1,357 matches
-
etnografie (de ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch-uri folclorice. Problema, pusă cu acuitate și între cele două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se adaugă și alte fenomene negative. Din dorința de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reproduce cu o Înverșunare pe care numai această lume o poate susține. Și culorile copertei, o combinație care refuză bunul-simț, pierdut demult, roșu pe verde. Satul, tradițional, acum strident, conservator, dar și dispus la toate compromisurile. România profundă, În varianta kitschului comunist, prelungit până astăzi. Romanciera are un CV impresionant, nu numai prozatoare de succes, ci și specialistă În „simbologie”, autor a unor cărți nonficționale În acest domeniu puțin frecventat la noi. O mai recomandă și copilăria petrecută Într-un sat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sport. Am văzut, În mai multe etape, clădiri emblematice, fastuoase reședințe ale burgheziei, muzee, inclusiv cel olimpic, stadioane devenite altare, m-am plimbat de fiecare dată pe Rambla, calea aceea pietonală care adună tot ce e mai interesant și mai kitsch la ora respectivă. Acum, din păcate, extrem de aglomerată, de vulgară și de excesivă. Nu uităm că trebuie să caut urmele măcar unuia dintre pictorii catalani - Picasso (acesta doar s-a format și afirmat acolo, iar ei l-au adoptat, i-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
indicat o direcție greșită... Dar vă pot jura, cu mîna pe inimă și cu conștiința împăcată, că pot povesti întotdeauna cum zîmbesc oamenii din locurile străbătute de mine... EȘTI DIN ȚARA LUI BRÂNCUȘI Veneția era prea încărcată, prea înzorzonată, prea... kitsch. Trecusem peste Ponte Rialto și eram foarte impresionată de aspectul acesta de bîlci internațional pe care îl descopeream la mult cîntata Veneție. Îmi părea rău, căci o iubeam încă dinainte de a o vedea, înainte de-a o cunoaște. Știam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
timp de el...Cerceta atentă încăperea, pentru a nu omite niciun detaliu, pentru a se ști sigur protejată. Ceva îi atrăsese imediat atenția: un tablou mare situat pe peretele din față, cu un peisaj plăcut, dar în esență un veritabil kitsch.Tabloul se întindea perfect pe suprafață întregului perete, fapt care o mai liniști pe Lăură. - Cu siguranta e un perete dublu, isi zise ea, înseamnă că cineva acolo "veghează", făcând totodată înregistrările de rigoare. - Ai grijă ce vorbești, Lăură, fii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ea ne scrie pe noi". Tocmai am terminat de citit "Greața" lui Sartre. Mai am cîteva cărți rare, le voi citi curînd: Jaspers (în franceză, de la Chioaru (Dumitru n. red.); dar nu una din cărțile lui mari), Hugo Friedrich, "Psihologia kitsch-ului" etc. Adrian (Alui Gheorghe n. red.) mi-a trimis discul lui Nichita (Stănescu n. red.). E și Augustin Frățilă acolo! Și-mi amintește de Maramureș. Ioana D. (Dinulescu n. red.) m-a salutat din București, dusă la acea premiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
scriitorii nu se mai pot mângâia decât cu iluzia elitismului, anume că operele lor se adresează celor puțini, "inițiaților". Așa pot suporta mai ușor eșecul postmodernității care a crezut că viitorul este al artei populare, al celei de consum, al kitsch-ului și al altor nimicuri. O fi, nu zic, dacă ne luăm după mass-media și, mai ales, după inepțiile care se vehiculează pe internet. Toate astea însă nu mă interesează. Cred că e ceea ce ar mai trebui să știe eventualii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
meu sfat e să învețe limba română și tainele versului. Poate că revistele literare ar trebui să facă și ele ceva în acest sens. A face poezie doar din instinct sau prin imitație duce, în cel mai bun caz, la kitsch și improvizație. În ce privește revistele, ele sunt destule pe teritoriul național. Dar multe sunt diletante, fără corectori de meserie, fără acel "cap limpede" de altădată care făcea ca o publicație să fie model de limbă literară. Aș mai reproșa revistelor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o mișcare succesorală inexorabilă, legat sacru și talisman totodată. Și, astfel, leagănul nu se răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat breslașii și proprii meseriași. Artizanatul, mica forjă a kitsch-ului, jucărioarele și turtele colorate, sporesc până la evidență prezumția de impostură literară. Se clamează abuzul, se cere fierul roșu și, ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
baie de lumină. Făceam echipă cu două fete din Slatina și cu băiețelul uneia dintre ele. La vitrine doar căscam gura, căci buzunarele erau... goale! Am admirat, pentru început, o expoziție de artă plastică în aer liber; nu, nu erau kitsch-uri! Câțiva artiști își mutaseră simezele direct în stradă... Erau astfel mai aproape de sufletele celor pentru care ei creaseră - își expuneau propriile suflete celor sensibili și dornici de uniune spirituală. Continuându-ne traseul, ne-a surprins o frumoasă muzică de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
toată recunoștința mea. În noaptea (ce parcă nu se mai sfârșea) ce a urmat, ne-am plimbat îndelung privirile pe rafturile inundate de lumină ale vitrinelor încărcate cu felurite suveniruri (sincer, mai nimic nu m-a impresionat: virau, majoritatea, spre kitsch), ciocolate mari și foarte mari, țigări, băuturi alcoolice și nonalcoolice, caviar, modă, cărți poștale ilustrate, CD-uri, reviste etc. - totul foarte, foarte scump. Ramin. Aceeași lungă noapte și ziua ce a urmat, ne-au oferit posibilitatea de a ne cunoaște
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
unul din capete și lăsate liber la celălalt. Pe aceste săbii sunt fixate niște discuri metalice, asemănătoare celor de la tamburină. Prin baterea celor două lame în ritmul muzicii, se obține un zgomot asemănător cu cel al cinelelor bateriilor de jazz. Kitsch - calitate îndoielnică. Kum-kum - un praf fin, de un roșu intens, folosit pentru ornarea materialelor de puja. De asemenea, participanții își realizează punctul roșu din frunte cu ajutorul kum-kum-ului. Punctul roșu are rolul de a proteja împotriva negativităților ce se pot capta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
publicat În acest timp „mizerabil, confuz și splendid, uluitor de prolific”. Îngerul de gips, În ’72, cu tema: „spargerea adaptării ca o formă a rezistenței, a viului” - ulterior, filosofii francezi au numit acest proces „deconstrucție”; În ’77, un studiu al kitschului, dar și al seducției politice printr-o „fracturare” tipologică radicală În persoana lui Grobei, din Bunavestire; În ’81, abordarea ambițioasei teme a lui Don Juan (ce avea să cuprindă, apoi, Încă patru volume, patru romaneă și, În ’84, ultima apariție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
românești). „Mafia țigănească“ ține vedeta În mass-media: răpiri, Încăierări, prostituție... S-au ridicat, cam peste tot În țară, „palate“ țigănești. Nu sunt chiar palate, un soi de case mai mari și foarte bătătoare la ochi. Împodobite cu nenumărate turnulețe, sinteză kitsch de Extrem Orient și Disneyland. Călătorul care, venind dinspre Craiova, capitala Olteniei, ajunge la Strehaia, În inima provinciei, are surpriza de a pătrunde În oraș printr-un Întreg cartier de asemenea palate. De partea cealaltă se află cartierul românesc, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România nu trebuie descurajat. Dacă străinii Îl vor pe Dracula, Îl vor avea! Le stau la dispoziție trasee pitorești — cu castele pe unde o fi zăbovit Vlad țepeș, dar cu siguranță nu contele Dracula — și o Întreagă industrie de suveniruri kitsch marcate cu imaginea voievodului. Cine știe, s-ar putea ca Într-o bună zi românii Înșiși să-l uite pe Vlad țepeș și să ajungă și ei să creadă În autenticitatea lui Dracula! Faptul că Dracula (vampirul) nu a existat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În stilul neoclasic drag dictatorilor, cu săli imense și culoare largi cât bulevardele. Unele părți, privite izolat, nu arată rău, fiindcă au fost puși la lucru artiștii și meseriașii cei mai pricepuți. Ansamblul este Însă al celei mai impunătoare construcții kitsch din lume. Registrul inferior, un paralelipiped cu laturi aproape identice de 270, respectiv 240 de metri, nu prea se potrivește cu registrul superior, care strică complet simetria, transformând palatul Într-un fel de „zigurat“ și Înălțându-l până la 84 de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a dat pe brazdă și a comandat un pahar de vin alb pe care știam că nu și-l dorea cu adevărat și ne-am conformat cu toții sporovăielii pe fondul unui CD cu Burt Bacharach - de o știutoare manieră kitsch, expusă cu formalism ironic, operând nu numai ca o caricatură a gusturilor noastre de părinți - un fel de comentariu despre cât de burghezi și de plini de prejudecăți suntem - dar și cu un pronunțat efect reconfortant; ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
echipamentul stereo. Camera mea fusese mult mai mică și mai puțin sofisticată (nu aveam propriul frigider), dar nunațe gălbui, de lut, ale schemei coloristice, până și veiozele de pe noptiere erau copii identice ale celor pe care le avusesem, deși factorul kitsch din camera lui Robby era considerat acum cool, în timp ce veiozele mele de la mijlocul anilor ‛70 erau considerate de părinții mei expresia unui șic acum distant și de prost-gust. Am lăsat la o parte deceniile care separau camera lui Robby de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ireconciliabilul. La statuia clasicului rus ne așteaptă de câteva ore, pe o căldură insuportabilă, o orchestră de instrumente populare, care interpretează două melodii. O orchestră faimoasă în Kaliningrad, cu turnee în străinătate, ni se spune... VITALIE CIOBANU: Aerul festivist, de kitsch la comandă, al organizatorilor ruși contrastează flagrant cu realitatea. Kaliningradul e un oraș sinistru, o ruină jegoasă. Nimic nu amintește de faptul că urbea istorică peste care s-a suprapus, cu o nesimțire tipic rusească, „amprenta modernității” a fost întemeiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în Moscova, scandalizând intelectualitatea, deși statuia lui Petru I nu arată deloc rău. Sunt, cu siguranță, altele care frizează kitsch-ul. Catedrala Hram Hrista Spasitelea, reconstruită din temelii după 1989, pe locul celei vechi, demolată de comuniști. Și aici a „creat” Tzereteli, care a montat pe ziduri basoreliefuri din metal negru, reprezentând scene biblice. Mi se pare total nepotrivită această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Varșovia le petrecem în discuții pe marginea sejurului nostru la Minsk. Ultima escală în negurosul Est postsovietic a pus vârf impresiilor ce ni s-au acumulat, ca o stalactită, din ziua în care am ajuns la Kaliningrad. Între oroare și kitsch, o gamă largă de emoții, întrerupte circumstanțial de traversarea țărilor baltice, unde am resimțit din nou, respirând liber, plămânii Europei. În rest, un spațiu în care groaza bine administrată a totalitarismului a fost înlocuită de o explozie a arbitrarului, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
răscumpărare, acestui loc blestemat de soartă, unde atâția locuitori rămași fără nicio resursă așteaptă răbdători venirea improbabilă a turiștilor și a pelerinilor care ar compensa în mod miraculos înmulțirea sângelui cu cea a vinului. * * * Supraabundență de mâncăruri pe masă, opulența kitsch a interioarelor, absența mijloacelor de transport în comun, toți membrii clasei mijlocii deplasându-se în Mercedesuri: practica mizerabilismului e un exercițiu dificil în Liban, cel puțin atâta timp cât nu intri în ghetourile palestiniene. În afara unor hoteluri cu șase stele construite pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
puțin demonstrativă. Reconstruită pe ruinele unor ruine, actuala biserică neobizantină (1924) are vârsta Boului de pe acoperiș* și a Manifestului suprarealismului. Mozaicuri roșii, galbene și albastre, inscripționate cu legende și citate cu litere aurite, povestesc pe pereții absidei scenele Patimilor. Acest kitsch, care-mi amintește de Baletele rusești, servește de fapt la punerea în valoare a unei stânci zisă și ea a agoniei, o bancă de piatră incastrată nu departe de altarul principal și de marea orgă laterală. Abia o zărești în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
critică a poeziilor cât în exprimarea, în comentariul exegetic pe care-l face, aflat într-o suferință de rigoare a judecății. Căci apelul la un limbaj pedestru, ca să nu spun de o uzualitate... stradală, duce judecata de valoare în marginea kitschului: "... poezia rămâne o ochire adâncă...", "...pornirile nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]