța dintre speranță și realizare era dificil de parcurs și presărată cu primejdii. Fără să intru acum în amănuntele biografiei mele în ultimii zece ani trăiți în România, voi spune doar că experiența mea ca student izgonit de două ori din facultate, obligat să se recalifice ca mecanic de tractoare și apoi ca electrician pentru a subzista și, în pofida acestor eforturi, înlăturat, în cele din urmă, și din modestul post de cercetător la Institutul de Istorie și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a întâmplat în continuare a dovedit că microfoanele au făcut cu adevărat o treabă bună, căci am obținut până și satisfacții cu totul nesperate. Seara, la hotel ca de obicei, ne-am adunat cu toții la mine în cameră, încercând să izgonim plictiseala orelor moarte, împărtășindu-ne impresiile zilei. Trei bătăi șovăielnice în ușă au întrerupt conversația care se desfășura alene. A intrat, oprindu-se în prag, unul dintre funcționarii hotelului. Acesta, pe un ton de politețe ezitantă, m-a întrebat dacă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
un timp, într-o perioadă extrem de dificilă a vieții mele, am reușit să stabilizez situația șubredă în care mă găseam datorită afecțiunii emoționante din partea acestui om, materializată prin fapte concrete. Când am depus actele pentru plecarea în Israel, am fost izgonit imediat din Institutul de Filosofie al Academiei Române, filiala din Cluj, devenind brusc nu numai un proscris din punct de vedere politic și social, ci și un șomer deposedat cu cruzime de orice sursă posibilă capabilă să producă un minim de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
față a majorității prezente în sala timorată de spectacolul de groază desfășurat în prezența lor. Și te întrebai când îți va veni rândul să fii ferecat la stâlpul infamiei... Niciodată nu am reușit să-mi explic faptul că eu, studentul izgonit din facultate la început de an cu ocazia transferului de la Cluj, am scăpat nevătămat de urgia excluderilor în masă care s-a abătut asupra noastră, un colectiv de studenți dornici de învățătură. La începutul celui de-al doilea semestru, a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
privirile triste, dar de astă dată, spre deosebire de angajamentul luat cu un an înainte la Cluj, nu s-au declarat spontan hotărâți să se organizeze ca delegație ce se va duce la Ministerul Învățământului să reclame anularea deciziei de a mă izgoni din facultate. Se vede că valurile de epurări care au bântuit în ultimele luni ale anului trecut răvășind spiritele martorilor pasivi obligați să asiste la bacanala vânătorilor de capete inocente și a căror victimă întârziată am devenit când nimeni nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în mod substanțial de ceea ce a existat înaintea războiului. Imperiul Sovietic, la unul din poli, aflat în expansiune acum spre spațiile Europei de Est și Centrale, adună sub aripile controlului său toate teritoriile călcate de cizmele Armatei Roșii (cu excepția Austriei), izgonind ocupantul nazist în retragere, și devine, în scurtă vreme, o putere multinațională. Această schimbare structural-politică a fost consacrată prin acordurile încheiate în timpul războiului și imediat după terminarea acestuia, de către membrii coaliției învingătoare. Ca o generalizare, am putea spune că Blocul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lor și trei sate anume: Răchitenii, și Tămășenii și Iuganii, ca să fie pentru îndestularea și hrana acelor dascăli buni învățători... Iar apoi după puțin timp, nici un folos bun nu s-a ales din acel așezământ, căci, după aceia au fost izgoniți din mănăstire și în locul lor s-au adus din Tara Grecească. După aceea...cât au fost acei dascăli din Kiev bine învățați...mult folos au rămas de la ei în țara noastră din învățătura lor. Si fiindcă acum călugării greci nici un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a bojocilor. Ca să fiu cinstit, ideea că o astfel de pers pectivă e încă foarte îndepărtată mă irităă Ura ca mod de viață Mânia e omenească. Poate fi și divină. Se vorbește de „sfântă mânie“, de furia zeilor, de Iisus izgonindu-i cu biciul pe negustorii din templu. Ura însă, ura constantă, tenace, devenită ocupație cotidiană, e în afara omenescului. E o boală sufletească, o volup tate morbidă, o viclenie a demonilor. Nu poți trăi fără încetare sub semnul ei, dacă vrei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Natura e totuși generoasă, oferind an după an o șansă. Desigur, ea Își poate crea un „cer“ În care să se salveze. Dar asta Înseamnă nașterea altei lumi, căci Natura și lumea sunt „cosubstanțiale“, din care copilul poznaș va fi izgonit. Poate de asta, omul fiindu-i copilul cel mai Înzestrat și drag, Natura rabdă, așteptându-i maturizarea, căci de crescut o face chiar foarte bine, să devină Înțelept, poate chiar să fie răsplătită. N’aș vrea Însă ca ea să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se poartă copiii cu părinții. Sunt Însă și Închei astfel, optimist: spre deosebire de părinți, care Îmbătrânesc eventual Într’un azil, Natura e veșnic tânără. Dar ăsta trebuie să ne fie și avertisment: ea poate naște un alt copil, care să ne izgonească de acasă, precum omul de Cro Magnon pe cel de Neanderthal... „Meridian“, 10 mai 2002, ora 12,51 2. Hibrizi De la inventatorul, de acum mai bine de 150 de ani, Clausius, a unei noțiuni, termodinamice - și nu numai, subliniez eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]