2,068 matches
-
AKAI cu boxe rotunde, metalice, cum văzusem la un coleg, aș fi vrut să duc o viață frumoasă și ușoară, cum intuiam că arăta viața pentru care se pregătea Gina. Începusem să sufăr pentru înfățișarea mea, care mi se părea jalnică, pentru faptul că nu am bani, că n-o pot invita pe Gina la un bar din centru, că nu pot pleca pe munte cu ea. Dar, în primul rând, îmi uram mentalitatea de visător neglijent care, știam, mă va
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o ființă inferioară, nu îi poți cere să-și depășească condiția de demimondenă iresponsabilă, egoistă și nesărată. Bănuiesc că disprețul și ura sânt reciproce. E o junglă." Mă așteptam să-mi dea un telefon, doar mă părăsise într-o stare jalnică, dar nu mi-a telefonat nimeni în seara aceea. A doua zi dimineață mă întrebam cum o să mai pot merge la școală, cum voi înfrunta mutrele lui Mera, ironiile lui little tiger, privirile aluzive ale Sandei. La ea nici nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vreo patruzeci de pași de-ai mei, adică aproape douăzeci de metri. Mi-am amintit senzația aceea de nefiresc, de artificial, de ipsos vopsit, pe care mi-o lăsase balena Goliat, când fusesem cu tata la Orășelul Copiilor. Față de acea jalnică panaramă, scheletul descoperit de noi în grota ovală era cu totul verosimil, văzuserăm și noi oase de vită sau de păsări și știam cum ar trebui să arate un schelet. Verosimil, cu excepția mărimii sale exorbitante, în jurul său grota era ovală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de toate hainele de pe ea, pe care eu însămi le croisem și le cususem cu-atîta trudă, și le-am aruncat pe rând în foc. Rochița se ridică imediat în tavan, ca un fluture de flacără și cenușă. Goală, Zizi era jalnică: un trup de cârpă, inform, de care fusese cusut grosolan capul de ipsos. Era murdară, cenușie. Mâinile și picioarele, cilindrice, păreau de plastilină. Am atîrnat-o în ștreang și-am privit-o cum se leagănă, aruncând o umbră neagră, ascuțită, pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
brutalitate în cumplitele chinuri ale iadului, afectând atât sufletul, cât și trupul. SPUNE NU DROGURILOR, în orice situție. Viața ta nu va mai fi la fel niciodată. În final, o viață dependentă de drog nu poate fi decât un mod jalnic, demn de compătimit de a trăi, de aceea este important să fim întotdeauna atenți, pentru ca cei de lângă noi să nu fie nevoiți să apeleze la droguri. Viața e prea frumoasă pentru a fi transformată în coșmar consumând droguri.
Drogurile îţi distrug viaţa. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Tudose Constantina, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1996]
-
spune că tinerii care depind de mijloace exogene pentru a obține o senzație de împlinire și pentru a scăpa de dificultăți merită atenția și tot sprijinul nostru. O viață dependentă de droguri nu poate fi decât un mod de trai jalnic, demn de compătimit, de aceea este important să fim întodeauna atenți pentru că cei de lângă noi să nu fie nevoiți să apeleze la droguri; să fie suficient să respecte, să discearnă, să înceapă o acțiune, un proiect și să le finalizeze
FII CONȘTIENT, DROGURILE IȚI POT OPRI ZBORUL!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by ARSENI LAURA-BIANCA, POPA ANA-MARIA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2033]
-
inutilă, pentru că asemenea distinse doamne și domnișoare nu ajung (et Dieu nous en préserve !) a face acele trebi umile și respingătoare pe care le-ar reclama mizeria umană a unor bieți oameni, cei mai mulți de joasă extracție și ajunși într-o jalnică stare... Nu mai rămâne atunci decât o mondenitate, ce permite contacte în lumea cea mai înaltă. Să fi fost o egoistă ieșire de gelozie ? Cine știe ce a înțeles Marie-Liliane din spusele mele, pentru că, de atunci și până când s-a ridicat să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dă semne că s-ar trage mai aproape. Sau cel puțin așa pare la Început, dar apoi se dovedește că, de fapt, e scîndură de beată și s-a dat mai Într-o parte să vomite puțin. Așa că vă duceți, jalnici, la culcare. Iar dimineața ne trezim fiecare În patul lui, Vlad adunîndu-și fizicul derutant de pe dușumeaua de lemn prăfuit a căsuței. Dă un nou Înțeles expresiei „mă ridic din pat“, spuneți voi. E obișnuit cu situațiile În care el iese
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui de a-și aminti de acea seară și îi era rușine să-l întrebe pe Tom. Dacă se întâmplase ceva rușinos și absurd? Și dacă el era predestinat să devină un alcoolic? Văzuse la Dublin alcoolici într-o stare jalnică. Tatăl lui, un băutor moderat, îl prevenise împotriva alcoolului. Oare se temuse tatăl lui că-l așteaptă pe Emma asemenea soartă? Să fi fost bunicul lui, pe care abia de și-l putea aminti, un alcoolic? Să fi fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Rozanov rosti cu dificultate: — Vrei să spui că ziarele au inventat ideea că eu ți-am... că dumneata ai... că dumneata și Hattie ați fi putut... că am dorit să fiți împreună? Aceste din urmă cuvinte fură rostite cu o jalnică tristețe și abia acum își dădu seama Torn de întreaga grozăvie a situației lui. Până atunci se uitase la filozof, dar acum își lăsă capul în piept. Murmură: Nu știu ce i-a făcut să spună acest lucru. Nu știi? Ai povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
i-aș fi povestit totul, și adevărul ar fi ieșit la lumină“. Pe urmă îi veni un alt gând: „Nici eu n-am să uit niciodată că am fost lângă Anthea în seara asta“. Dar, brusc, îl năpădi din nou jalnica și nebuloasa lui mizerie. Își spuse: „Ar trebui s-o văd pe Hattie, dar asta-i imposibil. Mă simt atât de rău, mă simt nebun, smintit, mă simt «izgonit». Nu, nu mă duc la Papuc. Mă duc s-o văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ferești de ei. Dar deținuții și-au văzut de drum, flancați de gardieni cu pușca la umăr, obosiți peste măsură de lanțuri și de murdăria hainelor de pe ei. Mai mult de-atât n-am putut să văd în acea adunătură jalnică de foști oameni... În rest, ce îmi mai aminteam despre ea?... Cubulețe de zahăr Vremuri grele trecuseră peste noi, dar nouă în familie nu ne pierise umorul. După ce ani de zile obișnuisem să bem ceai cu cubulețe de zahăr (noi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
alt motiv ar fi teribilismul. Dar poți să ieși în evidență și fără să consumi droguri. Învață să spui nu în fața grupului, să ai o personalitate puternică. O viață dependentă de drog nu poate fi decât un mod de trai jalnic, demn de compătimit. Trebuie să ai vise și țeluri în viață, să nu-ți ratezi pentru nimic în lume viitorul. Permiteți-mi un sfat! Nu te lăsa pradă stărilor euforice provocate de droguri sau ierburi, ci acceptă-te așa cum ești
Drogurile, de la curiozitate la dependenţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Miron Elena Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1917]
-
Armatele auxiliare, care sunt și ele armate nefolositoare, îți sunt trimise de către un conducător de stat puternic, atunci când îi ceri să-ți vină în ajutor și să te apere; așa cum a făcut în timpurile din urmă papa Iuliu, care, văzând jalnica ispravă a armatelor lui de mercenari ce au luptat în acțiunea întreprinsă contra Ferrarei, a recurs la trupele auxiliare și s-a înțeles cu Ferrando, regele Spaniei, ca acesta să l ajute cu oamenii și cu armele lui. Armatele de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
timp să savureze spectacolul. M-am scuturat de țărână, mi-am îndreptat cum am putut cadrul bicicletei care se îndoise astfel încît roțile se adunaseră, se ghemuiseră ca labele unui animal crispat, m-am suit pe bicicleta care acum arăta jalnic și caraghios, mai înaltă și cu cocoașă parcă, și am plecat. Lumea se uita la mine curioasă și probabil aveam un aer de Don Quijote pe o mârțoagă sui generis. Abia așteptam să se termine acel calvar. Eram furios și umilit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Căci, dacă asemănați viața cu un joc de ruletă, îmi era cu neputință să mă învîrt printre mese și să mizez puțin, cu țârâita, ca să nu risc. Nu, eu mizam de fiecare dată tot ce aveam în buzunar. Și ce jalnici mi se păreau cei care își drămuiau pasiunile, ca nu cumva să se trezească săraci. Nu-mi plăcea să trăiesc din mărunțiș, aveam alte idei și alt sânge în arterele mele decât ei. Vroiam să risc totul pe un număr
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
dinspre politică, religie, estetică, urbanism, ONG-ism, ecologism, naționalism și ecumenism, dinspre stânga și dreapta. Totul degeaba. Casele „lui“ Mincu se tot dărâmă, iau foc spontan (adică temeinic deliberat), orice și oricât ar scrie în Dilema Andrei Pippidi, fiind înlocuite de jalnice cimenturi cu trei și patru etaje, ori de huidume de sticlă, aluminiu, beton, gazon la metru și iederă artificială. Centrul istoric e-o sumă de pubele plină de cafenele improvizate, cu pavaj nesigur. Oazele conservatoare, din Armenească-n Cotroceni, stau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fascinat în 1969-70, când l-am văzut tunând, whitmanian și esenian, la cenaclul Luceafărul, unde știa să-i laude deopotrivă pe Emil Botta, Ion Alexandru, Ion Gheorghe și Dimitrie Stelaru, pentru ca, după ani, să ajungă să-și dea mâna cu jalnica-i sosie caricată C.V. Tudor. M-a fascinat, apoi, când a făcut să izbucnească acel folk vindecător de netrebnicia dezumanizantă a ceaușismului maoist, cu Dorin Liviu Zaharia, Marcela Saftiuc și Mircea Florian, cu Doru Stănculescu, Vali Sterian, Bodolan, Min ghiat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trufași, ori suflete harponate de inerentele puseuri bovarizante ale provinciei. Dacă voi folosi formula „contact anteic“, mi se va râde-n nas: pardon de clișeu. Dacă voi opta pentru bolșevica „legătură nemijlocită cu masele“, voi fi acuzat de stân gism jalnic, deși, în cazul de față, e vorba de o necesitate vitală pentru toate forțele angajate. Dacă voi încerca să glosez pe seama păguboasei incomunicări dintre scriitorime, corpul profesoral și mass-media, incomunicare din pricina căreia predomină disjuncția și se amână indefinit și ucigător
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
perpetuează, în lumea noastră literară, tipul de dispreț găunos și invidios în esență al academismului față de exuberanta productivitate a foiletonismului și jurnalismului cultural? De ce sunt acuzate și astăzi, cu aceleași pseudoargumente ale culturnicilor de altădată, culegerile de articole, ca fiind jalnice dovezi de amatorism? Cine cultivă așteptări de mare sinteză la o antologie de cronici literare este fie neavenit în domeniu, fie maschează o rea-credință de frustrat. Sau castrat. Ce s-ar fi întâm plat, de pildă, cu zecile, sutele de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pasiunea distrugerii, frenezia fărădelegii, sictirul misofil, indiferența față de continuitate și omogenitate arhitecturală, drăceasca fervoare cu care ne-am făcut pulbere, ori ne-am topit, puținele în făp tuiri de piatră și bronz, cale de aproape două veacuri, adaugă încă o jalnică dovadă la dosarul netrebniciei valahe. Cea care-i isteriza pe Eminescu și Cioran, îl amuza sarcastic pe Caragiale, îi agasa pe Eliade și Mircea Vulcănescu și-l făcea până și pe Noica să înjure. Am rătăcit năuc o după-amiază întreagă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Răzvan Theodorescu, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Augustin Buzura, Paul Everac, Sergiu Nicolaescu, Petre Sălcudeanu ș.cl.), după scindarea prosau anti Monica Lovinescu, Noica, Marino, Liiceanu, Patapievici și Cu lia nu a pieții (și vieții) literare, după eșecurile Goma, Botez, Tudoran și jalnicele triumfuri pe nume Pacepa, Pleșiță, Merce... a fost cam greu să mai convingi un douămiist de șansele și dreptatea onestității întru posteritate sau de rostul angajării civice, fie și în postura de spectateur à la Raymond Aron. Și totuși. Ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Kordonsky, 161 UMILIRE ȘI INDIGNARE LA OPERĂ derutant-captivantul Ivanov al lui Andrei Șerban și inconfor tabila Purificare a lui Petr Zelenka, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu. Mă rog, eu nu judecăți estetice aveam de făcut, ci doar o plângere privind jalnicul context administrativ. Altfel, rămân cu încântarea produsă (minus reticența primei jumătăți de oră) de Cehovul lui Andrei Șerban din Unchiul Vania (atașant amestec de entuziasm și depresie, de nebunie și resemnare, de tezism autopersiflat și damnare fără leac), cu savoarea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
De obicei îi disprețuiam cel mai mult tocmai pe cei pe care-i ajutam. Politicos, arătându-mă solidar și emoționat, scuipam zilnic în obrazul tuturor orbilor. Sincer vorbind, există vreo scuză la toate astea? Da, există, dar una atât de jalnică, încât mi-e cu neputință s-o invoc. Totuși, iat-o: n-am putut niciodată să iau cu adevărat în serios treburile omenești. N-aș fi putut spune în ruptul capului în ce constă seriozitatea lor; știam doar că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
vremea aceea mă chinuiam, căci nu găsisem încă leacul. Bineînțeles, încercam să-mi vin în fire. Ce însemnătate mai putea avea minciuna unui om în raport cu istoria generațiilor și cât de nesăbuită era pretenția de a aduce în lumina adevărului cine știe ce jalnică înșelăciune, pierdută în oceanul secolelor precum grăuntele de sare în apa mării! Îmi spuneam, de asemenea, că moartea trupului, dacă mă gândeam la morțile pe care le văzusem, era, ea singură, o pedeapsă îndeajuns de mare, și care răscumpăra totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]