1,395 matches
-
cinci ani de studii au trecut rapid, dar au fost plini de acumulări. În ultimul an de facultate am făcut parte din prima delegație de studenți, în schimbul realizat între Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași și Universitatea „Fr. Schiller” din Jena, R.D. Germană. Eram trei studenți: Radu Chișleag, de la Fizică, Elena Izvoreanu de la Chimie și eu de la Biologie, conduși de profesorul Constantin Papafil, decan al Facultății de Chimie. Ulterior ni s-a alăturat și profesorul Paul Borcea, rector al Institutului Pedagogic
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
1961, după începerea construcției Zidului Berlinului, într-o atmosferă de tensiune încordată la nivel internațional. Hrușciov anunțase că încheie pace unilaterală cu R.D.G., iar „războiul rece” ajunsese la paroxism. Când am ieșit prima dată, după orele 1800, în centrul orașului Jena și nu am întâlnit nici un om pe stradă, ne-am speriat și am revenit la cămin. La Jena am descoperit civilizația de tip occidental, deși eram într-o Republică Democrată și am simțit spiritul german. Am fost copleșit de dotarea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cu intelectualii și artiștii erau foarte plăcute: se petreceau ore prețioase discutînd cu Hofmannsthal, în vila sa de la Rodaun, sau cu filosoful Kastner. Era totuși un izvor de scrupule și necazuri pentru diplomații primiți astfel cu brațele deschise și foarte jenați în a le înapoia politețea. Societatea vieneză era împărțită în compartimente etanșe ordonate pe niveluri de sertare diferite, conform unei eșalonări precise și controlate. Înalta aristocrație era în primul sertar. În saloanele vieneze din această categorie, bărbații vorbeau aproape numai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aflați în poziții subordonate, nemulțumiți din motive personale sau profesionale de măsurile luate de înaltul comandament, și creau, chiar la Roma, o atmosferă de suspiciune, de deplîngere și indiscreții asupra operațiunilor militare de care profitau agenții inamicului. Cadorna era foarte jenat de toate acestea. Prestigiul său era deja puțin știrbit de faptul că armata bătea pasul pe loc (prin capitală circulau caricaturi și anecdote care îl ridiculizau pe generalisim; pe un refren cunoscut, se fredona următoarea arietă: "Il Generale Cadorna disse
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de competențe și de oameni binevoitori. Argetoianu, care dusese pînă la diplomă studiile sale de medicină la Paris unde, tovarăș de spital cu Leon Daudet și alte figurii notorii ale lumii medicale, spărsese felinare și dormise la arest, nu se jena să-și judece colegii de minister ca un clinician, punînd diagnostice feroce. Despre Primul-Ministru îi spunea Ministrului Franței: "Știu cum să-l mînuiesc, am fost șase luni extern la Salpétrière"231. Așa cum era, în sînul Cabinetului, domnul Argetoianu își ducea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
turnee de conferințe prin Statele Unite, înainte de a încredința tiparului cărțile sale pline de observații originale și documentate despre politica mondială și europeană. Această prezență îl nemulțumea pe Duce și, prin ricoșeu, îl înnebunea pe ambasadorul din Belgia, cu atît mai jenat cu cît regele Italiei, după ce făcuse din Sforza vărul său, acordîndu-i Colanul Bunei Vestiri*, nu-i retrăsese acestuia nici această decorație supremă și nici calitatea de senator numit de el, iar Sforza nu se jena să facă, violent și cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Belgia, cu atît mai jenat cu cît regele Italiei, după ce făcuse din Sforza vărul său, acordîndu-i Colanul Bunei Vestiri*, nu-i retrăsese acestuia nici această decorație supremă și nici calitatea de senator numit de el, iar Sforza nu se jena să facă, violent și cu talent de polemist, procesul fascismului, spre marea mînie a lui Mussolini. La toate recepțiile, ambasadorul fascist se lovea de contele Sforza. Această stare de lucruri a dus la un demers din partea colegului nostru pe lîngă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
partizanii uneia sau alteia dintre teorii, a trebuit să declare, cu autoritatea rectitudinii sale, că prin datorie constituțională și din convinegere el era de partea guvernului, declarație cu atît mai oportună cu cît colonelul care îi era aghiotant nu se jena să scrie, în revistele militare, articole în favoarea doctrinei replierii în care își exprima dorința ca parlamentul să refuze creditele cerute de minstrul Devèze. Surprinzătoare incorectitudine de atitudine care în cele din urmă l-a forțat pe ministru să ceară suveranului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e un ticălos. METAPROPOZIȚIE: îmi pare rău dacă am spus ceva nepotrivit. Nu știam că e vecinul dumneavoastră. METARĂSPUNSURI: 1. E-n regulă. Să nu mai vorbim despre asta. 2. Nu aveați cum să știți. 3. Să nu vă simțiți jenat din cauza asta. 4. Sunt sigur că el n-a auzit. TRADUCERE: Nu aveți nici maniere, nici tact.* METAPROPOZIȚIE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile nedorite de noi, create dumneavoastră și marelui public de greva noastră. TRADUCERE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
știam de condamnare de la anchetă, din Ministerul de Interne. Deci, procesul a fost o mascaradă, ceva de formă... Nici nu ne-a dat voie să vorbim... Aveam avocat din oficiu, care nu a spus decât două sau trei cuvinte. Se jena și el de situație... În sfârșit, după proces am fost din nou dus la Jilava. Aceasta se Întâmpla tot În ’49? Da, În ’49. Și chiar de Crăciunul anului ’49 am fost Îmbarcați de la Jilava și duși la Pitești. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să intimideze. „înjură” pe mulți, în bloc, stereotip, jignește, minimalizează, pentru a-l putea lăuda apoi pe cel de care e interesat. Pune atîta ostentație în gestul său, încît beneficiarul, dacă e om subțire, trebuie să se simtă teribil de jenat atunci cînd își citește encomionul. Nu o dată, megalomania e nu numai antipatică, iritantă, ci și jalnică. Aceasta e senzația pe care am încercat-o, cu puține minute în urmă, citind ceea ce a spus Jean Genet, într un interviu din „L
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arătat spre viitoarea noră) nu știe că geanta are două torți. Am venit să-i arăt!” A apucat de-o „toartă”, Ionică de alta, și tustrei au urcat în tăcere dealul. * Cînd citesc ori aud laude la adresa Conducătorului, ceea ce mă jenează e lipsa lor de măsură. Multe dintre ele ar trebui refuzate chiar de către cel lăudat. Oare nimeni nu are curajul să-i evoce însăși pilda Regelui Soare, care - scrie Voltaire (Sișcle de Louis XIV) - deși dornic de laude, căci acestea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
decenii, a făcut propagandă pentru colectivizare, dar atunci, după recoltat, „unii oameni duceau acasă mii de kilograme de grîu și, bucuroși, se fotografiau cu steagul roșu în care”. Azi trebuie să stea la coadă pentru o pîine, și i-i jenă, pentru că lumea ar putea să-i reproșeze: „Uite unde ne-ați adus!”, or el nu se consideră vinovat. Ne-am despărțit. Pe drum, imaginea sa mi s-a clarificat. Mi l-am amintit din cîteva ședințe: era un „abonat la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dovedește, în timp, a fi, de fapt, naivitate! * Orice frază, orice cuvînt de-al lui mă ofensează. Nu-l pot privi și asculta cînd apare la televizor. În ciuda tonului agitatoric, „învățăturile ” lui sînt inerte. Nu se teme, nici nu se jenează să repete atît de des banalități ideologice, să apese pe noțiuni în care aproape nimeni nu mai crede. Tot ce face se opune la tot ce spune. Chiar și faptul de a ține cuvîntare după cuvîntare. A îmbătrînit fără să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cum oferă funcții de răspundere unor oameni abia compromiși. Vezi Aneta Spornic. Sau unor neaveniți. Vezi madam Găinușă la cârma turismului. Și a comerțului exterior. Procentul de femei în conducere trebuie menținut ca prezența, adică omniprezența Elenei Ceaușescu să nu jeneze prea mult opinia publică internă și externă. Cei care au reușit să se vadă pensionați (Emil Drăgănescu, Ion Ioniță, Ianoș Fazekaș etc.) trebuie să se simtă fericiți. Deși, cum se întâmplă cu Manea Mănescu, alt voiajor prin funcția de prim-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1985, și câte alte zeci de miliarde vor fi cheltuite pentru edificarea viitorului centru civic? Bugetul de investiții pentru 1985 nu spune nimic despre aceste cifre. Să fie suma atât de exorbitantă încât până și funcționarii regimului să se fi jenat să o publice? Cât vor costa Casa Republicii și Bulevardul Victoriei Socialismului, considerate de Ceaușescu drept mărețe și luminoase ctitorii ale acestei epoci de adânci transformări înnoitoare? Din ce buget vor fi finanțate lucrările de la adăpostul atomic, conceput pe baza
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pricinuită de perioada ceva mai congestionată pe care am parcurs-o. Îți mulțumesc, Nicki, pentru dosarul de presă, pe care m-aș bucura imens să Îl pot ține la zi (cu ajutorul tău, firește). Mi-ar mai trebui (dar mă simt jenat de dificultatea lucrului pe care ți-l cer) și un documentar biografic În care, pe lângă interviuri etc., să am eventual și o confesiune de scriitor (În genul celor ale lui Liviu Rebreanu, să zicem), În care să punctezi drumul tău
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un rege compromis și cu ghiarele tăiate, care putea fi șantajat cum ar fi vrut ei, decât cu Mișcarea Legionară crescută în cultul sacrificiului pentru neam și țară, care s-ar fi opus la ingerințele lor, când acestea ar fi jenat cu ceva interesul național. Cele două tentative ale Guvernului de la București La începutul lunii martie 1940, în presa germană apăruseră niște informații, care dădeau de gândit tuturor camarazilor. Se comenta că legionarii din țară aduseseră regelui Carol al II-lea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de mături. VI. PROPUNERI: 1). Întreaga chestiune de muncă de interes obștesc trebuie pregătită și orga nizată din nou, astfel ca, fără a face ceva pripit, să se obțină pe lângă un maxim de randament și liniștea opiniei publice, care este jenată de prezența lor. 2). [Însăși] românizarea întreprinderilor evreiești trebuie astfel organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată „Opinia Publică” nu va putea face deosebire între evreii legali
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care îi prețuiește talentul și îi acordă o oarecare atenție sentimentală, mitizată de scriitoare cu trecerea timpului: „El, Marele El/ m-a iubit - n-am știut, nu m-am priceput”. O scrisoare păstrată de la „Marele El” îl arată mai degrabă jenat de o relație pe care dorește să o întrerupă politicos. Iubirea aceasta se va dovedi însă fertilă poetic, C. construindu-și personalitatea artistică tânără dintr-o sinteză între ermetismul barbian și avangardismul spontan. Concomitent, studiază compoziția și pianul cu Măriuca
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
sale culminante. Acesta trăiește pentru „momentul de glorie”, când o problemă se rezolvă, când brusc, printr-un microscop, vede lucrurile altfel - deci pentru momentul de revelație, de iluminare, de extaz. Toate acestea sunt vitale pentru el. El este intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
puse piciorul pe scara castelului, domnul de Méroul îi spuse cu o anumită solemnitate amicală: "Ești la tine acasă, acum"478. Și prietenul Joseph (acesta este titlul ironic al povestirii) profită și abuzează de aceasta: "Eu, să știi, nu mă jenez deloc cu prietenii. Eu nu văd ospitalitatea decât așa". Ținuta, cuvintele sale, vizita pe care o face la fermă (atestând un comportament de stăpân din ce în ce mai sigur) șochează, duc la disperare și scandalizează cuplul care nu mai îndrăznește șă-și invite cunoștințele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acord, nu sunt în orașul meu natal, nu vă cunosc și nu vă înțeleg. De altfel este ceva care contrazice, dacă nu de tot, cel puțin într-un anume fel, posibilitatea unei confuzii: faptul că nu vă înțeleg nu mă jenează prea mult și voi, la rândul vostru nu păreți jenați că nu înțelegeți cuvintele mele". Când descoperă limbile minore, când începe să-i frecventeze pe evreii din Est, el are revelația statutului ambiguu al germanei. El înțelege cât de mult
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stâng. Pentru aceasta, inițial se cateterizează ambele canale hepatice cu fir ghid, protezele se montează ulterior succesiv pe firele ghid trecute transtumoral. După montarea primei proteze metalice și expandarea acesteia, progresia celei de a doua proteze este mai dificilă, fiind jenată de frecarea cu prima proteză. Există acum pe piață proteze metalice cu sistem de montare de doar 6 Fr, care pot fi poziționate ambele în stenoze și expandate ulterior, evitând astfel riscul imposibilității trecerii celei de a doua proteză pe lângă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
România în 1974), rostea la un moment dat o frază antologică, reluând formula lui Margaret Thatcher: „Human rights? There is no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea în derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]