3,080 matches
-
lui Marius Oprea Moștenitorii Securității analiza „privatizarea” fostei poliții politice. Datele oferite confirmă ipoteza conversiei economice a fostei nomenclaturi și implicarea ei În numeroase cazuri de corupție. Interesantă din punctul de vedere al informațiilor oferite, lucrarea are totuși un caracter jurnalistic. Ea nu furnizează cifre și nici nu operează cu categorii. De asemenea, metodologia și sursele nu sunt precizate. O analiză cantitativă a continuității politice a fostei nomenclaturi a oferit-o autorul acestor pagini, Raluca Grosescu, Într-un articol care evaluează
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sesizat decât de un reclamant direct: or, nu au existat, până la sfârșitul anului 1991, decât 51 de plângeri depuse În toată Polonia! Cât despre procurorul general adjunct al Republicii, acesta a declarat că „spolka nomenklaturowa era mai degrabă o noțiune jurnalistică decât una juridică”, opinie Împărtășită de un responsabil al NIK: „În calitate de fost procuror, pot spune că am Întâlnit situații care, din punct de vedere moral, sunt condamnabile, Însă din punct de vedere juridic, nu se putea dovedi nimic”. Presa apropiată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
obișnuit și la nivel strict funcțional. Sensul ei ca școală cu rol În mobilitatea elitelor În sistemul socialist este rafinat de câteva studii care se ocupă de subiect și, În rest, covârșitor la nivelul simțului comun, prin canale orale sau jurnalistice. În contextul unei nerecuperări și neasumări printr-un discurs oficial, reprezentarea instituției este În general negativă, fiind percepută doar ca mijloc de reciclare a cadrelor Partidului Comunist Român și de legitimare a regimului, aspecte nu neapărat incorecte, dar incomplete și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
precum Polonia și Ungaria - unde dezvoltarea științelor sociale nu a fost total blocată - Încă de la sfârșitul anilor 1980, tema cunoscând un adevărat reviriment În primii ani de tranziție. După prăbușirea regimului comunist, nomenclatura a devenit În România obiectul unei „isterii” jurnalistice, fiind Însă puțin studiată de către istorici, politologi și sociologi; numărul redus de studii și caracterul lor incomplet pot fi explicate, parțial, prin legislația restrictivă privind deschiderea arhivelor comunismului, precum și prin reticența deținătorilor de arhivă față de acest subiect. Cartea Nicoletei Ionescu-Gură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
colaj interesant, Din proverbele românilor, dar și poezii de Demostene Botez, Mihu Dragomir, Tudor Măinescu, Petru Anton și două frumoase foto-expozeuri: Frăția maghiaro-română în oglinda anului 1961 și Imagini din viața românilor din Ungaria. Materialul din 1963 e mai ales jurnalistic și prea puțin literar, încât cel mai reușit număr rămâne cel din 1960. M.Pp.
CALENDARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286026_a_287355]
-
Tehnici de redactare în presa scrisă SUMAR PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE JURNALISTICĂ Scrisul este o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE JURNALISTICĂ Scrisul este o problemă de talent - nu oricine îl poate învăța peste noapte. Să ai simțul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE JURNALISTICĂ Scrisul este o problemă de talent - nu oricine îl poate învăța peste noapte. Să ai simțul cuvântului, al limbii, pare a fi un dat genetic. Teoria și sfaturile celor cu experiență doar completează, pun în valoare, te scutesc de căutări
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu ți se potrivește. Disputa e veche și, parțial, fără sens: te naști sau devii jurnalist? Nu credem că scriitura expresivă și eficientă se învață cu manualul alături, așa cum nu credem că te trezești peste noapte cu ea însușită. Scriitura jurnalistică presupune, printre multe altele, rigoare și disciplină. Text sub control. Când spui disciplină, te gândești la exercițiu și îndrumare. De unde să deprindă tânărul exigențele scriiturii de presă? La școală, profesorii de română (bine intenționați, dar lipsiți de experiență) predau cursuri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ureche. Am ezitat mult până să ne așezăm la masa de scris. Am ezitat între un text mai eseistic (mai confesiv) și altul academic (sobru și încruntat). Până la urmă, observând cât de mult lipsesc în spațiul românesc cărțile de inițiere jurnalistică, am ales calea de mijloc, propunându-ne să scriem o carte utilă, dar care să ne facă și nouă plăcere să o citim. Acum, când revizia textului obligă la o lectură finală, ne dăm seama că nu am reușit pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să o citim. Acum, când revizia textului obligă la o lectură finală, ne dăm seama că nu am reușit pe măsura dorinței noastre. Sperăm că, și din această nereușită, tinerii jurnaliști vor avea ceva de învățat. Capitolul 1. CONTEXTUL DEMERSULUI JURNALISTIC 1.1. Un adevărat ziarist nu are viață personală Când intri prima dată în redacția unui ziar, rămâi năuc. E o lume care te sperie și te atrage în același timp. Privești în jur, fără să pricepi mare lucru - totul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tot textul scris. Știi să scrii sau nu. Stăpânești rigorile limbii sau crezi că orice neglijență face parte din stilul tău personal? Ornezi textul cu felurite elemente de expresivitate sau îți propui să respecți întocmai și la timp cerințele limbajului jurnalistic: simplitate, claritate, obiectivitate, credibilitate? În definitiv, ce contează mai mult: scopul sau mijloacele? Contează ce spui sau cum spui? Într-o minunată carte (Jurnalistul universal, 1998), David Randall pare să ne contrazică, insistând pe rolul fundamental al ziaristului - acela de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adresează deopotrivă începătorilor și ziariștilor îmbătrâniți în meserie. Depășind orgolii și prejudecăți păgubitoare, fiecare va avea de câștigat din experiența și greșelile altora. Ne propunem deci o carte utilă atât profesioniștilor scrisului, cât și tinerilor aflați la început de drum jurnalistic. Ne propunem, de asemenea, să venim în ajutorul acelor profesori de limbă și literatură română care, îndemnați de cele mai bune intenții, propun elevilor cursuri opționale de jurnalism, având convingerea total eronată că scriitura de presă este o variantă mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate: „ieri a avut loc...”, „o crimă oribilă s-a petrecut...”, „alegerile au intrat pe ultima sută de metri”. 1.1.1. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism? Ca să înțelegem ce este textul jurnalistic, trebuie mai întâi să lămurim cărui domeniu aparține: literaturii sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele vizibile ale unei grave crize identitare: vechile distincții între proză și poezie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din relevanță și claritate. Chiar dacă acceptăm că ziaristica este o anexă specializată a literaturii (literatură pragmatică, literatură de frontieră etc.), rămân câteva întrebări. Există, cu adevărat, un specific al limbajului de presă? Unde anume se întâlnesc și se despart textele jurnalistice de cele literare? De unde plecăm și unde vrem să ajungem cu aceste distincții? Răspunsul nu e simplu și nici ușor de dat. Orice demers teoretic pe această temă se va izbi de o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
257). Câtă vreme discursul mediatic este fundamental dependent de cititor, de publicul țintă sau de o anumită situație emoțională creată de eveniment, abordarea pragmatică pare a fi singura cale de a accede la caracteristicile și trăsăturile de bază ale textului jurnalistic, care, spre deosebire de alte tipuri discursive, este strâns legat de două mari exigențe: 1. Contează scopul actului de comunicare. 2. Contează funcțiile comunicative: îndemnul, anunțul, precizia situării în timp și spațiu. Rezultatele unei asemenea abordări analitice pot fi remarcabile, însă răspunsul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ascuns foamea și epidemiile din Africa. (C-J Bertrand, 2000, p.165) 1.1.2. Există un specific al limbajului de presă? La o privire grăbită și fără mari pretenții, vom observa că principalul criteriu de departajare între literar și jurnalistic este cel al ficționalității. Cum termenul este profund contestabil, vom spune că (cel puțin în cazul știrii) limbajul de presă refuză imaginarul, volutele ademenitoare ale fanteziei. Relatare de la fața locului, scriitura de presă se subsumează unor exigențe stilistice ultimative: clar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe rigori specifice: evenimentul trebuie să fie recent, real, verificabil, nou și să intereseze pe cât mai multă lume. Altfel spus, textului jurnalistic îi sunt greu accesibile sau de-a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul, ciudatul, straniul, macabrul, grotescul etc. Dimpotrivă, scriitorul se poate juca în text după pofta inimii: inventează situații și personaje, schimbă vocile narative, le suprapune, își marchează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
situații și personaje, schimbă vocile narative, le suprapune, își marchează apăsat prezența, mizează pe coparticiparea cititorului, exersează noi modalități de exprimare, caută insolitul în toate formele lui etc. Cum spuneam și în capitolul anterior, din punct de vedere pragmatic, textul jurnalistic este un discurs marcat de condițiile concrete de comunicare. Putem lua ca punct de plecare faptul că vorbitorul/ascultătorul folosesc în exprimările lor propoziții pentru a se înțelege asupra unor stări de fapte [...] În sens logic, enunțurile sunt propoziții ce
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]