1,513 matches
-
unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative, cum s-ar putea întâmpla atunci când timpul ar fi concentrat doar în funcția sa modelatoare, adică ar fi retras din operarea sa propriu-zis constitutivă). Păstrându-ne în aria analogiilor cu filosofia kantiană, am putea spune că cele două ipostaze ale judicativului au drept corespondent mai degrabă principiile intelectului. Cele constitutive, anume axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare obiecte, ceea ce înseamnă, în registru kantian, operare prin deducția transcendentală, adică prin "aplicarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Păstrându-ne în aria analogiilor cu filosofia kantiană, am putea spune că cele două ipostaze ale judicativului au drept corespondent mai degrabă principiile intelectului. Cele constitutive, anume axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare obiecte, ceea ce înseamnă, în registru kantian, operare prin deducția transcendentală, adică prin "aplicarea" categoriilor intelectului la un material empiric divers, prin mijlocirea schemelor temporale ale imaginației. Cele regulative, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, nu constituie ca atare "obiecte" (fenomene, adică), ci pun în anumite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectele constituite ca atare prin celelalte două principii ale intelectului. Analogia dintre acestea și judicativul constitutiv și regulativ poate fi acceptată până la un punct; ea își pierde valabilitatea atunci când este vorba despre "obiectul" propriu celor două: judecata, în cazul principiilor kantiene, un "obiect" complex, încă nedefinit, în cazul ipostazelor judicativului. Totuși, am putea reține din analogie o anume indicație privind tipul de obiect ce corespunde regulativului (în genere): judecata. Ar putea fi aceasta obiectul judicativului regulativ, atâta vreme cât ea reprezintă, alături de timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III. De exemplu: "Cauza acestei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu patru ani înainte, în 1900, Georg Simmel publica volumul Philosophie des Geldes, iar în 1889 își finaliza teza de doctorat asupra filozofiei lui Immanuel Kant. Nu întâmplător, la o primă lectură, textul eseului despre modă ilustrează foarte bine influența kantiană asupra operei lui Georg Simmel, prin apelul la conceptul de "formă". În lumina acestor considerente, desprindem înțelesul afirmației că moda reprezintă "o formă socială cu o finalitate demnă de admirat" (G. Simmel, 1911/1998, 50), prin intermediul căreia omul poate experimenta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și filosofiile statelor într-o anumită conjunctură internațională: Barry Buzan distinge între anarhii "mature", cooperante, respectiv "imature", conflictuale, pe când Alexander Wendt teoretizează trei culturi ale anarhiei, aflate într-o ordine crescătoare din punct de vedere al "maturității": hobbesiană, lockeană și kantiană (Buzan: 2000; Wendt: 1999). Mai trebuie menționat faptul că realismul clasic accentuează puterea individuală a statelor, în special pe filieră militară, într-un cadrul internațional anarhic în care funcionează principiul auto-ajutorării (self-help), în timp ce realismul structural se preocupă mai puțin de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capcana relativismului, nici în cea a ignorării metodologiilor empirice. Wendt susține, în acest sens, că practica rămâne în continuare cel mai bun criteriu pentru testarea teoriei. De asemenea, acesta teoretizează la nivel internațional trei "culturi ale anarhiei", hobbesiană, lockeană și kantiană, acestea reprezentând esențialmente progresul social și normativ pe care istoria umană l-a parcurs până în prezent. Wendt avertizează însă că, deși am lăsat în urmă anarhia hobbesiană unde funcționa principiul "homo homini lupus" și unde actorii nu își recunoșteau reciproc
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
legitimitatea ontologică, nu am reușit încă să depășim anarhia lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care își face tot mai mult simțită prezența. Kantianismul internațional rămâne o aspirație însă, și depinde de noi toți măsura în care îl construim social pentru a se transforma în norme, practici și instituții cu anvergură universală (Wendt: 1999, 246-312
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
întregului". Pe cale de consecință, ca și în cazul marxism-leninismului, avem de-a face "cu o transcendență coborâtă în lume, nu în afara ei" (Râmbu: 2001, 100). Și tot ca în cazul marxism-leninismului, "romanticul nu este un idealist" în sens hegelian sau kantian. Pentru el, "valorile nu sunt transcendente". Dimpotrivă, "pot fi înfăptuite". "Intangibilitatea lor este numele pe care-l dăm neputinței noastre și lipsei noastre de eroism (Râmbu: 2001, 19; subl. m.). Tema eroismului, transparentă la Bălcescu, va avea o pondere majoră
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acum la întrebarea enunțată în rândurile de mai sus: în ce măsură turneul diplomatic al conducerii de la București din vara anului 1971 în statele "socialiste" asiatice a condus la transformarea leninismului romantic din simbolic în manifest? În mare măsură, consider. În termeni kantieni, aș aprecia totuși că leninismul asianizat a avut asupra leninismului romantic o influență regulativă, nu constitutivă, așa cum voi încerca să demonstrez în continuare. Delegația română a fost impresionată de manifestările populare care au fost desfășurate în cinstea sa, mai ales
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai degrabă este un joc circular, difuz, tranzitoriu, ceea ce implică o întreagă "arheologie" a descifrării raporturilor sau a relațiilor de putere din cadrul societății; a raporturilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se exclud, menținând paradigma lui Platon: puterea nu se întâlnește cu ideea de cunoaștere. De fapt, puterea se întâlnește cu Posibilitatea unor altfel de cunoașteri pe lângă cele impuse de Sisteme! Michel Foucault a rupt-o cu întreaga percepție și tradiție kantiană, atunci când spune că puterea este un proces difuz, circular, și imprevizibil al spiritului uman, că ea nu se exercită într-o singură direcție, de la elite la popor sau viceversa. Puterea reprezintă un proces circular, mutual și difuz, un proces imprevizibil
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scopurile lor. Acești factori politici sunt dominați de obsesia centrală a gândirii filosofice moderne deținerea puterii! Problema puterii și a ceea ce este considerat drept "putere" rămâne o vizibilitate deschisă prin reflecțiile lui Foucault, care, în esență, se întemeiază pe problematica kantiană: cum deținem sau posedăm... puterea? De altfel, este chiar invers. Nu noi deținem puterea, ci ea ne posedă pe noi spre acțiuni și fapte social-politice, spre... devenirea istoriei. Puterea este un drept pozitiv, un control asupra forței și al controlul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și pentru sine; lume incapabilă de trăire autentică și de susținere a unor cauze și, bineînțeles, cunoașteri dezinteresate în acord cu o societate civilă, matură în gândire. Omul-obiect al zilelor noastre "a îngropat", prin consumerismul isteric al capitalismului global, mesajul kantian (ieșirea din minoratul gândirii minorat întreținut de către politicieni împreună cu intelectualii lor), precum și valorile cardinale ale civilizației creștine și europene (1. iubirea, 2. dreptatea, 3. munca, 4. toleranța, 5. bunătatea, 6. generozitatea, 7. adevărul, 8. imparțialitatea, 9. solidaritatea, 10. corectitudinea). Prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de sus în jos sau invers, ci drept un raport al schimburilor de relații dintre societate și puterea politică, o invazie a Politikului în viața socială și cotidiană având ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor! reprimă educația, disprețuiește cultura, ignoră tot ceea ce îl critică. Politizarea umanului s-a făcut prin instituirea unor norme și reguli
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag., 136.000 lei • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 109.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag., 142.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag., 120.000 lei • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag., 162.000 lei • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag., 163.500 lei • Romantismul german și englez, Mihai Stroe, 640 pag., 450.000 lei • Româna de bazăvol. 1(manual de învățarea a limbii române
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
prin aceasta că nu poate exista autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
matematică și realitatea înconjurătoare (spațiul fizic) nu este nouă, iar discuția despre caracterul aprioric al adevărului matematic apare atât la filosofii din Antichitate, cât și, ulterior, în Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant. Apariția geometriilor neeuclidiene a contrazis teoriile kantiene asupra imuabilității adevărurilor matematice ca entități care există independent de realitatea senzorială. Matematica, și în particular geometria ca știință a spațiului, nu mai e una singură, ci doar un model matematizat al spațiului fizic, cu alte cuvinte, o construcție logică
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din natură. Imperativul categoric e legea unei voințe autonome și principiul suprem al moralei. Cuvintele abilitate, înțelepciune, virtute, regulă, sfat, ordine sau legea morală, succes, fericire, merit, luate trei cate trei, marchează destul de bine opoziția a trei feluri de imperative kantiene. (Goblot) În cadrul filosofiei contemporane preocupările legate de singularitatea umană se află la originea existențialismului J. P. Sartre care afirmă că ”omul nu este ci devine”, acesta are libertatea absolută de a alege. Pentru Lucian Blaga omul este o ființă culturală
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]