1,146 matches
-
poalele și pe văile dealurilor din apropiere, sate care azi fac parte din comuna Prundeni. La 1720, Oltul avea în dreptul comunei două ramificații ce cuprindeau între ele un ostrov. Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
formează din pronume sau adjective pronominale interogative la care se adaugă anumite elemente de compunere: Exemple în propoziții: Netko te pozdravio" „Te-a salutat cineva”, Ništa nećeš doznati" „N-o să afli nimic”, "Bit ću sretan ako se nađe 'ikakav bolji izlaz iz ovoga položaja" „Voi fi fericit dacă se va găsi vreo ieșire mai bună din situația asta”, "Amo dolaze svakakvi ljudi" „Aici vin tot felul de oameni”, "Možda će se naći gdjekoji oštar nož" „Poate s-o găsi vreun cuțit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
familii”. Aici, în noul sat, mai mulți țărani din comunele Chiojdu-Mic, Colți, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Viperești, Lapoș și din alte sate din județul Prahova au fost împroprietăriți cu câte „9 pogoane în câmp, un pogon loc de casă, un pogon izlaz fiecare”. Satul a fost botezat după Florica Poenaru, fiica inginerului Constantin Poenaru, care s-a ocupat cu hotărnicia satului înaintea înființării lui. La început, satul Florica a făcut parte din comuna Glodeanu Sărat, fiind transferat însă înainte de 1925 la comuna
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
stomatolog și farmacie, serviciu poștal, prăvălii, brutărie și cafenele. Mai există și apeduct. Moara cu vapori de apă a lui Maroc, înființată în 1889, își continuă activitatea, tot în posesie privată, iar fosta Cooperativă agricolă „Zelengora” la fel este privatizată. Izlazul și Bara afundă care s-au albit de cârduri de gâște și rațe, nu mai există. Aici se întinde acum o pescărie modernă care angajează zeci de muncitori. Țiglăria deasemenea nu mai funcționesză. Nu se mai face nici jocul tradițional
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de exploatare, acest teritoriu a fost mai puțin despădurit decât alte părți ale țării. Locurile despădurite sunt mai extinse în lungul văilor principale și în cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni. Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului și depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pădurilor în amestec de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
memoriu către episcopul diecezan, în care informa ierarhia bisericească asupra dezideratului oamenilor ca o mănăstire să fie întemeiată, memoriu care a primit agrementul instituției. A cerut de asemenea Adunării urbarialiștilor din comuna Vasiova să doneze 2 iugăre de pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944 4. Arsenalul marinei militare, dislocat la Izlaz -23.08.1944 - 31.08.1944. Anexa 4 ------- la norme -------- - Model - ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Centrul Militar ................ Aprob Comandantul Centrului Militar PROCES-VERBAL Nr ...... din ....... Examinând cererea domnului/doamnei ....., domiciliat/ă în localitatea ......, str. ...... nr. ......., bl. ..., sc ..., et. ..., județul ....., posesor/posesoare
NORME din 19 decembrie 2008(*actualizate*) privind stabilirea calităţii de veteran de război de către Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265839_a_267168]
-
h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Moraru la Apăvăloaie în satul │ │ │ │ │Hănțești pe L = 1,5 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Afilipoaie la izlaz Toloci în │ │ │ │ │satul Hănțești pe L= 1,8 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la DJ 208D la Apăvăloaie în satul │ │ │ │ │Hănțești pe L = 0,6 km, l = 5m, h = 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
funciar; ... b) terenurile aflate în proprietatea publică și privată a statului, cu sau fără investiții, aflate în administrarea unor autorități și instituții publice; ... c) terenurile administrate de institute și stațiuni de cercetare, cu sau fără investiții; ... d) terenurile ocupate de izlazuri; ... e) alte terenuri identificate ca disponibile în vederea restituirii. ... (3) Situația prevăzută la alin. (1) se vizează de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și se transmite comisiei județene de fond funciar sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a
LEGE nr. 165 din 16 mai 2013 (*actualizată*) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272135_a_273464]
-
legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ; ... d) pe terenurile ocupate de izlazuri. ... ---------- Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 368 din 18 decembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 21 decembrie 2013. (2) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit.
LEGE nr. 165 din 16 mai 2013 (*actualizată*) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272135_a_273464]
-
se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii. ... Articolul 13 (1) În situația în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unității administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea
LEGE nr. 165 din 16 mai 2013 (*actualizată*) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272135_a_273464]
-
locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
fost înălțate chilii și s-a împodobit bsierica. Mai mulți domnitori au înzestrat mănăstirea cu moșii, printre care menționăm următoarele: jumătate din moșia Tătărași (1748, Grigore II Ghica), cealaltă jumătate a moșiei Tătărași (1751, Constantin Racoviță), moșia târgului Botoșani și izlazul cumpărat de la familia Cantacuzino (1753, Constantin Racoviță), Cișmea, Răchiți etc. În anul 1753, domnitorul Constantin Racoviță a închinat către Patriarhia Antiohiei, aici instalându-se călugări greci. Hotarele mănăstirii au fost întărite prin actele lui Grigore III Ghica (1776), Alexandru I
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
împărțită ca zestre copiilor. Din puținele cercetări efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești. Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupele horthyste au pornit către comuna Treznea, unde au intrat la data de 9 septembrie. Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de "Masacrul de la Trăznea". Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
minastiresti din 1863, unii buciumeni au reușit să răscumpere de la Mănăstirea Bogdana anumite terenuri din zonă. Cu acest prilej s-a hotărât că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul drum pirn moșia boierului. Răscoală din anul 1907 a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
către Departamentul Internelor, „foburguri”, ele însa nu erau asimilate orașului, nu beneficiau, de pilda, de regimul de porto-franco, care înceta la bariere, adică la fostul șanț, ci erau considerate ca „sate”. Pe langă foburguri, erau și două sate situate pe izlazul orașului, izlaz ce fusese mărit cu 1 500 pogoane: Iarba Dulce și Piscul Brăilii. Organizarea orașului Brăila a fost cea prevăzută de Regulamentul organic în general pentu orașe. Organul cârmuitor se numea „maghistrat” și se alcătuia din patru „mădulari” sau
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Internelor, „foburguri”, ele însa nu erau asimilate orașului, nu beneficiau, de pilda, de regimul de porto-franco, care înceta la bariere, adică la fostul șanț, ci erau considerate ca „sate”. Pe langă foburguri, erau și două sate situate pe izlazul orașului, izlaz ce fusese mărit cu 1 500 pogoane: Iarba Dulce și Piscul Brăilii. Organizarea orașului Brăila a fost cea prevăzută de Regulamentul organic în general pentu orașe. Organul cârmuitor se numea „maghistrat” și se alcătuia din patru „mădulari” sau membrii, dintre
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]