66,303 matches
-
pretenții de autenticitate" (p. 111-112). E ciudat cât de persistente în timp sunt părerile negative ale lui Camil Petrescu despre rostul jurnalului. Scriitorul își începe notele sub semnul zădărniciei jurnalului și sub amenințarea sinuciderii. Atunci, în 1927, singurul rost menit jurnalului ar fi fost să dea o explicație sinuciderii probabile. Iar cauzele devin imediat evidente: adversitățile contemporanilor, insuccesul, boala, complexul datorat surzeniei; între aceste cauze, sărăcia e cea mai umilitoare (de reținut scena invitației la masă de către Vintilă Șirianu, când sila
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
trăiască pentru a "pune la punct acele nenorocite de caiete filosofice", fapt ce ar aduce adevărata realizare: "cel puțin să iau aci hotărârea că nu mă voi sinucide înainte de a le transcrie" (p. 28). Treptat, una din temele majore ale jurnalului devine conflictul cu lumea. Deși megalomania nu-l va ocoli (dovadă sunt "agendele" și memoriile lui E. Lovinescu), în 16 decembrie 1935 crede că nu are suficient orgoliu creator: " Cred că o dovadă a mediocrității mele e că, până acum
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
un geniu... De a mă comporta ca atare, fără să mă sinchisesc de surâsurile enervate și indignate" (p. 61). Tristețea lipsei de glorie s-a însoțit cu grija excesivă pentru posteritate. Aceasta e, în cele din urmă, profunda motivație a jurnalului camilpetrescian. Ediția Floricăi Ichim, fără omisiuni datorate cenzurii, va trebui să înlocuiască de acum încolo ediția lui Mircea Zaciu. Nu ar fi fost rău să recupereze prefața criticului clujean și unele comentarii din note în mod declarat (căci, de pildă
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921, o agendă din 1922, însemnări din 1923 despre dragostea pentru actrița Leny Caler, un jurnal medical început în 1930, un jurnal conjugal, un caiet "flori-fructe", note de călătorii prin țară. Ca și Liviu Rebreanu, Camil Petrescu ținea episodic și alternativ mai multe jurnale - agende seci, fără mari revelații.
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921, o agendă din 1922, însemnări din 1923 despre dragostea pentru actrița Leny Caler, un jurnal medical început în 1930, un jurnal conjugal, un caiet "flori-fructe", note de călătorii prin țară. Ca și Liviu Rebreanu, Camil Petrescu ținea episodic și alternativ mai multe jurnale - agende seci, fără mari revelații.
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
din 1922, însemnări din 1923 despre dragostea pentru actrița Leny Caler, un jurnal medical început în 1930, un jurnal conjugal, un caiet "flori-fructe", note de călătorii prin țară. Ca și Liviu Rebreanu, Camil Petrescu ținea episodic și alternativ mai multe jurnale - agende seci, fără mari revelații.
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
farmec. Asta-i principalul lucru ! Laura Guțanu: În ultimii ani de viață a fost implicat în tot felul de discuții ale exilului.... Al.P.: Fatalmente. Mai ales după ce a murit. (rîdem) L.G.: Și păcat că s-au pierdut caietele cu jurnalul lui Gafencu. Sau credeți că mai există? Al.P.: E greu să cred că un jurnal al cuiva de seamă dispare pur și simplu. L.G.:Argetoianu? Al.P.: Pentru mine, care eram adolescent la vremea aia...Era cunoscut de toată lumea
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
tot felul de discuții ale exilului.... Al.P.: Fatalmente. Mai ales după ce a murit. (rîdem) L.G.: Și păcat că s-au pierdut caietele cu jurnalul lui Gafencu. Sau credeți că mai există? Al.P.: E greu să cred că un jurnal al cuiva de seamă dispare pur și simplu. L.G.:Argetoianu? Al.P.: Pentru mine, care eram adolescent la vremea aia...Era cunoscut de toată lumea, era amic cu toți, vicepreședinte, ca și mine actualmente, vicepreședinte la Jockey Club, și spune undeva
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
a plictiseală. Nu-s de găsit, în cartea de care vorbesc, nici una, nici alta. Nici messa tristă și gravă, sub un cer fie încordîndu-se de furtună, fie nedrept de sticlos și senin, nici ocheadele dulcege, vrăjite de pîcle fugare. Atunci? Jurnalul de ce se vede (legătura cu Radu Petrescu și cu însemnările lui din aceiași ani, cu Meteorologia lecturii, este mai mult decît neîntîmplătoare...) e, pentru cine-l ,întîmpină", cronicărește, o capcană. Nu-ți poți ierta, prea mult, sacrilegiul (exagerez, se-nțelege
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
titlul Cum văd eu lumea - Teoria relativității pe înțelesul tuturor. În 1979, la Princeton University Press a apărut lucrarea Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, o remarcabilă selecție a unor mărturii (fragmente de scrisori, pagini de jurnal, scurte documente și interviuri) culese de Helen Dukas, secretara lui Einstein, și Banesh Hoffmann, profesor de matematică care a colaborat la cercetările care au condus la descoperirea teoriei relativității. Cu ocazia Anului Mondial al Fizicii, editura Einaudi din Torino a
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
782 p., II, 844 p.). Cartea este rezultatul unei îndelungi cercetări, autorul ei vădind că a aprofundat opera filosofului și psihologului Motru, documentele din arhive, corespondența, a recitit revistele pe care acesta le-a condus, a parcurs memorialistica mai veche (jurnalul lui T. Maiorescu), a îngrijit o reeditare din opera lui Motru, Psihologia poporului român (Albatros, 1999), a beneficiat de tipărirea postumă a esențialei lucrări a lui Motru, Revizuiri și adăugiri 1943-1952 (I-VIII, 1996-2001). Ca o pregătire pentru monografia despre
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
-l cunoșteau de-aproape - oameni politici, colegi de la universitate sau mărturia unui asiduu colaborator la ,Cuvântul" (ziarul lui Nae Ionescu) cum a fost Mihail Sebastian pot oferi un răspuns edificator: La 4 noiembrie același an, Const. Argetoianu nota, astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae Ionescu de la nemți. în cursul conversației pe care am avut-o ieri, Nae a protestat energic împotriva acestei acuzații. Mai întâi el pretinde că nemții nu dau
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
34. I. A. - 3. 2) Const. Argetoianu, însemnări zilnice, Editura Machiavelli, vol. I, 1998, p. 172. 3) Polit. Archiv des A. A. II, Balk, 339 R. 4) Const. Argetoianu, însemnări zilnice, Editura Machiavelli, vol. 7, p. 315. 5) Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944, Editura Humanitas 2005, p. 245. 6) Constantin Giurescu, Amintiri, Editura All, 2000, p. 265. 7) Polit. Archiv des A. A. II Balk, 756 R., Tgb Nr. 2266/34.
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
fascinantul ținut al autorităților: - Domnule chestor, am o întrebare: această măsură a fost impusă de Comunitatea Europeană ? Moment de muțenie totală, derută, suspans... - Fix ca în filmele cu proști, remarcă Haralampy. Ay, ce mă enervează prietenul ăsta când vorbește în timpul jurnalelor tv! În orice caz, de curioasă ce era, Esca nu și-a dat seama că ar fi trebuit să cheme de urgență un echipaj ,pompieristic" pentru descarcerarea fălcilor invitatului său... Până la urmă s-a auzit dinspre acesta un onomatopeic: - Mmmmmnnnnuuuu
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
Boris Marian După cincizeci de ani de la moarte (29 mai 1945) M. Sebastian nu este un scriitor uitat, iar apariția în 1996 și apoi 1997 a Jurnalului său a reactualizat până la incandescență prezența sa spirituală. în ,Dilema veche" (nr. 4/2004), H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
bine!), dar dramaturgia este lăudată (Jocul de-a vacanța, Steaua fără nume, Ultima oră) pentru că ,relevă setea de puritate a oamenilor în cadrul societății burgheze"... ,satirizează moravurile marii burghezii afaceriste" etc. Sub o asemenea încărcătură, dacă nu venea anul 1989, apoi Jurnalul, numele lui Sebastian ar fi fost încet acoperit de praful înecăcios al propagandei ,comuniste". Despre relația sa cu Nae Ionescu, profesorul admirat o perioadă, de Sebastian, nu s-a vorbit mult timp. O carte comentată favorabil și de Z. Ornea
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
sa cu Nae Ionescu, profesorul admirat o perioadă, de Sebastian, nu s-a vorbit mult timp. O carte comentată favorabil și de Z. Ornea, Mitul Nae Ionescu de George Voicu, scoate în lumină caracterul legionaroid al acestui ,formator de opinie". Jurnalul lui Sebastian a bulversat lumea literară românească, ca și pe cea a istoricilor, prin franchețea, subiectivismul produs de sensibilitatea rănită a intelectualului evreu-român fiind în final o garanție a interesului și valabilității ca ,document de suflet" al acestuia. în schimbul de
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
în schimbul de ,focuri" au fost implicate numele lui Cioran, Eliade, Eugen Ionescu, Camil Petrescu ș.a. Poate, de aceea, și declarația lui Liiceanu, ,Sebastian, mon frére", publicată și în revista ,22"din 29 aprilie 1997 a trezit atâtea reacții contradictorii. Prin Jurnalul său, Sebastian a deschis o cutie a Pandorei, istoria politică românească a apărut în altă lumină. însăși noțiunea de ,toleranță" a fost pulverizată, ,puritatea scopului", naționalismul, extremismul au fost altfel privite. Trebuie amintit că nici unele cercuri intelectuale evreiești nu l-
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
violență, atât verbală, cât și fizică. Revelația scriitorului a avut loc în anii 1940-1944, el a văzut Holocaustul cu ,ochii minții", nu a avut soarta lui Fundoianu, nici a altor milioane de evrei, dar nota la 10 noiembrie 1942, în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți în casele noastre". Era atmosfera creată de interzicerea pentru evrei a practicării unor profesii (avocatură, educație școlară, artă, literatură, publicistică etc.), legea chiriilor
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți împleti ușor, de unul singur, macrameul de epocă, proptindu-ți croșeta în cîteva cuvinte-cod? Fiindcă n-
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
chiuretă, intră în ritm cu o precauție în care găsești, pe alese, și silă, și îngîmfare, și calcul strîmb, de orășean. , Omul rămîne uneori izolat și rotund ca o piatră", va scrie Ștefania, migălindu-și vorbele a vers, într-un jurnal. Se prinde, apoi, în cercul unei nunți de țigani, trece printr-o pădure cu răzlețe urme de magie, ai zice, aproape, că viața ei apucă în altă parte. Totul se termină, în schimb, cu o notița trăgînd a bîrfeală: , Prin
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
generație o idee mai talentați.) Proză: Radu Aldulescu, Florina Iliș, Adrian Oțoiu, Simona Popescu, Al. Vona, Dan Lungu și Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de calcul, Mircea Cărtărescu lipsește de aici.) Jurnal/Memorii: I.D. Sîrbu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ion Vianu. Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan Es. Pop, campion absolut al nominalizărilor), Caius Dobrescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Sorin Antohi, Simona Popescu (prezentă, iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu și un interviu cu Ștefan Agopian luat de Gabriela Adameșteanu, din care reproducem un scurt fragment: ,Cum vezi aceste discuții despre revizuirea literaturii de pînă în '90? - Părerea mea este că revizuirea se va face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
zică, așa fel cît să stîrnească fără să supere. Este socoteala pe care și-o fac Andrei Pleșu și Radu Paraschivescu (editor), strîngînd într-un catastif colorat - la propriu - articole ale celui dintîi, de prin Dilema, Plai cu boi și Jurnalul Național, din ultimii zece ani și mai bine. Se cheamă, trucînd (auto)critica unui, bunăoară, Raymond Poincaré, Comédii la porțile orientului. Comédia (din turcește...), cînd nu-i pur și simplu o chestie, cuvînt de care tot Miticul e dependent, va
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
care nu mai are, oricum, însemnătatea de-altădată) prin cîștigă cine rîde mai mult. Și o rețetă de-a te simți bine strîmbîndu-te de după gard la o lume strîmbă și scălîmbă. O lume în care poposesc de departe, dintr-un jurnal serios (pe cuvînt!) umbrele neclare a doi filozofi dansînd pe muzica din Lacul lebedelor. Ei, comédie!... Andrei Pleșu, Comédii la Porțile Orientului, Humanitas, 2005, 245 pag.
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]