81,163 matches
-
procentul răspunsurilor care corespund soluțiilor intuite de către receptori pentru anumite variabile. Inevitabil, anumite variabile au rămas nedeterminate și au fost trecute în grafic ca pierderi. Graficul arată că variabilele determinate de către punerea în scenă sau de imaginația receptorilor reprezintă aproximativ jumătate din informațiile decodificate de elevi. Cel de-al doilea caz constă în montările contemporane care nu mai respectă în totalitate libretul. Mai mult chiar, unii regizori inserează noi planuri narative speculând indeterminarea libretului. Aceste montări nu le exclud pe cele
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
BIZANTINOLOGIE Două manuscrise psaltice din Muzeul Mănăstirii Țigănești Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru Mănăstirea Țigănești este situată la jumătatea distanței dintre București și Ploiești, în comuna Ciolpani, la 3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și atestat prima dată în anul 1776, a devenit mănăstire de maici în anul 1805
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la ansamblul cvartetelor românești din prima jumătate a sec. al XX-lea, și anume: aceea că muzica țărănească autentică a sugerat și sugerează unor compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără taste - spre deosebire de luth-ul european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate de pară. Aspectul lui este extrem de asemănător cu cel al lăutei - sau cobzei - românești, cu care de altfel se și înrudește îndeaproape. Coardele sunt acționate prin ciupire cu ajutorul unei pene. Luth-ul oriental avea la origine patru coarde, cea de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
muzica turcă, instrumentele de suflat sunt adeseori asociate cu coardele și percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare celei utilizate la rebab. În ultima jumătate a sec. XX s-a trecut la poziția normală, sub influența muzicii europene și a marilor ansambluri de muzică clasică. În ziua de astăzi, vioara face parte integrantă din orchestra de muzică arabo andaluză în toată Africa de Nord, fiind considerată regina
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Care este originea acestei predilecții colective către muzica improvizată și care sunt factorii ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales în ultima jumătate de secol. Unul dintre factorii favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
acestui muzician de excepție. Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de mintea omului și dacă creează viața acestuia, n-o face din altă pricină decât pentru că este bun. Așa fiind și pentru că tocmai de aceea s-a hotărât să ne aducă la viață, Dumnezeu nu-Și arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului numai o parte din bunătățile Sale și păstrând pentru Sine în chip invidios cealaltă parte, ci își arată suprema bunătate tocmai prin aceea că l-a adus pe om din neființă la viață și l-a copleșit cu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
vor ataca vrăjmașii sufletului; ca în cazul unei cetăți cu ziduri bine întărite, dacă vrăjmașii ce vor să o cucerească găsesc o breșă cât de mică în zid, pe acolo intră și cuceresc acea cetate. Diavolul se mulțumește și cu jumătăți de măsură, dar Dumnezeu vrea tot. Μετουσία, după Sfântul Părinte al Nyssei, nu are sfârșit, ci ea reprezintă un continuu urcuș al sufletului, căci unirea noastră cu Dumnezeu nu are caracter static, ci dinamic, fiindcă se realizează printr-o creștere
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Buni. Guița În grădină.”) și cu imaginea bunicului ce Încearcă să nege posibilitatea unei tragedii. Acesta o descoperă pe Agnes Încremenită, dar maschează gravitatea situației („gura ei era Întredeschisă, parcă pregătită să răspundă. Părea să-i Întoarcă privirea, cu pleoapele jumătate Închise, privindu-l cu răbdare./ „Nu e de mirare că Ți-e frig Agnes, i-a spus”/ Avea cămașa de noapte deschisă, lăsându-i pieptul la vedere. În unele locuri, pielea era la fel de albă ca pânza, dar În alte părți
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
a celorlalți, protagonistul fiind bântuit de spectrele alegerilor sale. Actul narării și implicit al rememorării se naște din dorința subconștientă de catharsis a muribundului care, Încetul cu Încetul, țese nucleele unei istorii personale dominate de ororile celei de-a doua jumătăți a secolului XX. „Războaiele și revoluțiile fac parte dintre momentele când fiecare trebuie săși aleagă tabăra și această alegere va dicta felul cum va fi judecat pentru tot restul zilelor sale. Și, mai mult, trebuie ca aceste momente semnificative să
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
divorțului și concluzia că „dacă poți suporta mirosul gagicii tale, care se cacă În fața ta, dacă nu Ți-e scârbă, dacă Îl accepți ca pe propriul tău miros, [...], atunci rămâi cu femeia asta! Puteți s-o numiți marea iubire, unica jumătate, femeia care-Ți trebuie, cu care poți rezista măcar câțiva ani”. „Sarcina nevestemii era deja vizibila [...] cum să vă spun... autorul sarcinii nu eram eu”. Iată un detaliu ce poate duce până la dezlipirea celor două drumuri fragil legate. Cât despre
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
care nu poate exista În afara suferinței. Cea care se naște din nevoia apropierii de celălalt și care sfârșește În fâșii de adevăr. Pentru că viața fiecăruia dintre cei trei e mai mult decât existența surprinsă În timpul și spațiul interacțiunii dintre ei. Jumătăți de cerc. Un spectacol fotografie, așa aș defini ceea ce a propus, la debutul său regizoral, scriitorul Lucian Dan Teodorovici. Un spectacol ca o suită de instantanee. Asemenea lor, alb-negrul reușitelor și minusurilor acestui spectacol. Pe retină rămân imagini de o
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
hotărâre decât În urma unor discuții despre locul lui Goethe În literatura germană purtate cu scriitoarea George Eliott. Simfonia nu s-a bucurat de o soartă prea favorabilă, după primele două interpretări intrând Întrun con de umbră pentru mai mult de jumătate de secol, fiind redescoperită de Felix Weingartner și apoi propulsată În repertoriul cunoscut de concert de către Thomas Beecham și Leonard Bernstein. Înrudită cu Faust ca gen, dar și ca sorginte literară, cea de-a doua simfonie a lui Liszt, Dante
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
pe scenă: soarele pentru incași, poporul care Îl venera; semiluna pentru turci, a căror emblemă este; floarea deschisă pe corola căreia dă din aripi un fluture uriaș, al cărui zbor este acționat manual de un personaj; și un porumb pe jumătate desfăcut, semnificând indienii. La sfârșitul spectacolului, cele patru părți se vor reuni, deoarece iubirea, Învingătoare, a reușit să contureze din nou desăvârșirea lumii, iar triumful ei Îl face pe Amor zeul suprem. Dintre celelalte simboluri de efect maxim și care
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
tatăl său despre un derby Steaua-Dinamo din anii trecuți, pe care el, copil fiind, Îl trăise În spaima că tatăl său avea să fie ucis după meci. Un alt proiect ar fi fost un fel de docu-ficțiune de o oră jumătate despre un regizor care, Înecat În datorii, vrea (sau cel puțin așa 60 se plângea el) să termine un film sau să facă chiar un altul nou, la care Corneliu s-ar fi oferit să Îl ajute cu o poveste
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
scontro delle civiltà antiche, Bari 2009, 584s. footnote> Împăratul Vespasian, după distrugerea Templului de la Ierusalim, a impus tuturor evreilor răspândiți prin Întregul imperiu așa-numitul fiscus iudaicus, adică o taxă de doi dinari pe care trebuia să o plătească În locul jumătății de șechel pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către bărbații adulți
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
afirmarea credinței, la Învățătura despre nemurire, la simțul fraternității, la punerea În comun a bunurilor, la excomunicare etc. (Moartea Pelegrinului). Aceeași cunoaștere o vădește și Celsus care scrie o lucrare Împotriva lor și nu Împotriva iudeilor, În cea dea doua jumătate a secolului al II-lea. Lucrarea, probabil scrisă la Roma, trebuie că era destul de răspândită Între păgâni, de vreme ce Origene s-a simțit dator să o combată câteva decenii mai târziu, Între 244 și 248. Păgânul Celsus pune În scenă un
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional, s-a dezvoltat Încet, Însă cele dintâi mărturii cu privire la adunări Însemnate datează dintr-a doua jumătate a secolului al II-lea În mediul oriental. În provincia romană a Asiei (partea vestică a peninsulei anatolice) au avut loc adunări episcopale pentru combaterea montanismului (Eusebiu, HE 7,7,1). La cererea papei Victor (193-202), s-au reunit concilii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
zicea că pentru azi atât a fost. Ne tot întreba dacă am înțeles. „Ioana?". „Da". Nu eram deloc convinsă că-i așa. Se plictisea mai ceva decât mine. N-aveam ceas în clasă, dar știam că trebuie să fie abia jumătatea orei, pentru că asta era una dintre acelea în care se întâmplă o mulțime de lucruri care par să dureze mult, nu-i așa, prin simplul fapt că sunt total antipatice. Și chiar așa. Din momentul în care a zis că
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Dimineață de ora 8. Pe jumătate înghețată, pe jumătate adormită, prin orașul nostru. Sub cortina orizontului, încet-încet, ea își îmbracă trupul mătăsos și tânăr în raze de soare timid. Pași de primăvară colorați în verde crud mă poartă pe străzile fremătânde ale Sucevei. Spre ceasornicăria de lângă
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]