KorAP: Find »[drukola/base=japonez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...155 >

3,852 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

cu toții că ați învățat aceste lucruri? Da, padre. Undeva în sat se auzi cântând un cocoș. Niște copii despuiați se uitau dintr-un colț al răscrucii la această scenă ce aducea întrucâtva cu o judecată. Velasco se întoarse triumfător spre japonezi. În acel moment, subsorile sale răspândiră în aer un miros puternic, dulce-acrișor, însă Velasco nu păru să bage de seamă. — Noi am ridicat în Nueva España multe astfel de sate. Suntem încredințați că toți indienii creștinați sunt fericiți. Apoi își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de sate. Suntem încredințați că toți indienii creștinați sunt fericiți. Apoi își puse mâinile pe umerii bătrânului ca pentru a arăta tuturor iubirea frățească ce-i lega. Vezi pentru prima dată japonezi, nu-i așa? No, padre. Se iscă rumoare. Japonezii înțelegeau și ei ce înseamnă „No, padre” chiar și fără să aștepte tălmăcirea lui Velasco. Nu le venea să creadă că existau japonezi care veniseră înaintea lor în această țară îndepărtată. Chiar și cei care beau apă sau care își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
frățească ce-i lega. Vezi pentru prima dată japonezi, nu-i așa? No, padre. Se iscă rumoare. Japonezii înțelegeau și ei ce înseamnă „No, padre” chiar și fără să aștepte tălmăcirea lui Velasco. Nu le venea să creadă că existau japonezi care veniseră înaintea lor în această țară îndepărtată. Chiar și cei care beau apă sau care își ștergeau sudoarea își ciuliră cu toții urechile ascultând discuția aprinsă dintre Velasco și bătrân. — Capul satului nu cunoaște deosebirea dintre japonezi și chinezi. Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
creadă că existau japonezi care veniseră înaintea lor în această țară îndepărtată. Chiar și cei care beau apă sau care își ștergeau sudoarea își ciuliră cu toții urechile ascultând discuția aprinsă dintre Velasco și bătrân. — Capul satului nu cunoaște deosebirea dintre japonezi și chinezi. Poate că erau chinezi, strânse Velasco din umeri. Dar zice că acum doi ani au venit aici un padre spaniol și un frate japonez. Acesta i-a învățat să cultive orez. Ce-ar fi să-l întrebați cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ochilor. Sub soarele pârjolitor, agave și cactuși se înfigeau în pământul uscat ca niște pietre părăsite de mormânt. În depărare se deslușeau niște munți golași. Pe fețele asudate li se așezau bâzâind muște. — Oare să mai fie într-adevăr vreun japonez pe aici? zise Nishi către samurai și către Tanaka Tarozaemon în timp ce alunga muștele cu mâna. — Aș vrea să-l întâlnesc, zise samuraiul cuprinzând cu privirea podișul întins. Dar călătoria noastră nu e o drumeție de plăcere. Nu trebuie să ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de chirpici. Pereții erau scorojiți, ca și când ar fi fost mistuiți de un foc năprasnic, iar copacii care mai rămăseseră în picioare erau goi și negri. Nu se vedea nici țipenie. — Voiam să vă duc până în satul Taxco, le spuse Velasco japonezilor uitându-se la priveliștea aceea pârjolită. Însă, cred că e mai bine să tragem peste noapte în următorul reducción. Arboră din nou zâmbetul său încrezător. Din trupul său se răspândi iarăși un miros puternic. — Cred că fumul de adineauri era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
urăsc pe noi, spaniolii. Ca să ne ținem departe de orice pericole, n-am mai trecut prin Taxco și o săptămână mai târziu am intrat în Mexico după o ploaie năprasnică. Când orașul ni s-a arătat din vârf de deal, japonezii au rămas tăcuți. Nici măcar negustorii cei curioși n-au dat să facă zarvă. Răceala cu care au fost primiți la Acapulco le tăiase tot avântul, iar eu simțeam cum se răspândea nemulțumirea printre ei. Cu toate acestea, solii au refăcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
nemulțumirea printre ei. Cu toate acestea, solii au refăcut convoiul poruncindu-le supușilor să țină sulițele și steagurile. Am intrat pe poarta orașului. În piața din fața porții, acum muiată de ploaie, negustorii și târgoveții făceau zarvă mare. Uluiți de alaiul japonezilor pe care-i vedeau pentru prima oară în viață, mulți au uitat de negoț sau de cumpărături și s-au luat după noi. Ne-am întâlnit cu frații din ordinul nostru care ne ieșiseră în întâmpinare și, conduși de ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
noi. Ne-am întâlnit cu frații din ordinul nostru care ne ieșiseră în întâmpinare și, conduși de ei, am ajuns la mănăstirea San Francisco. Urcușul de la câmpiile joase, arse de soare, până la înălțimea mare la care eram îi secătuise pe japonezi de toate puterile. Unii se plângeau că nu puteau respira, din pricina aerului sărac în oxigen din Mexico, alții aveau chiar amețeli. După masă (pesemne că mâncarea spaniolă nu era pe placul lor, fiindcă au dat la o parte carnea, de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de culcare. Istovirea se citea limpede și pe chipurile solilor. După cină aceștia își înclinară capetele în semn de recunoștință în fața starețului Guadalcázar și a celorlalți frați ai noștri și se duseră și ei în odăile lor. De cum au ieșit japonezii, starețul mi-a aruncat o privire cu înțeles și mi-a zis: Așadar, avem de vorbit. Am intrat într-o încăpere în care nu erau decât un altar, o rogojină de paie și o cruce agățată pe perete. Pe dată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
care și starețul îl cunoștea deja. Ei zic că petiția înaintată de tine... e plină de minciuni. Și anume...? — Ai scris că regele Japoniei o să primească și de acum înainte misionari creștini. Însă dările de seamă de la Manila spun că japonezii se împotrivesc credinței creștine și că tu ai răstălmăcit adevărul... — E drept că în Japonia starea politică e neliniștitoare, am strigat eu fără să vreau. Se duc războaie mari înăuntrul țării. Clanul conducătorului care a ajuns până în Coreea a pierdut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Mexico. Arătam ca niște cerșetori milogindu-se după pomană. Umflat de atâta trai îmbelșugat, arhiepiscopul ne-a întâmpinat binevoitor la început, uitându-se plin de curiozitate la cei patru soli care tăceau mâlc cu chipurile lor bățoase, după cum e obiceiul japonezilor. Apoi le-a pus întrebările obișnuite despre Japonia în timp ce-și apăsa din când în când pieptul cu mâna lui grasă, căci suferea cu inima, dar era limpede că acea țară orientală nu-l interesa câtuși de puțin. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și apăsa din când în când pieptul cu mâna lui grasă, căci suferea cu inima, dar era limpede că acea țară orientală nu-l interesa câtuși de puțin. Am fost nevoit să vorbesc ca un adevărat purtător de cuvânt al japonezilor care nu cunoșteau limba și am arătat pe îndelete ce câștiguri mari ar aduce negoțul cu Japonia pentru Nueva España. De pildă, uneltele marinărești, praful de pușcă, fierul, cuprul sau cuiele care erau aduse în fiecare an din Sevilia în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
aduce negoțul cu Japonia pentru Nueva España. De pildă, uneltele marinărești, praful de pușcă, fierul, cuprul sau cuiele care erau aduse în fiecare an din Sevilia în Acapulco puteau fi dobândite din Japonia la un preț mult mai mic, în timp ce japonezii voiau să cumpere la un preț bun mătasea, catifeaua și lâna din Nueva España pentru că aici erau ieftine. De asemenea, cositorul de care Nueva España avea nevoie putea fi adusă din Nagasaki, Hirado sau Satsuma unde se găsea din belșug

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
rog să le dați binecuvântarea dumneavoastră acestor soli. Arhiepiscopul își întinse mâna groasă și le dădu binecuvântarea, iar solii, fără să înțeleagă nimic, o primiră. Scopul meu era ca arhiepiscopul să le vorbească oamenilor cu greutate din Mexico despre botezul japonezilor cât mai repede. Dacă vestea se va răspândi, fără îndoială că părerile proaste despre Japonia se vor mai îndrepta. Privind lucrurile astfel, s-ar putea spune că aruncasem momeala. Ne-am încheiat vizita și ne-am întors la mănăstire. Aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
că aveau să-și vândă marfa anevoie. I-am lămurit că le va fi greu pentru că și aici ajunsese vorba despre prigoana creștinilor din Japonia și din această pricină oamenii cu trecere din Mexico nu aveau sentimente prea bune față de japonezi. După aceea, le-am întors spatele lăsându-i să se frământe și m-am întors în odaia mea. După plecarea mea, negustorii s-au sfătuit îndelung. Știam deja în ce privință se sfătuiau. Așteptam liniștit răspunsul lor rugându-mă fierbinte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de gheață. Pentru că ne-am dat seama de binefacerile învățăturii creștine. Bâlbâindu-se, îmi spuse anevoie ce părere aveau ei. Se întâmpla întocmai după cum îmi închipuisem. Știu că mulți creștini pioși vor condamna tactica mea. Însă pentru a face din japonezi un popor al Domnului, mijloacele obișnuite nu sunt deloc rodnice. Chiar dacă acești negustori se vor folosi de Dumnezeu și de botez de dragul câștigului și al negoțului, Domnul nu-i va lăsa pe cei care au primit botezul întru Hristos. Pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
pe cei care au primit botezul întru Hristos. Pentru că Dumnezeu nu-l mai părăsește în veci pe cel ce i-a rostit o dată numele. Așa voiesc să cred eu. După cum îmi închipuisem, sau mai bine zis, după cum plănuisem, vestea că japonezii aveau să primească botezul se răspândi în tot orașul Mexico din gură în gură, de la arhiepiscop la oamenii de seamă și de la un călugăr la altul. De câteva zile, toți cei cu care mă întâlnesc mă întreabă despre botezul japonezilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
japonezii aveau să primească botezul se răspândi în tot orașul Mexico din gură în gură, de la arhiepiscop la oamenii de seamă și de la un călugăr la altul. De câteva zile, toți cei cu care mă întâlnesc mă întreabă despre botezul japonezilor. Acum aștept, așa cum așteaptă păianjenul să-i cadă prada în plasă, ca vestea să ajungă până la urechile guvernatorului. Apoi, firește, japonezii vor primi un botez glorios în mijlocul locuitorilor curioși și încântați din Mexico. Iar după aceea... nu se poate să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și de la un călugăr la altul. De câteva zile, toți cei cu care mă întâlnesc mă întreabă despre botezul japonezilor. Acum aștept, așa cum așteaptă păianjenul să-i cadă prada în plasă, ca vestea să ajungă până la urechile guvernatorului. Apoi, firește, japonezii vor primi un botez glorios în mijlocul locuitorilor curioși și încântați din Mexico. Iar după aceea... nu se poate să nu-și dea seama că eu, cel care i-am adus poporului o asemenea împlinire, sunt omul potrivit să fiu episcop

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
mi se aprinde mai tare pofta de luptă. Sunt așa de fermecat de tine de parcă n-ar mai fi nici o altă țară pe lume!” Așadar, caută împărăția Domnului și urmează poruncile Sale. În duminica Sfântului Mihail, treizeci și opt de japonezi au fost botezați de către starețul Guadalcázar în biserica mănăstirii Sfântul Francisc de aici, din Mexico. La ora zece, din clopotniță se răspândi în văzduhul azuriu răsunetul puternic al clopotului, iar oamenii se adunară să vadă ceremonia. Japonezii stăteau așezați pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și opt de japonezi au fost botezați de către starețul Guadalcázar în biserica mănăstirii Sfântul Francisc de aici, din Mexico. La ora zece, din clopotniță se răspândi în văzduhul azuriu răsunetul puternic al clopotului, iar oamenii se adunară să vadă ceremonia. Japonezii stăteau așezați pe două rânduri și țineau în fiecare mână câte o lumânare. Starețul, care stătea în fața lor, îi întreba: Crezi în Domnul nostru, în biserica Sa și în viața veșnică? Iar ei jurau cu glas tare: Cred. La auzul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
adâncul sufletului copleșit de o înduioșare nespusă. Chiar dacă acești treizeci și opt de negustori japonezi primiseră botezul doar de dragul câștigului și al negoțului, fără îndoială că taina botezului, de necuprins pentru mintea omului, avea să-i călăuzească. Unul câte unul, japonezii îngenuncheară în fața starețului, iar acesta le stropi frunțile cu apă sfințită, după care japonezii se întoarseră la locurile lor cu niște fețe cuminți. M-am rugat pentru ei din tot sufletul. Starețul Guadalcázar le ținu următoarea predică. Aici, în Nueva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
japonezi primiseră botezul doar de dragul câștigului și al negoțului, fără îndoială că taina botezului, de necuprins pentru mintea omului, avea să-i călăuzească. Unul câte unul, japonezii îngenuncheară în fața starețului, iar acesta le stropi frunțile cu apă sfințită, după care japonezii se întoarseră la locurile lor cu niște fețe cuminți. M-am rugat pentru ei din tot sufletul. Starețul Guadalcázar le ținu următoarea predică. Aici, în Nueva España, numeroși indieni aflați acum sub oblăduire spaniolă se lepădau de obiceiurile lor barbare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
sufletul. Starețul Guadalcázar le ținu următoarea predică. Aici, în Nueva España, numeroși indieni aflați acum sub oblăduire spaniolă se lepădau de obiceiurile lor barbare și de credințele lor eretice apucând calea Domnului. La fel și acești treizeci și opt de japonezi se lepădau de credința lor păgână fiind primiți în sânul credinței celei drepte. Apoi, se rugă împreună cu toți cei adunați în biserică pentru ca Japonia să devină cât mai curând cu putință un pământ creștin. Starețul își făcu cruce. În acel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]