5,277 matches
-
mai mulți dirijori invitați, între care a strălucit regretatul mânuitor al baghetei, compozitor și aranjor german de origine română Peter Herbolzheimer. Sală Radio (Studioul Ț 4) a oferit nu odată ambientul propice receptării mesajului diferiților artiști și diverselor formații de jazz, între care, mai recent, grupul Iordache, tunisianul Anouar Brahem - interpret la instrumentul oud, Trio-ul pianistei japoneze Hiromi Uerhara, bass-iștii Anthony Jackson (SUA), Jack Bruce (Scoția) etc. În data de 2 decembrie 2001, în Sala Radio s-a derulat
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Iordache, tunisianul Anouar Brahem - interpret la instrumentul oud, Trio-ul pianistei japoneze Hiromi Uerhara, bass-iștii Anthony Jackson (SUA), Jack Bruce (Scoția) etc. În data de 2 decembrie 2001, în Sala Radio s-a derulat cel mai amplu concert de jazz ce a avut loc vreodată la noi, cel intitulat „Johnny Răducanu - 70 de ani de jazz în România”, cu participarea majorității exponenților autohtoni ai genului.
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Anthony Jackson (SUA), Jack Bruce (Scoția) etc. În data de 2 decembrie 2001, în Sala Radio s-a derulat cel mai amplu concert de jazz ce a avut loc vreodată la noi, cel intitulat „Johnny Răducanu - 70 de ani de jazz în România”, cu participarea majorității exponenților autohtoni ai genului.
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
de la marile case de discuri. Desprindem din prefața autorului, neobositul publicist Radu Lupașcu. Această sumă de interviuri aduce în atenția publicului nume importante de muzicieni, jurnaliști și scriitori din istoria recentă sau trecută a spiritualității mioritice rock, dar și prog. jazz sau blues. Iată lista de interviuri, cu ajutorul căreia subsemnatul vă propune o incursiune în frumoasă artă a sunetelor românești: Dan Andrei Aldea, Liviu Antonesei, Decebal Bădilă, Johnny Bota, Radu Cârlan, Cyfer, Walter Dionisie, Florin Grigoraș, Tavi Iepan, Florin Ochescu, Marcian
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
asistată de mijloace electronice. Este vorba despre „internet opera”, produsă de studioul lui Sjaron Minailo, filmată la Galeria Rolt, în timpul expoziției „Attachment” (Noa Ginger), în regia lui Sjaron Minailo, cu o imagine semnată de Hans Hijmering, în interpretarea cântăreței de jazz, pop și muzică clasică, Anat Spiegel. Originalul concept multimedia, intitulat Soul seek - Suflet neliniștit sau vulnerabil sau chiar iscoditor - a constat dintr-o succesiune de imagini, suprarealiste, ce apar și dispar, dând curs ideii de „finaluri frânte, scindate” conținută în
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Acțiunea începe în plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o sală goală de teatru, unde tronează doar personajul enigmatic, față-n față cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei de-a treia zi a Noului Festival
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
a tinerilor muzicieni români în procesul de intepretare a “muzicii noi”. Ca puncte slabe am putea menționa o finanțare mai redusă, lucru reflectat, din păcate, într-un număr mai mic de manifestări în festival și lipsa unui concert experimental de jazz care a fost prezent cu mare succes în SIMN 2013. Ce a adus nou ediția 2014? D.B. În dorința de a promova mai “agresiv” - în sensul bun al cuvântului - am apelat la cele două orchestre simfonice ale Universității Naționale de
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. George Nistor, trompetistul din Stockholm, a cântat până în 1973 în diverse grupuri jazz și de estradă, înconjurat de fiecare dată de instrumentiști de vază ai timpului. Că a fost vorba de familia Berindei, Ion Cristinoiu, Mihai Chirilov, Marius Popp, Wolfgang Guttler, Corneliu Meraru, Joey Reininger, Valențiu Grigorescu, Gerhard Romer, Nicu Dumitrescu... În Suedia
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
Gerhard Romer, Nicu Dumitrescu... În Suedia nu i-a fost ușor cu vremea, așa că - alături de Cristian Colan - a luat vaporul să înconjoare lumea. Cu tot cu scenă. Mai întâi doi ani, apoi încă 10. Ocazii de a cânta prin metropolele jazzului mondial și de a-și întâlni idolii. În fine, s-a obișnuit și cu clima, și cu turiștii români pentru care a devenit ghid în așa zisa Veneție a Nordului. Continuă să cânte în trio (cu bateristul Micky Mănăilă), dar
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
din orașul gazdă în parteneriat cu Consiliul Județean, Primăria Municipiului, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Opera Națională Română din Iași, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” și Casa de Cultură a Studenților, a inclus un foarte reușit concert de jazz susținut în sala CCS (în incinta căreia ființează Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”) de către Quintetul „Academic Jazz Grup” sub coordonarea cadrelor didactice universitare Romeo Cozma și Dan Spînu. „Academic Jazz Group” este un ansamblu cu formulă deschisă, perpetuu primenită, întemeiat
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
Compozitorilor și Muzicologilor din România, Opera Națională Română din Iași, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” și Casa de Cultură a Studenților, a inclus un foarte reușit concert de jazz susținut în sala CCS (în incinta căreia ființează Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”) de către Quintetul „Academic Jazz Grup” sub coordonarea cadrelor didactice universitare Romeo Cozma și Dan Spînu. „Academic Jazz Group” este un ansamblu cu formulă deschisă, perpetuu primenită, întemeiat în anii ’90, prin componența sa perindându-se mai multe generații
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
Națională Română din Iași, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” și Casa de Cultură a Studenților, a inclus un foarte reușit concert de jazz susținut în sala CCS (în incinta căreia ființează Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”) de către Quintetul „Academic Jazz Grup” sub coordonarea cadrelor didactice universitare Romeo Cozma și Dan Spînu. „Academic Jazz Group” este un ansamblu cu formulă deschisă, perpetuu primenită, întemeiat în anii ’90, prin componența sa perindându-se mai multe generații de tinere talente - să-i amintim
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
Cultură a Studenților, a inclus un foarte reușit concert de jazz susținut în sala CCS (în incinta căreia ființează Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”) de către Quintetul „Academic Jazz Grup” sub coordonarea cadrelor didactice universitare Romeo Cozma și Dan Spînu. „Academic Jazz Group” este un ansamblu cu formulă deschisă, perpetuu primenită, întemeiat în anii ’90, prin componența sa perindându-se mai multe generații de tinere talente - să-i amintim doar pe pianiștii Răzvan Boroda, Tudor Amarandei, vocalistele Marcela Buruian, Luiza Zan, bass
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
de echipă - iată atributele vădite de cei cinci admirabili tineri în acreditarea unui program de recital aproape în întregime dedicat autorilor autohtoni. Astfel, au fost oferite publicului (la rândul său receptiv și entuziast) compoziții de Richard Oschanitzky - piesele de free jazz „Blue Brasil”, „Don’t Be Sad” în versiunile instrumentale de aranjament asigurate de Romeo Cozma, alte două teme de același autor, „Umbra” și „Iubirea noastră” cu contribuția vocală măiestrită a Ilincăi Traistă, „Printre nori” - dedicație a lui Romeo Cozma peentru
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
distincții pentru creațiile sale, inclusiv în domeniile marii muzici), aranjorului, profesorului universitar, doctor în muzică Romeo Cozma (născut la 13 noiembrie 1955 la... București), artist pe care nu exagerăm estimându-l drept un veritabil sine qua non și factotum al jazz-ului ieșean contemporan.
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
nu ar integra excepțiile decât în chip ideal, atunci excepțiile nu ar mai ieși treptat din starea lor de înjosire și subjugare, integrând ele însele regula în chip real. Și totuși excepțiile sunt încă în nesiguranță față de lege. Improvizația în jazz are nevoie de un cadru, de o matrice care să o valideze. 5. Excepții care devin pur și simplu regulă. Când Schonberg inventa principiile dodecafonismului serial era clar că excepția nu se mai putea pierde în regulă, și nu mai
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
Mihai ANTON Albumul “I Jazz Wanna Be with You” reușește să înglobeze fiecare trăsătură a stilului CUANTUNE conturat în cei 3 ani de existență, integrând într-un mod omogen elemente diferite de Jazz, Funk, Soul, Electro, Hip-Hop, IDM și Chillout. Piesele ce apar pe acesta
Flash by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/83446_a_84771]
-
Mihai ANTON Albumul “I Jazz Wanna Be with You” reușește să înglobeze fiecare trăsătură a stilului CUANTUNE conturat în cei 3 ani de existență, integrând într-un mod omogen elemente diferite de Jazz, Funk, Soul, Electro, Hip-Hop, IDM și Chillout. Piesele ce apar pe acesta sunt ca o înșiruire de povești ce descriu, în etape, viața unui cuplu de tineri îndrăgostiți. Pe album apar ca invitați artiști din România și nu numai, precum
Flash by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/83446_a_84771]
-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KŐRŐSSY (26 decembrie 1926, Cluj - 21 ianuarie 2013, București) (II) Alex Vasiliu Iancy Körössy despre jazz-ul românesc După părerea mea, jazz-ul cel mai bun este cel american. Instrumentiștii români i-au copiat pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KŐRŐSSY (26 decembrie 1926, Cluj - 21 ianuarie 2013, București) (II) Alex Vasiliu Iancy Körössy despre jazz-ul românesc După părerea mea, jazz-ul cel mai bun este cel american. Instrumentiștii români i-au copiat pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
București) (II) Alex Vasiliu Iancy Körössy despre jazz-ul românesc După părerea mea, jazz-ul cel mai bun este cel american. Instrumentiștii români i-au copiat pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne folosim creierul, că de aceea ni l-a dat Dumnezeu, să controleze inspirația. Ca să dai ceva spiritual, și să adaugi ritmurile românești, și sunetele foarte sofisticate de folclor românesc trebuie să ai inspirație, să
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
lucrări l-am scris în întregime. Nu numai pentru bas, ci și pentru pian. Prima oară l-am înregistrat în 1965, la Radio, cu Wolfgang Güttler la bas, și cu Radu Maxim, un toboșar oarecare, căruia îi plăcea muzica de jazz. Am scris aranjamentul și pentru pian, nu am făcut nimic spontan. Pentru că am avut dorința să văd până unde pot să ajung.<footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> Jazz-ul românesc - vedere de epocă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
discuțiilor pe care le-am avut cu el (cele mai multe, înregistrate audio), trebuie să menționez câteva date de ordin istoric reprezentând ultimii săi patru ani de activitate în România. Publicul bucureștean a avut posibilitatea să îl asculte des la clubul de jazz „Grigore Preoteasa” al Casei Studenților. Deschis datorită insistențelor muzicologului George Bălan, acel club a fost și pentru jazz un loc predilect de întâlnire al celor mai valoroși muzicieni, reuniți în formațiile conduse de Alexandru Imre (Electrecord), Richard Oschanitzky, etc. Iancy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
istoric reprezentând ultimii săi patru ani de activitate în România. Publicul bucureștean a avut posibilitatea să îl asculte des la clubul de jazz „Grigore Preoteasa” al Casei Studenților. Deschis datorită insistențelor muzicologului George Bălan, acel club a fost și pentru jazz un loc predilect de întâlnire al celor mai valoroși muzicieni, reuniți în formațiile conduse de Alexandru Imre (Electrecord), Richard Oschanitzky, etc. Iancy Körössy a cântat acolo timp de patru ani împreună cu contrabasistul Johnny Răducanu și bateristul Coca Moraru, avându-i
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]